331 matches
-
Civică, condusă de excelenta poetă și inimoasa mea prietenă Ana Blandiana. Negativ În sensul că nu au reușit, odată ce oamenii și formațiunile pentru care luptaseră câștigaseră - cu cât aplomb și justificare istorică - Încrederea națiunii, să iasă decis dintr-o stare sectară, aș zice; cele două grupări amintite mai sus și-au propus ca țel major nu creația unei conștiințe civice și o susținută veghe asupra revenirii la democrație, ci „lupta contra comuniștilor sau foștilor comuniști”! Prima mare gafă a lui Ion
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-o contra tiraniei lui Ceaușescu! Deplâng însă, cum am făcut-o și acolo, la Paris, împreună cu prietenul Țepeneag, cu Virgil Tănase sau Aurora Cornu și, cum o mai spuneam, Cioran și alți câțiva, faptul uimitor și de esență strict provincială, sectară, a absenței solidarității emigrației române culturale, din Germania, dar mai ales din Franța, în fața acelei catastrofe naționale care au fost mai ales ultimii zece-cincisprezece ani ai dictatorului. A preocupării capilor emigrației, în acei ani disperați și fierbinți, dacă cutare „a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Barbu și Petru Dumitriu, apoi Virgil Tănase, Goma, B. Nedelcovici, subsemnatul, ca și pe mulți tineri, crezând în „geniul” literaturii române și manifestând totdeauna - spre deosebire de Monica Lovinescu și Marie-France Ionesco - o atitudine nuanțată, obiectivă în măsura posibilului, neimpregnată de spiritul sectar care-i anima pe unii „vechi emigranți”, în marea lor majoritate veleitari literari, aducând în bagajele lor nu puține „credințe” de dinainte de război sau judecând după viziunea îngustă a cercului pe care îl frecventau. Dar despre „viața pariziană” a anilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
înaintemergătorul lui Iisus nu mai știe unde și-a pierdut capul. În prezent are trei: unul la Damasc, al doilea la Amiens, în catedrală, al treilea la Topkapi, la Istanbul. Nu dai capete decât la capi. Capitala omeiadă nu este sectară: lângă mausoleul lui Saladin, stă și mausoleul șiit, acoperit cu plăci de faianță albastră, de la fiica lui Hussein (ucisă la Kerbala). Și mai sunt și nu mai puțin de trei patriarhi creștini numiți "ai Antiohiei și întregului Orient", astăzi locuind
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dispensatorul de taxe al candidaților la examenele date În particular. Îi prezint cererea mea de scutire acestui „zbir al lui Haret“, cum li se spunea de presa adversă bărbaților de ispravă, dar nu lipsiți de un Îngust și deplorabil spirit sectar, cu care har nicul ministru al școalelor știa să se Înconjoare; sau, cum li se mai spunea, „cazacii lui Haret“, printre care mai amintesc aci pe D. A. Teodoru, implacabilul secretar general; [pe] Spiridon Popescu, blândul scriitor poporanist de la Viața Românească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut și Sf. Liturghie cu consacrare, dar rar și puțină vreme... Părintele Ioan era mereu înconjurat de deținuții din celulă ca să asculte unele discuții științifice fiind el cu pregătire universitară... dar mai ales subiecte religioase... Se discuta mult și cu sectarii. Iehoviștii erau cei mai încăpățânați în ideile lor. A fost un preot învățat și foarte evlavios în chip deosebit către Prea Sfânta Fecioară Maria. Pr. A. Dămoc martor ocular Stea de dimineață Te văd vestind aurora ce-ar să vie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sculat și a mers mai departe. Tot la canal, părintele Dumitru Lucaciu a impresionat prin cultura sa vastă. Pe un șantier unde se lucra în grupuri mai compacte, pur și simplu, ceilalți deținuți, (toți preoți catolici și ortodocși și unii sectari), i-au cerut: „Papissimus, așa era poreclit, tu să nu lucrezi, ci numai să ne vorbești, iar noi te ascultăm”. Vorbea și descria mereu Roma și catolicismul; a fost un adevărat apostol. Acestea le-am scris, nu atât pentru caracterul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a spune celor cu păr ce au discutat cei fără păr? E trist să constați că unul din puținele congrese mondiale netrase de păr n-a avut ambiția să comunice și să lase o urmă în viața omenirii, dovedindu-se sectar. Challengeul internațional al coafurii 1969 revine Comitetului artistic din Luxemburg. S-a dezlegat misterul Moitessier - singuraticul barcagiu care, lăsându-și baltă toate interesele, a părăsit cursa transoceanică organizată de Sunday Times tocmai după trecerea sinistrului Cap Horn, adică în momentul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
