570 matches
-
modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale), altele mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure sau prezintă deluvii de alunecare recente pe areale reduse. Cele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului" a apărut ca urmare a unor puternice procese geomorfologice ce au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
contact este faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
căutări, de contradicția dintre materie și spirit 12 și de dorința de desăvârșire, a creat sculpturi care se remarcă prin dinamism și expresia forței, a pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
atelier în piață a fost foarte dificil, date fiind condițiile tehnice ale vremii, însă întreg orașul urmă‑ rea cu interes lucrarea. David a însemnat nu numai încoronarea primei perioade de dezvoltare a creației lui Michelangelo, dar și o nouă viziune sculpturală renascentistă. Tema aleasă, foarte caracteristică mentalității Renașterii, fusese încercată de mai mulți artiști înaintea lui Michelangelo. Înfrângerea lui Goliat simboliza victoria rațiunii asupra forței brute, lumina ce risipește tenebrele feudale. Dar, pe când Donatello și Verrocchio de exemplu, îl prezentau pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reușit să folosească tot ce putea din volumul dat și să realizeze un adevărat relief rotund: David își dez‑ văluie întreaga lărgime de expresie de abia când este privit în jurul unui arc de cerc. Acum se precizează și particularitățile tehnicii sculpturale folosite de 36 În 1873, statuia a fost așezată în sala Academiei din Florența, din cauza intemperiilor. Actuala statuie care se află în Piața Senioriei, este o copie în marmură realizată în 1910. 37 Cf. g balDovin, Contradicțiile, iluziile și virtuțile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre‑ zintă ca unul din monumentele cele mai expresive ale Renașterii; mormintele se integrează în mod firesc structurii arhitecturale, sculpturale, substituind elemente prin care compoziția de ansamblu își primește accentele valorice. Un alt element caracteristic este dat și de bicromia 68 materialelor întrebu‑ ințate: elementele verticale ca și cele orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din pietra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de 41,47 metri), ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul orașului etern, îi atribuie un aspect ce pare să sublinieze ideea că este integrată într‑un ansamblu dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o poziție și o aură care a rezistat secole de‑a rândul și au reprezentat surse de inspirație pentru generațiile viitoare 31. Ra‑ ffaelo a preluat cu succes și entuziasm noile idei: sfumato‑ul estompat al lui Leonardo și limbajul sculptural puternic al lui Michelangelo. Măreția de care a dat dovadă se vede mai ales în tablourile sale dedicate Sfintei Fecioare Ma‑ ria, prin care s‑a impus ca un artist de frunte. Pictura alăturată are forma unui tondo: fiecare element
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
adus contribuția însuși Constantin, sau Haghia Sophia, construită din voința lui Iustinian. În timp ce arhitectura desena spațiul sacru, încetul cu încetul, datorită do‑ rinței de a contempla misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
comercianți și bancheri nerăbdători să‑și vadă numele imortalizat în diferite portrete comandate în palate noi care se construiau sau în capelele somptuoase ale familiilor. Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumentală (pictura murală și decorațiile sculpturale) se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de postament. Desenul este apreciat ca operă de sine stă tătoare iar gravura cunoaște o mare răspândire răspunzând prin posibilitatea de multiplicare ca și prin textul tipărit în noile tipografii satisfăcând necesitățile publicu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică poate desfășura, cu o anumită claritate, o mulțime de forțe dinamice care constituie o compoziție sculpturală. La prima vedere, aspectele excentrice ale Obeliscului spart al lui Barnett Newman au o direcție cu precădere ascendentă. Pornind de la o bază piramidală largă, care pare să și atragă energia din pământ și să o concentreze într-un singur punct
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
von Hildebrand sugera că sculptorul ar trebui să conceapă figura ca așezată între două panouri de sticlă paralele, astfel încât punctele sale exterioare să le atingă; tot el proclama: . Când regula este rostită în acești termeni, ea neagă însăși natura rotunjimii sculpturale. Totuși, este adevărat că multe sculpturi și-au recunoscut de-a lungul timpului dependența de privitor. Expunerea frontală a Paolinei Borghese de Canova (figura 20) se explică doar parțial prin necesitatea reprezentării în sine a figurii umane: ierarhia punctelor de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
