925 matches
-
sunt în opoziție, ceea ce echivalează cu un dublu scurtcircuit (pe ambele armături); cele două armături sunt, însă, conectate la rețea în paralel, nu în serie ca la un scurtcircuit obișnuit în rotor. Deci, în locul reactanței totale de scăpări: de la un scurtcircuit obișnuit, mașina dublu alimentată se manifestă prin . În cazul prezentat în fig. 5.88 b), înfășurările statorice și rotorice sunt conectate în serie. Se poate deduce expresia impedanței echivalente în funcție de unghiul , similară cu (5.358) și se determină limitele între
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
evident, este tot mașină de c.a.). Privite prin prisma numărului de surse ce contribuie la circulația de putere electrică activă, mașinile electrice se pot diviza în două categorii: a) cu o singură sursă (sincronă reactivă, asincronă cu rotor în scurtcircuit, de curent continuu cu 222 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar autoexcitație, transformatorul), b) cu două surse (sincronă excitată în c.c., asincronă cu dublă alimentare, de c.c. cu excitație separată). Cele două categorii diferă prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mecanice (prin frecări și ventilație, cele suplimentare fiind incluse) pFe= pmec+v. a) Să se determine puterea furnizată de sursă și curentul de linie la încercarea de mers în gol la tensiune și frecvență nominale; b) Dacă la încercarea în scurtcircuit cu rotor calat, sursa furnizează un curent de linie de 230A, care este tensiunea de linie aplicată și valoarea puterii active furnizată de sursă? 234 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar P.5.4 Un motor asincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Să se determine valorile: puterii absorbite, curentului și tensiunii de la încercarea în gol pe baza căreia s-au aflat Rmp și Xmp; b) Care sunt valorile puterii și tensiunii pentru un curent de 80A la o încercare cu rotor calat (scurtcircuit rotoric) cu o frecvență de 12,5Hz, care a permis determinarea parametrilor: R1; R'2; Xs1; X's2. c) Să se determine rezistența statorică măsurată între două borne. P.5.8 Un motor asincron trifazat are datele nominale PN=7
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
8 poli și frecvență nominală de 50Hz este încărcat până la decroșare, când turația rotorului este de 530rot/min. Rezistența proprie raportată, pe o fază rotorică este de 0,3Ω. Să se calculeze: a) alunecarea critică (de decroșare); b) reactanța de scurtcircuit (pe fază) a mașinii; c) frecvența curenților induși în rotor la decroșare; (se acceptă aproximația 11 c , căderile de tensiune pe rezistența și reactanța statorului se neglijează). B. Se știe că motorul asincron trifazat dezvoltă la pornirea cu circuitul rotoric
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
noua situație, e) cuplul de pornire relativ. f) Se știe că tensiunea indusă pe fază în rotor (în repaus) este de 110V, care sunt valorile curentului de pornire și factorului de putere rotoric, când pornirea este directă (rotorul este în scurtcircuit) și când se folosesc rezistențe suplimentare în circuitul rotoric? g) ce valoare are rezistența suplimentară pentru care cuplul de pornire este egal cu cel de la pornirea directă; h) cât este curentul de pornire și factorul de putere rotoric în acest
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la cel nominal și frecvență nominală de 50Hz este încercat la gol cu rotorul deschis (transformator) absorbind un curent statoric de 48A sub tensiunea de linie de 380V, iar tensiunea obținută între 2 inele este de 340V. La încercarea în scurtcircuit cu rotorul mașinii blocat se aplică o tensiune statorului de UN/3, puterea activă absorbită este de 7320W, iar factorul de putere este cosφsc=0,23. a) Să se traseze diagrama cercului în condițiile simplificatoare când se neglijează rezistența și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
3.000W, tensiune nominală , conexiune Y, frecvență nominală 50Hz, este încercat la gol cu rotorul închis pe circuitul propriu, la tensiunea sa nominală absorbind un curent statoric de linie de 7A și o putere activă de 400W. La încercarea în scurtcircuit (cu rotorul mașinii blocat printr-un sistem mecanic ce permite măsurarea cuplului, ca produs dintre greutatea, G și lungimea brațului, l) se aplică o tensiune statorului de UN/4, curentul de linie absorbit este de . Rezistența măsurată la cald dintre
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
egal cu cel de la pct. d). P.5.16 Un motor asincron trifazat MA cu rotor în colivie est pornit cu un AT, astfel încât curentul de linie absorbit de la rețea este egal cu cel nominal al MA. La încercarea în scurtcircuit de probă cu rotor calat, tensiunea aplicată 238 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar statorului este 25% din U1N, la curentul nominal absorbit de MA, când factorul de putere este cos φsc=0,22. Același motor este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
