2,176 matches
-
îmbrac în maci și-n trandafiri Să curgi prin mine cald și să respiri, Izvor să-mi fii de viață și speranță Când Dumnezeu se duce în vacanță. Să mori cu mine-n fiecare seară Într-un lan necosit de secară, Să te dezbrac timid ca pe-o jună Seară de seară, de rochii de lună. Să te frământ cu dor ca pe-o pâine Lumină să-mi fii pentru ziua de mâine, Să te ard fără milă în orice cuvânt
POEZII DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348301_a_349630]
-
să stau la târhat (loc unde ciobanii își lasă tot ce are de trebuință pentru iernat, și aduc oile la odihnă), am mers eu și încă un copil, cu o parte din oi (sterpele), să pască într-un lan de secară, cale de o oră și jumătate de mers. Ajungând la locul cu pricina, ne-am așezat să mâncăm și urmăream oile, ce pășteau domol. Era o lună plină argintie, uriașă, cu cearcăne roș-vânăte. de jur împrejur, semn că a doua
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
însă să le vedem. Aveam un punct de referință; becul uriaș, montat pe un stâlp de arin alb tras prin foc și uns cu ulei ars, ca să țină mai mult, ce se găsea la capătul satului, de la marginea lanului de secară. Mergeam în direcția becului, de câteva ore bune, fără însă să ne apropiem un metru. Când au cântat cocoșii a treia oară, ne-am trezit față în față cu două cârduri de oi: ale noastre, cu care plecasem de cu
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
mai târziu mi-a povestit ce s-a întâmplat realmente. După ce am adormit, s-a lăsat o ceață densă, de nu se vedea om cu om. Taică-meu și ceilalți ciobani, au venit și ei cu oile în lanul de secară, și a strigat la noi să le păzim nu se împreune, însă noi dormeam buștean. Dacă a văzut că nu răspundem, taică-meu a trimis pe un cioban, să ne trezească, însă, parcă dormeam somnul de veci și nu ne
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
ca geana lunii când se pune Lună Nouă. Era înăltuță....taman potrivită....atât cât să-i stea bine, și subțire ca firul de trestie din baltă. Mijlocul, parcă era tras printr-un inel și mergea unduindu-se ca lanul de secară în adierea vântului. Iar vorba..... Doamne, atunci când vorbea, te scula și de pe blana patului....balsam pentru orice rană, nu alta. Și peste toate astea, avea o voce....că dacă s-ar fi luat la întrecere în cântec cu ciocârlia, nu
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
mulți și prin educarea lor, dându-i la școli înalte ca să învețe ,,oleacă de carte" pentru luminarea minții și îmbogățirea sufletului cu înțelepciunea românească milenară, nu spre otrăvirea lui cu povești inventate de alții. Așa se va alege ,,neghina de secară" și binele va triumfa, prin grele încercări, răul. Să nu uităm că marile personalități care au militat pentru o ,,Românie dodoloață" precum: luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu, umoristul naționalist I.L. Caragiale, prozatorul poporan Ioan Slavici și mulți alții în felul
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
își povestește aventurile, și în postura de eu-actor în măsura în care le trăiește. ¶Lämmert 1955; Spitzer 1928. eul-protagonist ["I" as protagonist]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE, în clasificarea lui Friedman. Cînd este adoptat (Marile speranțe, De veghe în lanul de secară), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se comportă potrivit normelor AUTORULUI IMPLICAT. Mike Hammer din Eu, juriul este un narator creditabil. ¶Booth 1983 [1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
patru în Neamț), restul fiind ateliere cu 1-5 lucrători în medie, încadrându-se deci în cooperația capitalistă simplă sau, parte, în mica producție. Nici unul dintre aceste ateliere nu avea mai mult de un cuptor. Materia primă folosită era orzul, hameiul, secara și porumbul. Producția de bragă avea loc, ca și a berii, în ateliere. La începutul celui de al VII-lea deceniu funcționau în Moldova 14 ateliere. Un singur atelier din Iași avea două cuptoare, restul aveau numai câte unul. Numărul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au făcut intervenții pe lângă organele de stat pentru prohibirea producției de spirtoase, prin instituirea