2,483 matches
-
legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum a făcut-o Dumnezeu. 1045. Iubita mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a vegeta ori a iubi. Alege! 1047
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de identitate, distincții militare, uniforme de instrucție, câteva puști, o goarnă. Mă impresio nează în mod deosebit sacul de merinde al eroului-elev-sergent Ion Ecovescu - în care vor fi stat mai multe gloanțe decât coltucul de pâine - și o tavă frumos sculptată în lemn, executată de același erou, mai înainte, și dăruită muzeului de către mama sa. Mă gândesc ce-ar fi putut ajunge toți acești eroi, dacă ar fi trăit. Cu siguranță, unii militari de carieră; dar poate și artiști, dascăli, agronomi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înțeles/ În suflete mai groase sau subțiri,/ Într-un muzeu din ceara topită a lui ieri." (Demers). Poeta se dovedește în mod special receptivă la stranietatea lumii orientale . Ea enumeră, într-un poem, personajele terifiante imaginate de cei care au sculptat statui pentru templele budiste: "Iubire sub bronzuri de idoli dușmani,/.../ Acela-nvârtește un om, într-o mână,/ Acesta privește cu trei ochi din lună/ Și iată-l pe unul - ureche pe gât,/ Cel cu capul pe cap e spaimă de
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
stagiu, am fost cucerit de ospitalitatea și caracterul acelor oameni de care și acum Îmi amintesc cu plăcere. Fiecare cu pasiunile și năzuințele sale și toți la un loc păreau că realizează un puzzle perfect. Câțiva erau pescari Înrăiți, unul sculpta În lemn tot felul de figurine, altul era captivat de arheologia submarină, vreo doi erau filateliști, oricum fiecare avea cel puțin cate o preocupare interesantă...Nu același lucru Îl pot spune despre un anume politruc... Cu Căpitanul m-am Împrietenit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de ploaie) simt nevoia să fiu leal. A fost cazul cu Balduin. Simt nevoia, pentru că-l respect, să-i împărtășesc deosebirea dintre noi. Pentru mine poezia e altceva, nu poate să fie numai metamorfoza și transfigurarea cuvântului. Poți înnobila piatra sculptând în ea, îndepărtând materia, să rămână forma eternă. Nu piatra preschimbată este arta, ci forma care se naște, în sânul ei. Și nu e de ajuns. Tema trebuie să fie nobilă. Nimic nu e mai nobil ca Omul. Zeii sunt
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
nuci, Mireasma din livezi cu zvon... de cuci; La rându-i, Blaga, tot sorbind lumină, Turnă, în piersici, miere... că albina... Si-alaturi, Barbu-n „Joc...” plin de mișcare, Ne-ademenea, cu chitre acrișoare... Mult mai tarziu, Nichita, cu migala, Sculpta, în chihlimbar, perla... regală... Atunci cand Labis, pus pe împliniri, Daduse-n... fruct, cu „Primele iubiri”... Sorescu,-n schimb, cu firea lui deschisă, O boare nouă condensa-n caisa! Și-au fost , si sunt destui , c-un strop de hâr, Dând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ani epava asta? Un putregai, un munte de manelism, un monument de depravare, o căzătură dezgustătoare, un mediocru de o autosuficiență contagioasă, ăsta-i totemul la care vă prosternați ca niște idioți ce sunteți. Pute pământul sub voi, căpușelor. Sunteți sculptați după chipul și asemănarea lui: urâți, penibili, dezgustători, purulenți, schimonosiți, neterminați. Singura reacție umană pe care o produce o asemenea imagine e cea de vomă convulsivă", a scris jurnalistul pe Facebook. Deputatul Elena Udrea și președintele Traian Băsescu, alături de alți
Ciutacu, dezlănțuit la adresa "băsiștilor": O vomă! by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/30771_a_32096]
-
of Heaven and Hell. Succesiunea de parabole, maxime, reflecții conferă limbajului de o poetică limpezime al lui Coelho acea concentrare care face volumul citibil în „porții mici” (ca orice carte despre adevăratele valori ale vieții). Vorbim de cuvinte bine șlefuite, „sculptate” cu flacără lăuntrică, a căror ardență riscă să devină banală într-o traducere neinspirată, precum cenușa rămasă în urmă. Din fericire, spre lauda Micaelei Ghițescu, nu e cazul aici.