extreme (minimă și maximă) ale tensiunii și frecvenței obținute de la CAF, dacă MP poate funcționa în ambele sensuri până la o turație limită de 1875 rot/min. P.5.19 Încercările experimentale efectuate asupra unui motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit având datele nominale au condus la următoarele valori pentru parametri: , la temperatura de 250C; pierderile mecanice prin frecări și ventilație ; pierderile suplimentare în sarcină ; la încercarea în gol la (pierderile în fier principale prin histerezis și curenți turbionari în miezul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
frecări și ventilație ; pierderile suplimentare în sarcină ; la încercarea în gol la (pierderile în fier principale prin histerezis și curenți turbionari în miezul statoric sunt evaluate la jumătate din totalul pierderilor în fier la mers în gol); la încercarea în scurtcircuit cu tensiune nominală (cu rotor blocat, t=750C):; la încercarea în scurtcircuit cu tensiune redusă (cu rotor blocat t=750C): . Se consideră că la frecvența de 60Hz, factorul de majorare a rezistenței rotorice este kR=1,3 iar factorul de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pierderile în fier principale prin histerezis și curenți turbionari în miezul statoric sunt evaluate la jumătate din totalul pierderilor în fier la mers în gol); la încercarea în scurtcircuit cu tensiune nominală (cu rotor blocat, t=750C):; la încercarea în scurtcircuit cu tensiune redusă (cu rotor blocat t=750C): . Se consideră că la frecvența de 60Hz, factorul de majorare a rezistenței rotorice este kR=1,3 iar factorul de diminuare a reactanței de scăpări rotorice este . a) Care sunt valorile parametrilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și pe stator sunt presupuse egale). c) Care sunt valorile parametrilor schemei echivalente (schema în T și schema în Π cu 6 parametri) pentru analiza funcționării nominale a mașinii. P.5.20 Se consideră motorul asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit, din problema P.5.19, având datele nominale , cu parametrii schemei echivalente în T, determinați din încercările experimentale efectuate la gol la 750C, la scurtcircuit cu tensiune nominală (cu rotor blocat, t=750C) și la scurtcircuit cu tensiune redusă (cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
funcționării nominale a mașinii. P.5.20 Se consideră motorul asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit, din problema P.5.19, având datele nominale , cu parametrii schemei echivalente în T, determinați din încercările experimentale efectuate la gol la 750C, la scurtcircuit cu tensiune nominală (cu rotor blocat, t=750C) și la scurtcircuit cu tensiune redusă (cu rotor blocat t=750C). Să se exprime acești parametri în valori relative (raportate la impedanța nominală), a) Care sunt valorile curenților și cuplului electromagnetic la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
trifazat cu rotor în scurtcircuit, din problema P.5.19, având datele nominale , cu parametrii schemei echivalente în T, determinați din încercările experimentale efectuate la gol la 750C, la scurtcircuit cu tensiune nominală (cu rotor blocat, t=750C) și la scurtcircuit cu tensiune redusă (cu rotor blocat t=750C). Să se exprime acești parametri în valori relative (raportate la impedanța nominală), a) Care sunt valorile curenților și cuplului electromagnetic la pornirea directă, b) Care sunt valorile curenților, cuplului electromagnetic, randamentului, puterii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
vorba de un motor cu cuplu ridicat și curent de pornire scăzut. Aceste cerințe se au în vedere la proiectare și se reflectă în valorile anumitor parametri ai înfășurărilor; în situația dată rotorul este cu colivie dublă, dacă este în scurtcircuit sau - cu crestături de dimensiuni extinse pe rază dacă este cu rotor bobinat. În continuare se urmărește determinarea tuturor parametrilor schemei echivalente. Din funcționarea la gol se obține factorul de putere corespunzător, adică: Se poate obține curentul absorbit astfel: unde
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și de o creștere a modulului curentului I10-nesemnificativă, așa cum se observă pe diagrama cercului) adică valoarea sa devine: întrucât la gol real apare încă o componentă activă a curentului 10I , corespunzătoare pierderilor mecanice plus ventilație, adică:b) La încercarea în scurtcircuit, cu rotorul calat se poate ignora ramura din mijloc a schemei echivalente, ajungându-se la schema din fig. R.5.3.1 c), unde: Puterea activă totală absorbită de la sursă va fi: Se știe că valoarea cuplului electromagnetic este, conform
