966 matches
-
de rostul zilei... La ceasul bilanțului diurn ne adunăm din nou spre seară, trei bătrâni schimbându-ne păreri și hainele de drum, pe câte un sărut de noapte bună... Și-n urma zilei,o țigară pe jumătate stinsă rămâne-n scrumieră visând la mâine. Referință Bibliografică: Visând la mâine / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Blănariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VISÂND LA MÂINE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366610_a_367939]
-
de rostul zilei... La ceasul bilanțului diurn ne adunăm din nou spre seară, trei bătrâni schimbându-ne păreri și hainele de drum, pe câte un sărut de noapte bună... Și-n urma zilei,o țigară pe jumătate stinsă rămâne-n scrumieră visând la mâine. Citește mai mult La poartă am un nuc tot mai zgârcit la rodși tot mai trist,nu mă îndur să-l taică-n el îmi doarme de un timpun gând la fel de drag și de bătrân...Cu ei
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
matinal,plecând apoi zoriți de rostul zilei...La ceasul bilanțului diurnne adunăm din nou spre seară,trei bătrâni schimbându-ne păreriși hainele de drum,pe câte un sărut de noapte bună...Și-n urma zilei,o țigară pe jumătate stinsărămâne-n scrumieră visând la mâine.... XV. TRIUNGHI SENTIMENTAL, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016. Lângă liceul meu era un parc și- acum mai e, dar, prea târziu... De câțiva ani îi dau ocol și banca mea
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Te simt, te adulmec în preajma mea ești, parfumul ți-l simt e semn că trăiești stau la fereastră privind nicăieri, parcă a trecut un an tu ai plecat doar ieri. Ai pus pe noptieră sticluța de parfum, pe masă- n scrumieră pe jumatae arsă țigara ce pe filtru lasat-ai ca amprentă ceva urme de ruj. Fotoliul stă ornat cu rochia ta de seară pe care-ai îmbrăcat-o la balul ce-mpreună am fost și am dansat, parfumul mai persistă
PARFUM DE FEMEIE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365629_a_366958]
-
un dog german de patruzeci de kilograme, pașnică de altfel, i-a pus mamei labele din față pe umeri, încercând s-o lingă pe obraz. Argentina ne-a poftit în grabă în sufragerie, făcând loc din mers pe canapea, printre scrumiere și ziare. Mama, timprată s-a așezat într-un colț și a refuzat politicos oferta de cafea. N-a stat mai mult de o jumătate de oră și a plecat cu sufletul îndoit, murmurând descurajată ceva în genul „ai grijă
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
el face nu un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un ziar. Nu! Mirodan crează și recrează o REVISTĂ! „Revista oamenilor inteligenți”, cum scria pe copertă, la-nceputul apariției sale. Mesele, când am venit, erau majoritatea goale. Scaune libere, scrumiere. Acum, rod sigur al imaginației mele de visător nevindecabil, au luat loc, ținând cont, sau nu, de vicioasa mea închipuire, tot felul de tipi, dar și nume deosebit de respectabile. Condeie alese sau acceptate după preferințele și gustul domnului director. Ziariști
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
o să mai fumezi în casă". Vocea ei nu sună chiar amenințătoare așa că își permise să zâmbească amărui, la fel ca și fumul pe care, dintr-un fel de dulce și copilărească răzbunare, îl mai inhală o dată. Strivi apoi țigara în scrumieră, se ridică și aruncă conținutul în coșul cu gunoi.Se apropie de chiuvetă unde ea trebăluia, o sărută pe umăr și cu o palmă, într-un gest intim, îi strânse ușor fesa care i se contura prin rochia de casă
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
îl privi nedumerit. - Dar ce-ai pățit? Ce-i cu "puhoiul" ăsta de epitete la adresa lui Andrei? Florin îl privi câteva secunde, apoi de la țigara ajunsă la jumătate își aprinse alta nouă. Pe cea veche n-o stinse. O așeză în scrumiera unde se mai aflau încă vreo cinci în aceași stare. Jumătăți de țigări ce se fumau singure și în fumul lor dens și acru, Florin trăgea cu voluptate din noul Winston de proveniență moldoveană. Țigări ieftină de contrabandă. Marius simțea
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
