576 matches
-
un nou subparagraf, (v), care va avea următorul cuprins: ... "(v) costuri operaționale." 2. Anexă nr. 2 "Descrierea Proiectului" la acordul de împrumut se modifică astfel: a) Părțile A, C (îi) și D (îi) vor avea următorul cuprins: ... "Partea A: Ansamblul Sculptural Brâncuși Restaurarea ansamblului de la Târgu Jiu, incluzând lucrările de peisagistica la Parcul Municipal și la Parcul Coloanei fără Sfârșit ............................................................... Partea C: Dezvoltarea satelor saxone ............................................................... (îi) Realizarea unor reparații de urgență ale structurilor istorice și a unor lucrări de peisagistica și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152790_a_154119]
-
ceva ce pare a fi o scriitură elaborată, numai că „scriitura“ se dovedește, la o examinare mai atentă, a fi compusă din turme Întregi de oi sacrificate de siluete umane ținînd În mîini junghere lucitoare. Încăperea următoare conține un obiect sculptural deosebit de complex, un hibrid grotesc de varză, porc și oaie, din care fîlfîie un steag pe care scrie Am Avut o Avangardă! SÎntem Moderni Durabili! Între realitatea verzei și visul cărnii, suprarealismul a Înălțat un drapel. Wakefield se Întreabă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
eu am rămas interzis. S-a apropiat de mine, plutea... buzele-i strălucitoare îmi răvășeau ființa în adâncuri. Sângele înfierbântat plana cu tunete de duhuri înfuriate. Avea sânii ca două mere micuțe, rotunde, deosebite în sublimitatea lor, de o frumusețe sculpturală inclusă în tot trupul, tresăltând uniform și sigure pe ele. Mă sufocam, atâta perfecțiune nu mai întâlnisem. Nu-mi puteam desprinde privirea de la acei sâni parcă încorporați în acel trup desăvârșit și mi-am spus: - Dacă îi sărut, sunt sigur
?edin?a by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83735_a_85060]
-
de a imagina vizual rezultatul final al unui proiect de construcții la scară mare decât o astfel de miniaturizare. De aici rezultă, după părerea mea, că acest tip de planuri, care au dimensiunile unor jucării, sunt judecate după proprietățile lor sculpturale și ordinea lor vizuală, deseori dintr-o perspectivă pe care nu o va mai avea niciodată sau o va mai avea foarte rar cineva. Miniaturizarea virtuală realizată cu ajutorul machetelor a devenit apoi o miniaturizare realistă datorită imaginilor obținute din avion
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pentru circa 90 000 de persoane din Rio de Janeiro (figura 16). Aceste planuri de proporții enorme vorbesc de la sine. Nu se face nici un compromis cu orașul deja existent; cel nou Îl Înlocuiește cu totul. În fiecare caz, aspectul este sculptural, căci orașul nou este conceput astfel Încât, din punct de vedere al formei, să aibă un impact vizual puternic. Acest impact, merită remarcat, este posibil doar de la mare distanță. Buenos Aires este desenat ca și cum s-ar vedea de pe mare, de la kilometri Întregi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de spații deschise, etichetate ca atare, ca În proiectele lui Le Corbusier. Însă ele au tendința să reprezinte spații „moarte”, așa cum se Întâmplă În cazul Pieței Celor Trei Puteri. Holston explică acest lucru, arătând că doctrinele CIAM-ului creează mase sculpturale separate una de alta prin Întinse suprafețe pustii - o inversare a raporturilor figură-fond existente În orașele mai vechi. Date fiind obiceiurile noastre În materie de percepție, aceste suprafețe din orașul modernist ne apar nu ca spații publice primitoare, ci ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
nivel superior. Logica segregării spațiale și zonificării unifuncționale pe care o propuneau urbaniștii și pe care o critică Jacobs era În același timp estetică, științifică și practică. Din punct de vedere estetic, ea aducea regularitatea vizuală - chiar Înregimentarea - impusă de sculpturala viziune de ansamblu. Din punct de vedere științific, se reducea numărul de necunoscute pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea unei rezolvări sau necesitau abordări fastidioase
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Jane Jacobs, The Death and Life of Great Americans Cities, Vintage Books, New York, 1961, p. 15. Ibid., p. 376. Constructivistul timpuriu Le Corbusier nu ar fi respins această părere ca principiu, Însă, În practică, era Întotdeauna foarte preocupat de proprietățile sculpturale ale proiectelor de orașe sau de clădiri - ceea ce uneori dădea rezultate nemaipomenite, ca În cazul capelei Notre-Dame-du-Haut, Ronchamp. O critică utilă a zonificării se găsește În James Howard Kunstler, „Home from Nowhere”, Atlantic Monthly, septembrie 1996, pp. 43-66. Jacobs, Death
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