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
scrie: În cazul când se modifică rezistența rotorică, în sensul dublării acesteia rezultă: Din egalarea celor două expresii se obține: Alunecarea mașinii, în condiții de lucru normale este:iar prin înserierea rezistenței rotorice devine: Turația rezultă:. Se obține tensiunea de scurtcircuit pe fază astfel: Tensiunea de linie este de 21,55V. Puterea activă corespunzătoare încercării la scurtcircuit este:c) Rezistența statorică măsurată între 2 borne statorice (știind că mașina are fazele conectate în stea) este: Observație Practic se aplică o procedură
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
două expresii se obține: Alunecarea mașinii, în condiții de lucru normale este:iar prin înserierea rezistenței rotorice devine: Turația rezultă:. Se obține tensiunea de scurtcircuit pe fază astfel: Tensiunea de linie este de 21,55V. Puterea activă corespunzătoare încercării la scurtcircuit este:c) Rezistența statorică măsurată între 2 borne statorice (știind că mașina are fazele conectate în stea) este: Observație Practic se aplică o procedură inversă mersului de calcul de mai sus. Astfel: -se măsoară rezistențele între perechile de două borne
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fazele conectate în stea) este: Observație Practic se aplică o procedură inversă mersului de calcul de mai sus. Astfel: -se măsoară rezistențele între perechile de două borne statorice, se determină 2R1 prin mediere și apoi R1; -se efectuează încercarea la scurtcircuit, se măsoară puterea activă P1sc, curentul I1sc, se află suma de unde rezultă , se determină apoi impedanța de scurtcircuit Zsc a cărei parte imaginară este suma: iar dacă se presupune că rezultă valorile acestor reactanțe. Aici apare o primă dificultate în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Astfel: -se măsoară rezistențele între perechile de două borne statorice, se determină 2R1 prin mediere și apoi R1; -se efectuează încercarea la scurtcircuit, se măsoară puterea activă P1sc, curentul I1sc, se află suma de unde rezultă , se determină apoi impedanța de scurtcircuit Zsc a cărei parte imaginară este suma: iar dacă se presupune că rezultă valorile acestor reactanțe. Aici apare o primă dificultate în determinarea exactă a parametrilor. Alte dificultăți sunt provocate de faptul că valorile determinate nu rămân constante în timpul funcționării
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
10 ori a rezistenței rotorice se obține un cuplu de pornire egal cu cel de la pornirea în scurcircuit. h) Impedanța totală a rotorului în acest caz este: Factorul de putere rotoric este: iar curentul rotoric: . Așadar, față de pornirea directă, în scurtcircuit, curentul se micșorează de 3,4 ori, (în ambele situații având același cuplu de pornire). R.5.13 a) Deoarece se neglijează pierderile în fier și mecanice (precum și cele prin efect Joule în stator întrucât R1=0), rezultă că încercarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mm (s-a adoptat scara 1A=0,25 mm). Alt punct al cercului va corespunde funcționării la s=1 (notat cu A1 în fig. R.5.13.1) și se determină, extrapolând pentru tensiunea nominală, valorile obținute prin încercarea în scurtcircuit la tensiune redusă. Se folosește expresia puterii active la , deci , iar la aplicarea tensiunii nominale se obține componenta activă a curentului statoric la scurtcircuit, sau la pornire: . Analog se obține și componenta reactivă, adică: . Așadar, pe axa orizontală se ia
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
R.5.13.1) și se determină, extrapolând pentru tensiunea nominală, valorile obținute prin încercarea în scurtcircuit la tensiune redusă. Se folosește expresia puterii active la , deci , iar la aplicarea tensiunii nominale se obține componenta activă a curentului statoric la scurtcircuit, sau la pornire: . Analog se obține și componenta reactivă, adică: . Așadar, pe axa orizontală se ia lungimea 423/4 =106 mm, iar pe verticală - lungimea 100/4=25 mm, acestea fiind coordonatele punctului A1. Se obține și mărimea curentului de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sau la pornire: . Analog se obține și componenta reactivă, adică: . Așadar, pe axa orizontală se ia lungimea 423/4 =106 mm, iar pe verticală - lungimea 100/4=25 mm, acestea fiind coordonatele punctului A1. Se obține și mărimea curentului de scurtcircuit, sau la pornire directă adică: . Se poate afla raza cercului, R, astfel: se determină unghiul pe care îl face coarda cu orizontala, din , iar , deci , sau . Cunoscând raza se poate lua pe axa orizontală segmentul , rezultând astfel punctul O0 centrul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]