Că vrea ori că nu vrea, trebuie să meargă la serviciu”, și‑a zis femeia și a plecat la bucătărie hotărâtă să‑și aducă omul la culcare. - Bine, măi omule, vrei să te intoxici cu atâtea țigări fumate? Ai umplut scrumiera de chiștoace și zaci în fu-mul ăsta nenorocit de‑l tai cu cuțitul! a izbucnit Silvia de cum a intrat în bucătărie, repezindu‑se la fereastră. A deschis‑o larg și s‑a întors spre soțul ei hotărâtă să‑l mai
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
cești mai supraviețuiseră trei bănuți, prea mulți parcă pentru un leneș ca mine. Bucătăria era invadată de un miros care îmi aducea aminte de anii copilăriei. Hota turuia de zor, dar fată de acest miros se dovedea neputincioasă. Am tras scrumiera de un colt să fie mai aproape și am aprins o tigare. Primă înghițitură de cafea mi-a părut suspectă, era rece. Nici fumul de tigare și nici mirosul cafelei, destul de slab de altfel, nu acopereau acel miros. Curiozitatea s-
MASA DE PRÂNZ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355803_a_357132]
-
restaurant! Să nu lipsească nimic. NU mă căuta prin telefon!" Când a fost convins că agentul a citit și reținut textul, i-a făcut semn să vorbească în continuare, i-a luat hârtia din mână și a ars-o în scrumieră. Apoi, liniștit, l-a întrerupt și i s-a adresat ca și când ascultase totul cu mare atenție: - Nu-i rău, domnule, dar nu sunt mulțumit. Cred că dacă erați mai operativi și ați fi antrenat toate persoanele de sprijin, puteați face
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
probleme și nu-mi permiteam să vă deranjez, domnule director. - Mda, așa să fie... Au mai trecut două minute. Se priveau pe ascuns, fiecare încercând să intuiască ce gândește celălalt. Când țigara a ajuns dincolo de jumătate, a înghesuit-o în scrumieră cu gesturi care l-au trădat. Era nervos. Nu știa cum să înceapă discuția... - Doamnă... scuze! Domnișoara Iordache, nu ai nimic, deci, de reclamat... - Nu, domnule director. Absolut nimic.. - Mă bucur. Eu te apreciez foarte mult. Ești o salariată corectă
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
readus Mariana discuția la aspectul ce părea a fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o să vorbească cu tatăl ei, să intervină... Era colonel doctor..., a explicat Fănel privind concentrat scrumiera. În vocea lui se simțea toată amărăciunea, ciuda și rușinea ce le avea în suflet. - Mi se pare normal, în cazul acesta... Și s-a rezolvat. Care-i baiul, domnul meu? - E că nu mi-a reproșat niciodată nimic. În
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
puțin, ai dreptate. Au luat câteva bucățele din fiecare și au mai băut câte un păhărel, după care Anca a început să povestească aproape în șoaptă, ca pentru ea numai. Gabi și-a strâns picioarele sub fund, a tras o scrumieră aproape de ea și a făcut semn din cap că este numai „ochi și urechi”, încurajând-o să vorbească. - Cât timp a fost agent de circulație, cu tot programul încărcat din unele zile, am fost fericită. Niciodată nu a întârziat seara
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai știu. Pe-albume praful stă să crească; Uitate poze-n timp, suspină. Și barba vrea să-ncărunțească Ca un arbust de albaspină. Țigara arde-n scrumieră. Prin fumul gros, venind agale, Zăresc parc-o infirmieră Și mă ridic, trosnind din șale. Dar albul se preface-n negru Și-un râs sarcastic, delirant, Ecouri, dintr-un car funebru, Vibrează-n suflet aberant. Mai stai un pic, că
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
o să rămâi în viața ta,măgărițo! În Taiwan era noapte, iar la noi, la noi nu mai știu ce oră era. Stăteam pe scaun în bucătărie, și mă uitam la mormanul de vase din chiuvetă, la sacii de gunoi, la scrumiera îmbâcsita de mucuri de acum două săptămâni. La poza cu el de pe masă. Ce să iau? Unde să plec? Vasele murdare? Ce să fac cu ele ? De sus din colț, niște îngeri sau sfinți ce or fi fost, se uitau
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
Penală. Nici critica pentru "pașii pe loc" în trei cazuri de furturi de autoturisme cu autori neidentificați nu-l frământa, ci conținutul hârtiei pe care i-a fluturat-o sub ochi înainte de a o rupe și a o arde în scrumieră. Erau doar trei fraze: "Ești în atenția celor de la Inspecția Internă care au început cercetări. Să nu se ajungă mai departe. Ai telefoanele ascultate". Până la sfârșitul programului de lucru a frunzărit hârtii de tot felul, fără să se poată concentra