unor dări sporite sau, în cazuri excepționale (secetă, foamete, recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii ei era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale legii dieteticii, elegantele meniuri de la restaurantele lumii bune din Paris. Întreagul program de nutriție al dandysmului e conținut În aventura gastronomică a lui des Esseintes, de la cele mai sofisticat elaborate feluri de mâncare („supă de broască țestoasă, pâine de secară rusească, măsline răscoapte de Turcia, icre negre, butargă, caltaboși afumați de Frankfurt, vânaturi cu sos de culoarea miambalului și a cremei de ghete, sos de trufe” ș.a.m.d.) la cele frust sățioase, cerute de explozia unei sănătoase pofte de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a semnelor monetare de orice conținut și de valoare în general. Crizele hârtiei-monedă au dus la "înlocuirea valorii monedei cu valoarea diferitelor mărfuri, a căror valoare sporea în raport de depreciere, evitându-se de pildă obligațiuni și certificate în cărbuni, secară, porc și chiar kilowați"696. Lumea se întorcea, uimită, la schimbul marfă-contra marfă, neputând face față unei invenții și anume folosirea hârtiei în scop monetar. Indiferent de măsurile luate de către state, cursul legal, cursul forțat, bancnota neconvertibilă se deprecia în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
S-au aflat, apoi, gropi-depozite de cereale, pietre de râșniță, tăvi de lut pentru uscarea grâului, cuptoare de pâine. De pildă, groapa-depozit de la Epureni (jud. Vaslui), care putea înmagazina 1500 kg și gropi-hambar la Bârdad. Dintre cereale se cultivau grâu, secară, orz, ovăz terminologia agrară era, bineînțeles, latină.6 Creșterea animalelor era a doua ocupație fundamentală a economiei românești medievale. Există o interdependență între cele două ocupații-agricultura (cultura pământului) și creșterea animalelor, ocupație larg răspândită la români (cf. Miorița). Creșterea animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sate, care aveau autonomie, fiind stăpânite de obști țărănești, deținătoare de vite, dar care practicau și agricultura, în câmpiile din sudul Thesaliei. La Muntele Athos, în 1105, femeile vlahe obțineau pâine cu drojdie, pentru călugări, prin urmare foloseau grâul și secara. Ei (vlahii) practicau agricultura, meșteșugurile (prelucrarea lânii) și comerțul, iar structura lor socială era diferențiată. Erau posesori de bani, cu care își puteau răscumpăra libertatea și mulți dețineau case în orașe-Kekaumenos menționează adunarea vlahilor din Larissa, din 1066, ținută în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui Dumnezeu», cum o numesc eu mult mai simplu. Scopul întregii mișcări a masei, la oricare popor și în oricare perioadă a existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru a sabota economia Israelului.28 În anii 1980, Irakul a cercetat grâul acoperit cu tăciune și variola cămilei pentru a produce arme biologice.29 De asemenea, în anii 1980, Uniunea Sovietică a transformat în armă tăciunele grâului și al secarei, rugina grâului, Febra Porcină Africană, Pesta Bovină.30 Un atac biologic care țintește agricultura, așadar, trebuie să fie privit ca un eveniment cu probabilitate mare, și să primească atenția pe care o merită ca un risc grav pentru securitatea națională
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din făină de secară infestată (Secale cornutum). Faptul i-a făcut pe unii etnologi să considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.), se explică prin consumarea de către țărani a pâinii infestate cu cornul- secarei. „De câțiva ani încoace - scria ironic Culianu în 1981 -, recoltele de secară infestată de Claviceps purpurea nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.), se explică prin consumarea de către țărani a pâinii infestate cu cornul- secarei. „De câțiva ani încoace - scria ironic Culianu în 1981 -, recoltele de secară infestată de Claviceps purpurea nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară tindea să devină voluntară... Intoxicarea prelungită cu alcaloizii conținuți de cornul-secarei, prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]