1965, p. 4-5, 7) arată că în cadrul acestora a existat un curent împotriva fostului Comitet de Conducere al Uniunii, a Biroului și a președintelui, Mihai Beniuc, care au încălcat „principiul muncii colective” și „au tolerat manifestarea unor atitudini netovărășești abuzive”, „sectare și birocratice”. Principala țintă a criticilor a fost, însă, autorul Cîntecelor de pierzanie. într-o solidaritate greu de imaginat pe alte chestiuni și în alte situații, o seamă de scriitori bătrîni și de scriitori tineri s-au aliat pentru a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
comentează detașat cazul de omor, subiectul nevrotic decupează deta- liul care amplifică oroarea. „Dar amănuntele ! (s.n.) Dacă nu s-ar fi găsit prădată, s-ar fi crezut că a fost o cruntă răzbunare, sau fapta nebuniei religioase. În anecdotele despre sectarii iluminați, se povestesc câteodată executări de așa absurdă sălbăticie.” Aceste detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta- liului, dar crima ca atare este circumscrisă unei forme
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta- liului, dar crima ca atare este circumscrisă unei forme de ritualitate care implică victime sacrificiale în cadrul anu- mitor microsocietăți sectare. Trebuie observat dublul regis- tru, unul al comentariului științific, detașat, calm, rigid, celălalt al lecturii implicate, anxioase a lui Leiba. Din punct de vedere criminologic detaliile furnizează informații importante pentru realizarea profilului psihologic al crimi- nalului. Pentru subiectul în cauză
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mai mult de trei ore. De fapt eu am fost un asistent care nu prea a avut ocazie să spună ceva. Dar asistând mi-am dat seama ce lipsuri mari am în domeniul combaterii sectelor, cât de periculos este fenomenul sectar pentru viața creștinilor noștri, și m-am convins că trebuie să mă pregătesc serios pentru apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sectar pentru viața creștinilor noștri, și m-am convins că trebuie să mă pregătesc serios pentru apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în Sfânta Scriptură există cuvântul „icoană”, ca identică cu chipul cioplit. Părintele profesor, cu multă bunăvoință a scos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
redactorii Mitropoliei pentru revistele „Credința” și „Cuvântul adevărului”, și dactilograf șef la cancelarie. A fost un timp, în care am fost aruncat cu putere cât mai jos. Am fost numit misionar eparhial , am avut oarecare activitate prin satele contaminate de sectari, dar activitatea misionară n-a fost pe placul „orânduirii comuniste” și s-a desființat. Am trecut ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești , care funcționa în incinta Mănăstirii Dragomirna. După un an Școala de Cântăreți a fost mutată în Suceava
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în sat. Am găsit o bătrânică ce se chinuia să întindă niște sârmă ghimpată ca gard, pentru a nu-i mai strica vitele semănătura din grădină. I-am ajutat până a terminat treaba. 27 iulie 1950. Am aflat că un sectar a fost arestat. Deși obosit, m-am culcat privind în gol fără să adorm. De ce-i așa cum este? De ce sunt rău cu soția mea ? De ce nu pot răbda până la capăt ? De ce, dacă între noi nu e potrivire de catacter
