464 matches
-
mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și cosmice. Galbenul mai evocă munca de transformare și de maturizare. Este asimilat cu recolta, secerișul, cerealele. Aurul are aceeași simbolistică, la care se adaugă inalterabilitatea. Galbenul reprezintă eternitatea. Semnifică depășirea limitelor. Inspiră emoții pozitive: bucurie, fericire, stare de bine interior. Simbolizează bogăția materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină semnificațiile verdelui și brunului (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec (36); frumos (35
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste: basm (117); carte (32); copilărie (27); istorie (27); frumoasă (23); copil (22); interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
DES FLEURS WUNNE-MANOTH (luna de bucurie) VELIKI-TRAVEN (la lune de la grande verdure) IUNIE CHAUDE PRACH-MANOTH (luna aratului) RESHNI-ZVET (la fleur du blé) IULIE DU CHEVREUIL HEU-MANOTH (luna fânului) MALI-SERPAN (la lune de la petite faucille) AUGUST DES ESTURGEONS ARN MANOTH (luna secerișului) VELIKI-SERPAN (la lune de la grande faucille) SEPTEMBRIE DU MAÏS HERBST-MANOTH (luna de toamnă) KIMOUZ (la lune de la boiteuse) OCTOMBRIE DES VOYAGES WYN MANOTH (luna de cules viile) KOSO-PERSK (la lune de l`accouplement des chèvres) NOIEMBRIE DU CASTOR WIND-MANOTH (luna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
suferință, ca moarte fără putința învierii. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este metafora explicită coasa tăgăduinței, care semnifică forța ucigătoare a negării dragostei. Această metaforă revelatorie amintește de imaginea morții cu coasa pe umăr, sugerând secerișul din urmă, apocalipsa. 8. Genul liric se definește prin transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel, prin poezia Amintire, poetul comunică idei despre efemeritatea iubirii și sentimente, precum tristețea, dezamăgirea, suferința. O altă trăsătură a acestui gen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce determină destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Niculae și Ilinca; tensiunea crește fiind "alimentată" de Guica, sora lui Moromete. Tema fundamentală a romanului este dispariția țărănimii tradiționale, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Sub aspect compozițional, romanul cuprinde trei părți semnificative: masa, prispa, secerișul "precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări a plecării la câmp" (Eugen Simion). Prozatorul recurge la decuparea de situații și momente sugestive din micul univers rural: familia Moromeților, "idila" lui Birică și a Polinei, a bolii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
săptămânii când boierii judecători trebuie să se întâlnească pentru a judeca pricinile norodului. În paralel, el hotărăște și perioada în care nu au loc judecăți, și anume: „pe vremea arăturilor, adică primăvara în toată luna lui aprilie, nici pe vremea secerișului în toată luna lui iulie, nici pe vremea culesului de vii de la 15 ale lui septemvrie până la octomvrie în 15“. La acestea se adaugă zilele de sărbătoare, de exemplu: „12 zile ale Crăciunului“, „săptămâna Paștelui cea dintâi“, „săptămâna Patimilor“ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ta, mă încred în puterea Ta. «Tu nu amâni multă vreme harurile Tale, ci împarți când vrei darurile». Dacă tu vorbești și lucrezi astfel, pâinea pe care o dai în strâmtorare va produce roade multiple: ea va fi germenul unui seceriș bogat, gajul hranei tale, garantul îndurărilor divine”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilia la secetă, P.G., XXXI, 320C. footnote>. În viziunea Sfântului Părinte, omul este o ființă sociabilă și socială. Sfântul Vasile îndeamnă pe păstoriții săi a nu opri circuitul
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
demersului său este, parte, construcția nenimerită și cu lipsuri a plugurilor obișnuite și, parte, totala lipsă a multor unelte cu ajutorul cărora, în țări străine, de mai multe decenii se iconomisește timpul, se înlesnește lucrul și se sporește cu mult producția secerișurilor"4. Un sol chiar mai puțin propice culturilor agricole, afirma el, putea deveni mai productiv și rentabil decât unul obișnuit, prin utilizarea instrumentarului adecvat. Și exemplifica, fără a ieși din spațiul românesc: "De vreo 20 ani se seamănă în învecinată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
p. 7). O variantă a ultimei viziuni se găsește și în jurnalul nepublicat (1859-1861) al lui J.C. Strânge. Potrivit acestuia, Blake îi povestește incidentul unei doici bătrâne, singura care-l crede: "pe când era flăcău și ieșise la plimbare la vremea secerișului, a văzut niște secerători pe câmp și, în mijlocul lor, îngeri" (2004, p. 724). O întâmplare similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă din copilărie, când mama l-a bătut