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Ploaia a încetat de ceva timp nici nu am realizat, trotuarul fără urmă de ploaie! Din țigară de fapt nu mai trag demult, atârna așa ciudat în colțul gurii fără ca scrumul să se fi desprins, reușesc a o pune în scrumieră... Mă ridic încet; eu în gândurile mele, îndes bine pălăria pe cap, ridic gulerul pardesiului și o iau agale către locul care... nu mai este locul nostru. *** Pe Emilia am cunoscut-o în primele săptămâni ale studenției, în fapt ea
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
șemineu. -Ah Zmaranda,dulce Zmaranda!Tu m-ai iubit atât de mult încât ți-ai unit viața cu a mea.A fost o nuntă frumoasă iar luna de miere petrecută la Paris a fost de neuitat! Își goli pipa în scrumiera de pe brațul stâng al fotoliului apoi o umplu din nou și o aprinse pufăind de câteva ori.Pe măsuța din stanga lângă opera lui Eminescu,trona o cană cu ceai de mure.Bău din cană și ofta de plăcere simțind cum
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
și fără să aprindă lumină,isi aprinse o țigară pe care o fuma în timp ce își ștergea lacrimile ce continuau să sfideze realitatea și se scurgeau pe obraji săi.Și dorindu-și să se întoarcă lângă iubita lui,strivi țigarea în scrumiera și ieși din bucătărie,stinse lumină de pe hol și intră în dormitor și oprindu-se în centrul camerei,admira lumină luni ce se scurgea oscilând pe trupul Mariei și după ce trase draperiile,se întinse în pat,lângă Maria,bucurându-se
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
de gropițele pe care le faci Când zâmbești. Credeai că-ți iei doza zilnică de șotii Când ai văzut-o-n prag. Era aievea? Cerul își coborâse caftanul Până-n odaia ta, luminând-o. Precipitat, ți-ai ascuns iubirile Într-o scrumieră, pe măsuța rabatabilă. De atunci, ai preferat pipa. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Însemn matinal / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115, Anul IV, 19 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNSEMN MATINAL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353760_a_355089]
-
doi stâlpi cu portiță care se închidea numai în timpul nopții. Lateral, de o parte și alta a portiței, erau mai multe vase de ceramică și lemn cu flori ornamentale proaspete și, parcă ascunsă după unul din stâlpii de lemn, o scrumieră metalică de formă cilindrică, înălțată pe un picior elegant. Practic, prezența ei acolo indica faptul că ne aflam în singura zonă în care fumatul era permis. Am descoperit o altă scrumieră, mică, transportabilă, pe masa lungă, așezată spre peretele opus
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
parcă ascunsă după unul din stâlpii de lemn, o scrumieră metalică de formă cilindrică, înălțată pe un picior elegant. Practic, prezența ei acolo indica faptul că ne aflam în singura zonă în care fumatul era permis. Am descoperit o altă scrumieră, mică, transportabilă, pe masa lungă, așezată spre peretele opus ușii prin care trecusem, cu bănci, toate din lemn masiv și bine șlefuit. La acea masă tocmai trebăluia o fată tânără, care ne-a urat bun venit și ne-a invitat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cititorului o poveste. Un chip neștiut, pierdut în nebuloasa imaginii, care ar putea fi al oricui. Un personaj așezat într-un tablou cu o ramă discretă (nu are prea mare importanță, nu?!), purtând culorile tricolorului românesc, ca și eticheta de pe scrumiera neagră, în care peste tresele unor decorații din alte timpuri se va așterne scrumul. Mâinile puternice ale personajului arată că el este hotărât să apuce tot ceea ce i se oferă: o țigară de foi cu parfum occidental bine precizat, în
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
furiș pe bărbatul din fața sa. Și-l imagina întinzându-se lângă ea pe patul din dormitorul ei cochet, învăluind-o cu căldura trupului puternic. Li se intersectară privirile, iar Brigitte tuși încurcată, coborându-și privirea spre țigara care fumega în scrumieră. Se simțea vinovată pentru fantasmele ei. În secret știa că își dorea să-l seducă pe profesor, dar mai știa și era din ce în ce mai convinsă, că nu va putea face aceasta niciodată, dar nu pentru vârsta lui trecută de treizeci și trei de
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]