190 î.e.n.). Statuia - lucrată în marmură albă de Paros - a cărei înălțime totală are aproape 6 m (5,57 m) înfățișează o femeie fără brațe și fără cap, așezată pe un partea din față a unei nave de război. Opera sculpturală are trei părți: soclul, o bază reprezentând partea din față a unei ambarcațiuni și corpul Victoriei. O posibilă semnificație a enigmaticei statui rezidă în faptul că statuia reprezintă o ofrandă adusă zeilor pentru a celebra o posibilă victorie a locuitorilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
inserată în povestirea pe care Vasi i-o relatează lui Babis și pe care acesta o înregistrează pe bandă pentru a o transcrie mai târziu. Pasajul ekphrastic are două părți. Prima parte este descrierea realistă, exactă, a statuii. Din compoziția sculpturală privirea lui Vasi reține doar bustul Victoriei, celelalte două elemente (soclul și partea din față a ambarcațiunii) rămân neinteresante: Urcam scara grea ca de tribunal din două în două trepte cu ochii la vedenia din capăt, un trup fără cap
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
evocarea unei opere de artă, descrierea ekphrastică creează o dimensiune evazionistă a romanului, scoțându-l din actualitatea referinței istorice. Fragmentul ekphrastic caută și subliniază similitudini între "scenariul" romanesc (condiția personajului sau evenimentele la care participă) și cel vizual (pictural sau sculptural), reînscriind literatura în contextul artelor ce, alături de pictură și sculptură, particularizează condiția omului. Recursul la descrierea ekphrastică vorbește despre statutul literaturii ca artă similară picturii; mecanismul ekphrastic repune literatura în sistemul discursurilor artistice și autotelice despre lume. Pe de altă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care am semnalat-o într-un capitol precedent -, dar și a rescoperirii ei de către privirea lui Vasi - Vasi o descoperă treptat, într-o mișcare cinematografică, astfel că "vedenia" ajunge "femeie" - susțin un mecanism de creație și de receptare a operei sculpturale comun și operei literare. Recursul la descrierea ekphrastică sugerează că textul literar are o condiție similară cu cea a sculpturii, fiind rezultatul unor retușuri succesive din partea autorului, dar și a unor "priviri" critice repetate din partea cititorului. În romanele analizate se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
colaborarea,, se ridică o problemă mai importantă: literatura a încercat uneori, cu bună știință, să obțină efectele picturii - să devină pictura în cuvinte, sau să realizeze efectele muzicii - să se transforme în muzică. Uneori poezia a năzuit chiar să fie sculpturală. Criticul poate să deplângă această confundare a genurilor, așa cum au făcut Leasing în Laocoon și Irving Babbitt în New Laokoon (Noul Laocoon) ; dar nu putem tăgădui faptul că artele au încercat să împrumute unele de la altele diferite procedee și că
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
putem tăgădui faptul că artele au încercat să împrumute unele de la altele diferite procedee și că, în mare măsură, au reușit să obțină efectele dorite. Desigur, se poate nega posibilitatea metamorfozării-literale a poeziei în sculptură, pictură, sau muzică. Termenul de "sculptural" aplicat la -poezie, chiar și la aceea a lui Landor sau Gautier sau Heredia, este doar o metaforă vagă, care vrea să spună că impresia produsă de poezie este oarecum similară cu impresia produsă de sculptura greacă: răceală, sugerată de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
tactilă provocată de marmură, sau de reconstituirea din imaginație a acestei senzații la vederea culorii albe; că liniștea din poezie este ceva foarte diferit de liniștea din sculptură. Când poemul lui Collins Ode to Evening (Odă serii) este numit "poezie sculpturală", nu se spune ceva care ar implica o legătură reală cu sculptura. *7 Singurele elemente obiective care pot fi analizate în această poezie sunt metrul lent, solemn, și construcția frazei, care este destul de stranie pentru a atrage atenția asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
din sticlă din care unele sunt de formă cilindrică, circulară, și bitronconică, iar altele îngemănate, de culoare albastră, verde, roșie sau albă, unele fiind ornamentate; fusaiolă bitronconică; scarabeu din faianță egipteană; piesă din faianță egipteană de culoare turcoaz cu reprezentarea sculpturală a unui leu surprins într-o atitudine pasivă, în poziție culcată, cu capul între labele din față și coada adusă pe lângă piciorul posterior drept, depus pe un suport dreptunghiular cu orificiu de prindere; o mărgea în formă de butoiaș din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]