îmbinare specifică, între ideea majoră pe care o sugerează tematic ca, de pildă, Maternitate și forma esențializată, încorporată în bronz; pentru ca, în final, în anii senectuții temerare și centenare, cu împliniri tot atât de bogate, de o mare diversitate și vitalitate, creațiile sculpturale să se completeze și nuanțeze și cu "însemnări" de călătorie: crochiuri, schițe, desene cu imagini de locuri și oameni din țările pe care le-a vizitat, cu amintiri din locurile pe unde-a umblat, de-a lungul vieții. Zilele vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Academia Română), iar în 1890 membru titular. Moartea survine în urma unei boli de inimă. T. a desfășurat o activitate istorică remarcabilă, începând cu cercetarea și publicarea de documente și terminând cu studii de mari proporții. Autor al lucrării Monumentele epigrafice și sculpturali ale Muzeului Național de Antichități din București (I-II, 1902-1908), publicată sub auspiciile Academiei Române, el este considerat întemeietorul epigrafiei românești, iar ca arheolog s-a remarcat prin cercetările referitoare la monumentul de la Adamclisi. Pentru sinteza Dacia înainte de romani (1880) i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
niște fiare, cu pensete și ace ce păreau mai degrabă instrumente de tortură. — Mere, pere sau bretele? insistă Miria. Valentina răspunse că erau ca ale Evei Herzigova. Dimineața, În timpul băii corporale, rămânea interzisă confruntându-și formele ei plate cu cele sculpturale ale mamei, care se contorsiona În cadă, În Încercarea disperată de a surprinde capriciosul fir de apă al dușului. Mama locuia În trupul ei fericită ca un vierme Într-un măr. Nu-i era nici jenă, nici greu. Cred și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
la recensământul din anul 2002, era de 7533 locuitori. RELIEFUL Comună Scobinți este așezată într-o regiune deluroasa, la limita dintre Câmpia Jijiei inferioare (partea estică) și partea de sud a Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea stângă a Bahluiului (Cireșului, Vișinului, Grădiștea, Budai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea stângă a Bahluiului (Cireșului, Vișinului, Grădiștea, Budai, Boului, Petroșica, Ciobanului) apar sub forma alungita, conform inclinării stratelor cu altitudini descrescânde, de la nord la sud, segmentate de o rețea de vai diferite la origine. Terasele Bahluiului se prezintă sub
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aproximativ 345 m), existând și o serie de izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
poziționare favorabilă, oferă avantajul volumului creat de vederile multiple. Doamna T. este implicit picturală, dar, eroină într-un roman, ne "obligă" a o și "citi" personajul se dezvăluie, stilistic asumându-și poziția "față în față" a eului specular. În cazul sculpturalei și rigidei Emilia, privirea nu este capabilă să anime, ci, din contra, frapează prin sterilitate și insensibilitate: Nu știu cum să spun, așa anapoda, uite am impresia că Emilia n-a privit niciodată un răsărit de soare (și poate că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
oară opiniile despre artă ale sculptorului român, concentrate în maxime și aforisme. În două studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele privind creația sculptorului în perioada 1907-1918, incluse în cartea Brâncuși și civilizația imaginii (2001), precum și alte două antologii, una de aforisme - Brâncuși, cioplitorul în duh (2001), cealaltă, Brâncuși și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
a reliefului calculată la nivelul întregului podiș este de 100 - 150 m, însa in extremitatea sudică această valoare este depășită. Densitatea fragmentării are valori medii de 0,7 - 0,9 km. Cea mai mare parte a reliefului are un caracter sculptural, fiind rezultatul acțiunii agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
al despăduririlor masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea nerațională a terenurilor, mai ales pe substrat argilos. Eroziunea laminară reprezintă un proces de nivelare a reliefului spre deosebire de cel fluvial ce fragmentează relieful. Eroziunea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Consumatorul este chemat să ia mai degrabă poziție de contemplator decât de voyeur, ca în dispozitivul pornografic. În clipa în care se schițează ceva de ordin pornografic, când bărbatul penetrează femeia, "el rămâne nemișcat", iar femeia "se pietrifică". Aceste poziții sculpturale blochează dezvoltarea excitației sexuale. 3 Pornografia și interdicția 1. Cele trei zone Până acum n-am pus problema conținutului scenelor pornografice. Oare toate tipurile de relație sexuală sunt susceptibile să figureze în asemenea scene? În Roșu și negru, Julien Sorel
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
XIX și până în deceniile 7-9 ale secolului XX, diferiți cercetători - români și străini - au trecut la descoperirea, achiziția și publicarea de inscripții privind trecutul Sciției Minor, incluzând unele informații prezente în acest studiu, datorită interesului lor pentru vestigiile arheologice, monumentele sculpturale și inscripțiile antice dintre Dunăre și Marea Neagră. Spre jumătatea secolului XIX, în urma periegezelor dobrogene, cei dintâi, Ion Ionescu de la Brad (1851) și francezul C. Allard (1855), au consemnat printre altele și unele inscripții, azi pierdute. Inițiativei lor, s-au adăugat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sectorul dobrogean al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut creștin; 7) descoperirea la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și din bronz
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]