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rînd moșia, colinele care închid orizontul, siguranța oferită de ziduri încă nefinisate și de acoperișuri, înseamnă autoritatea patriarhală a Tatălui răspîndită pretutindeni. Înseamnă persistența unui ritm de viață ce se confundă cu succesiunea muncilor și a anotimpurilor, înseamnă aratul, însămînțările, secerișul. Și mai înseamnă intimitatea protectoare a unui grup social închis, solidar, strict ierarhizat, din care fac parte căruțașul, ciobanii, cosașii, secerătoarele. Pe scurt, fiecare dintre acești termeni trebuie reținut cu toată încărcătura sa simbolică, e vorba de imaginea unei ordini
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua de mare aplecat sub arșița soarelui de august și Început de septembrie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la secerat nu e doar așa o poveste. Astfel de scene s-au Întâmplat și la noi În sat. Îmi amintesc cum mătușa Maria a lui Neculai a Nastasiei a născut pe unul din cei zece copii la câmp În timpul secerișului. I-a venit vremea, bietei femei, atunci acolo la câmp unde l-a și născut. I-a tăiat buricul cu o seceră, a Învelit copilul În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
evadeze / dar cine te mai poate opri?” (Nu te-ai dus de tot) Sora mea „e-mpărăteasa”. Intuiția-i stăpâna lumii și ne spunem, neîncetat, Fă orice jertfă e unică în felul ei. Ascensiunea nu poate fi decât divinatorie. Niciun seceriș nu-și urmează cursul făr’a Ta, hotărâre divină. „Acum sunt silit să văd că pânăși lumina poate să doară...” (Lumină) Malefica Durere are-o soră. Ea se numește Speranța. și dacă ne-nvăluie trecutul, să ne amintim de gohn Keats
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
docilitate, sfaturile Basarabului Neagoe către fiii muntenimii sale de ev mediu, care vorovea astfel: „Pasă către furnică... și... răvnește căile ei!” „Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi, putem afirma, fără falsă modestie, că domnia sa culege roadă bogată! Viața domnului eoria Zilieru este flacără arzând întru frumos, întru iubire, întru credință. Dacă în timpul exilului său, Ovidiu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să se spovedească la preoții lor, în multe cazuri se găseau în mare pericol. În cele din urmă, au construit școli private în conventele lor. Prin ele, învățând și predicând poporului, au adus roade îmbelșugate în grânarele lui Cristos, fiindcă secerișul este mult, dar lucrătorii sunt puțini... (Mt 9,37). (Într-un alt pasaj, situat de Matei Paris în anul 1227, este menționată Regula confirmată în 1223; ea e introdusă cu o lungă considerație, care pare să denatureze chiar motivul aprobării
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
făcut să crească renumele fraților. Unul era fratele Walter de Burgh, despre care un frate avusese o minunată viziune: l-a văzut pe Domnul Isus Cristos coborând din cer și oferind fratelui Walter un sul pe care era scris: «Locul secerișului tău nu este aici, ci în altă parte». Domnul i-a revelat înșelăciunea unei femei pioase, care prin intermediul unor presupuse viziuni dusese în eroare un frate inteligent, în așa măsură încât el le-a transcris. Însă fratele Agnello, necrezând acestor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mirt să-ți încingă. Apa unifică, așadar, întreaga serie de ritualuri care se integrează în sfera fertilității și a rodirii; cu predilecție, de primăvară și de vară. De la Plugar se extinde la Paparudă, la Caloian, ca să ajungă la cîntecul de seceriș, al cununii și de aici la cîntecul de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai sigur de identificare a unui ritual de rodire; diferă funcția pe care o îndeplinește de la caz la caz, fie generativă, ca la nuntă, fie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cununa trăbă udată, Fata trăbă măritată. Cununa să o udăm Și fata s-o mărităm. Așa strigau feciorii la secerat în Cîmpia Turzii, ne spune Ion I. Ionică în Dealul Mohului. Dar cîntecul ocupă o poziție singulară în cadrul obiceiurilor de seceriș, așa cum apare în diverse culegeri de folclor, inclusiv în studiul citat al lui Ion I. Ionică. El este mai curînd un cîntec de secetă. Acesta mi se pare rostul gîlcevei dintre cele două alegorii mitice, Sora Soarelui și Sora Vîntului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
două forțe naturale personificate. Funcția cîntecului, astfel fragmentat, este strict didactică, încercîndu-se să se răspundă la întrebarea: cine e mai mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație, făcînd ca Dealul Mohului să capete elemente de cîntec de seceriș: Stăpîne, stăpîne Nu te prea-ntrista Că holdele-s rari, Da la spic îs mari. Dumnezeu a da Claia, găleata. Snopu felderea... Segmentul este destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Tragicul vegetațional se mută în antropologie deschizînd cale în direcție ontologică. În riturile vegetației și ale rodniciei, elementele de ornament, înainte de a deveni simboluri și funcții, cunosc serioase migrații. Așa se explică, probabil, asocierea Caloianului cu Paparuda, a cîntecului de seceriș cu cîntecul de nuntă. Sau interdicții: Afrodita nu face parteneriat aventurier cu Eros, cum ne-am fi așteptat, ci cu Ares, zeu al războiului, înrudit de la distanță cu Thanatos. Aspectul mioritic al „maicii bătrîne” din amintita variantă a Caloianului se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]