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
său!) se înfățișează eterogen, indiscret, redundant și plin de scorii nepoetice. In raport cu marile poeme macedonskiene, diluate la nesfîrșit, poezia lui Petică are concentrarea celei de a cincea esențe: este epurată, diafană, compusă într-un limbaj ușor de recunoscut, sculptată în același bloc lingvistic-figurativ; poeziile lui Petică par scrise toate în același stil, compact, incantatoriu. Ele nu mai relatează întîmplări, nu mai întreprind demonstrații, se mărginesc la a prezenta peisaje fantastice, figuri de basm misterioase, gesturi fără sens în lumea
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
suflet tragic speranța tristă moare" ( Cînd vioarele tăcură XI): „...a mea frunte ce se-nclină ca un trist și palid crin" (Fecioara în alb, xvi); „Am palida tristeță a apelor ce plîng Pe jghiabul clar și rece al albelor fîntîni, Sculptate-n întuneric de meșterele mîni" Cînd vioarele tăcură, XIV). Nu întîmplător unul dintre pseudonimele cu care Petică semna, în 1900, la „România jună" era tocmai Narcis! Dincolo de fațada decadentă, reforma lui Petică operează în adîncime: muzica devine principiul poetic de
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
n-are nimic de melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie, a celuilalt Eminescu, cel mitizat. (Apropo de mitul acesta, o secvență transcrie fictiv și caricatural ședința de redacție în care, la „Dilema”, s-a pregătit celebrul număr al revistei). Eminescu din Viețile paralele e un Eminescu
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
ochi roșu îndulcit de soare cine e pe urma noastră oare că în nopți de întuneric pline carnea se zbîrlește-n somn pe mine cum în viscol penele pe tine? dupî cortina de fier a plecat și tatăl cu pulpele albastre sculptate de schije: între mine și țara juneții a căzut cortina de fier. pe străzi înghesuite și moi îmi bag soarele pe gît: vara se duce mult mai departe decît America. am găsit o vișină pe podul de lemn de peste Bahlui
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
atât ca reflex al „stării de poezie”, cât și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum mirosu-n nări.” (spune un Catren). Vasile Mircescu (România, scriitor, poet) vorbește despre sine, în versuri, în modul următor: „Am venit pe lume, mai devreme
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
praf lumea modernă,Iar eu, acarianul răzvrătit,Am înțeles, că viața nu-i eternăși orice început are sfârșit.... VI. CAPUL ȘI GÂTUL, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. Fabulă Când Dumnezeu a zămislit femeia Sculptând-o dintr-o coastă-a lui Adam, Din întâmplare i-a venit ideea, Să-i dea mai multă minte, cu un dram. Aș zice însă, tocmai de aceea, Cu mintea ce i-a pus-o ei în plus, Vicleană a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
fluier de os, să o apună doar cerbii. Te-am iubit cum niciodată cuvânt omenesc nu ar fi fost în stare să se întreacă în cântec cu rădăcinile ierbii. RĂSCRUCE Nu te mira că mi-am închis porțile și am sculptat lângă zăvoare șarpe și crin. Până aici vor veni drumurile tale strigându-mă cu iarba fiarelor, dar brațele însetate de lujerul trupului tău îmi vor fi legate până la sânge cu funie și sălcii. N-am să pot să-ți mai
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
foarte gustoși! Pentru pomenirea moșilor și strămoșilor se coceau bradoși din aluat de pâine, modelat în formă de om, cu gură, ochi și nas care se coceau, apoi se ungeau cu miere și nucă sfărâmată. Ochii, nasul și gura se sculptau cu o “țeavă” folosită la războiul de țesut ( cei de la țară știu că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > STATUI DE VISĂTORI... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Statui de visători, sculptate-n lut, Iubirea ne insuflă zilnic viață, Pe-o pistă scufundată-n absolut - O destinație ascunsă-n ceață. Marionete triste, fără sfori, Ne-nghesuim pe scena în ruină. Doar dragostea ne umple de candori, Când nu e înecată în rășină