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să ia notă de mânia rataților tranziției și de incoerența noastră a celorlalți, de nimicnicia lipsei de solidaritate minimală pe un proiect comun. Nu mai putem trăi din aceleași „anti”. Au apărut altele. „Împreună” nu mai poate avea un sens sectar, decât dacă vrem să cădem într-o anarhie care ne-ar distruge viețile. Și pe ale noastre, ale celor care am câștigat ceva în tranziție, indiferent că este vorba despre libertate de exprimare, status, putere sau despre avere licită și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de boxer aflat în ring: încordat, energic și încăpățînat, foarte "Mistrețul din Ardennes", cum i se spunea. Trecutul său de ministru de război în 1914 și de înalt comisar în Alsacia-Lorena dovedise puterea de muncă și potolirea fostelor sale sentimente sectare, deschise spre colaborări mai largi. Împrejurările aveau să-l împingă în arenă, în loc să rămînă deasupra lor, și să-l constrîngă să plătească eșecul intervenției sale prea directe, demisionînd în 1924. Printre marii actori, Briand era pe cale să-și schimbe scena
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de soldați francezi, restul, marea majoritate, i-ar fi dat Statele Unite pentru ca Wilson să se laude la Conferința de pace că America a fost aceea care a cîștigat războiul!". Acesta, cel puțin, era un argument mai valabil decît prima reacție, sectară, în care se regăsea vechiul Clémenceau de pe vremea articolului 7170 sau a boulangismului 171, cel dominat de patimi... Generalul Mangin care mi-a lăsat amintirea atît de vie a unei energii de fier dirijate de un creier plin de idei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai mult de trei ore. De fapt eu am fost un asistent care nu prea a avut ocazie să spună ceva. Dar asistând mi-am dat seama ce lipsuri mari am în domeniul combaterii sectelor, cât de periculos este fenomenul sectar pentru viața creștinilor noștri, și m-am convins că trebuie să mă pregătesc serios pentru apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sectar pentru viața creștinilor noștri, și m-am convins că trebuie să mă pregătesc serios pentru apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în Sfânta Scriptură există cuvântul „icoană”, ca identică cu chipul cioplit. Părintele profesor, cu multă bunăvoință a scos
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
redactorii Mitropoliei pentru revistele „Credința” și „Cuvântul adevărului”, și dactilograf șef la cancelarie. A fost un timp, în care am fost aruncat cu putere cât mai jos. Am fost numit misionar eparhial, am avut oarecare activitate prin satele contaminate de sectari, dar activitatea misionară n-a fost pe placul „orânduirii comuniste” și s-a desființat. Am trecut ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești, care funcționa în incinta Mănăstirii Dragomirna. După un an Școala de Cântăreți a fost mutată în Suceava
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în sat. Am găsit o bătrânică ce se chinuia să întindă niște sârmă ghimpată ca gard, pentru a nu-i mai strica vitele semănătura din grădină. I-am ajutat până a terminat treaba. 27 iulie 1950. Am aflat că un sectar a fost arestat. Deși obosit, m-am culcat privind în gol fără să adorm. De ce-i așa cum este? De ce sunt rău cu soția mea ? De ce nu pot răbda până la capăt? De ce, dacă între noi nu e potrivire de catacter, de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care am scris mărunt toate textele și explicațiile necesare combaterii dușmanilor credinței. Din anul 1947 am făcut parte din echipele eparhiale pentru combaterea eresurilor și a sectelor. în colective de preoți, sau singur, am vizitat majoritatea parohiilor contaminate de sectari în Bucovina anilor 19471952. Am învățat de la Părintele Dr. Ștefan Slevoacă, de la părintele Prof. Dr.Vladimir Prelipceanu, de la părintele diacon Prof. Dr. Orest Bucevschi, de la părintele Arhimandrit Antonie Ruja, dela părintele Traian Saghin, de la părintele Victor Vedeanu, de la părintele Constantin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]