STATUI DE VISĂTORI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342732_a_344061]
-
din Macea Rezidență a familiei nobiliare Cernovici În comuna Macea din județul Arad străjuiește un impunător castel, construit în mai multe etape, acum având forma literei „L”. Prima parte, până la turnul cel mare, decorată pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptată în piatră, provine dinainte de 1862, fiind precedată de o clădire datând din secolul al XVIII-lea. Aripa dreaptă, dincolo de turn, s-a ridicat între 1862 și 1886, când i s-au adăugat și clădirile anexe. Castelul este înconjurat de un
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
După Revoluție, artistul s-a luptat cu abnegație pentru reînființarea învățământului artistic academic în municipiul Timișoara. De 50 de ani trăiește și creează în inima Banatului“, precizează istoricul de artă Szekernyés János, președintele U.A.P. Timișoara. „Lecția despre cub“ l Sculptată de Linda Saskia Menczel Un cub... perfect de cuburi în alb/negru, din granit și marmură, străjuie din această săptămână liniștea cochetului scuar Piața Plevnei (din apropierea Pieței Maria și a Parcului Alpinet). Dezvelită în această săptămână, sculptura este creația artistei
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
și speranțele la drum, a revenit ca prea frumoșii „hoți de stele” la prima dragoste și, de ce nu, la locul faptelor de odinioară: arta... În toți acești ani în slujba vieții la Spitalul Clinic Municipal din Arad a pictat, a sculptat și a scris. A scris chiar două piese de teatru pe care i le-au jucat colegii medici. Cea mai recentă, „Viermele familiei”, a cules aplauze la scenă deschisă și a smuls promisiunea de a mai scrie una... Bisturiul, dalta
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
cei mai pricepuți și harnici producători de artizanate de pe întreg continentul. Printre cele mai apreciate produse ale lor se numără bijuteriile din aur și argint, tapiseriile decorative din lână, ponchos și centurile țesute la război, ceramica în tehnică arhaică, obiectele sculptate în lemn, replicile de candelabre și oglinzi coloniale. Peruanilor le place să se bucure de viață, petrecând și mâncând bine. Arta culinară peruană este considerată a fi cea mai sofisticată din America de Sud: peștele gătit numai cu lămâie și sosuri picante
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
avea să-i determine drumul în viața lui de artist. De fapt, totul a început acolo unde tatăl său, un respectat meseriaș tâmplar lugojean, se destăinuia lemnului, conferind meseriei valențele unei autentice arte. La admitere în școala de meserii, a sculptat un car cu boi de dimensiuni impresionante: 1 metru și jumătate. La absolvire a prezentat comisiei o vioară din lemn de paltin... Se spune că așchia, iată din lemn, nu sare departe de trunchi. Însă „așchia” era dorită de părinți
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
au dus acasă. Curând, pomii și-au pierdut speranța că visele lor vor putea deveni vreodată realitate... În loc să devină pat împărătesc, primul copac a fost prefăcut într-o iesle. La fel și al doilea: din lemnul lui nu a fost sculptată o frumoasă masă împărătească, ci o masă simplă, pe care mâncau oamenii sărmani când se întorceau de la muncile câmpului. Iar din cel de-al treilea copac nu a fost făcut nimic. El a fost tăiat în scânduri și lăsat în
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau trei rotocoaleși regina se gândeaLa un vis ce și-l dorea:Să-i alunece-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască o copilițăCa floarea de lămâița:Față albă, par noptat,Roșii buze, trup sculptat...Vântul gându-i auzeași dorința -i întrupa.Dar vai mie, biată mama,Nu-și lua fetița-n seamăCăci născând în truda greaPe pruncuța, ea murea.... ÎI. PEISAJ PROMIS, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]