398 matches
-
religios ebraic, pe mitul eschatologic și pe dualismul profund al conștiinței iudaice, care s-a dovedit a fi tragic nu doar pentru istoria evreilor, ci și pentru aceea a omenirii"116. Comunismul rus, continuă filozoful rus, este versiunea cea mai secularizată a mesianismului. Ca evreu, Marx se înscrie în tradiția criticismului iudaic. Există un suflu profetic în scrierile sale, care amintește de ieremiadele biblice. Diferența dintre Marx și profeții evrei constă în faptul că cei din urmă își păstrau verticalitatea minții
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Marx și profeții evrei constă în faptul că cei din urmă își păstrau verticalitatea minții fără să se bazeze pe grupuri umane sau pe necesități economice or logice. Ei se bazau pe Dumnezeu, și tocmai asta lipsea în mișcarea modernă secularizată 117. În plus, profeții biblici, mai ales după Deutero-Isaia, au o atitudine autocritică la adresa poporului ales, element care lipsește mișcărilor revoluționare, care, odată instalate la putere, pornesc o adevărată vânătoare de vrăjitoare până la lichidarea completă a opoziției. Când, totuși, se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
au nevoie. În situațiile de monopol oferta este limitată, iar indivizii care nu găsesc ceea ce caută renunță să mai participe la serviciile religioase și treptat renunță și la credința religioasă. Teoria pornește de la opoziția existentă între situația religioasă a Europei secularizate și cea a Statelor Unite ale Americii în care în ultimii 50 de ani nu s-a înregistrat un declin religios semnificativ și arată că diferența esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și Estonia, Protestantismul vulnerabil în fața modernizării a fost supus unei noi provocări, cea a persecuției din partea puterii politice și a suferit pierderi ce par a fi irecuperabile. La începutul anilor 90 cele trei țări se prezentau ca fiind cele mai secularizate societăți europene, având proporția cea mai mare de atei declarați și procentul cel mai mic de frecventare a bisericii (Pollak, 2003; Muller, 2004). În ciuda faptului că s-a vorbit despre o revigorare a religiozității în țările în tranziție, studiile recente
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
clerul aservit puterii comuniste și cel independent au adus Biserica Bulgară în pragul schismei în anii 90, iar revigorarea religioasă a afectat în măsură moderată religiozitatea bulgarilor (Lambert, 2004). Cu toate acestea, Bulgaria nu se numără printre țările cele mai secularizate, deși bulgarii sunt mai puțin credincioși decât alți europeni și merg mai rar la biserică (Muller, 2004). În ciuda faptului că vecinii cehi sunt printre cei mai puțini interesați de religie dintre europeni, slovacii prezintă rate crescute de implicare religioasă, iar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fostul bloc socialist relevă o secularizare mult mai scăzut a spațiului public și a celui privat în România. Imaginea pe care o creionează datele cu privire la România, este cea a unei societăți destul de orientate spre religie în contextul unei Europe inegal secularizate, dar în care religia pare să aibă un rol din ce în ce mai scăzut în viața oamenilor. Capitolul dedicat încrederii în biserică își propune să identifice factorii care determină nivelul crescut al acesteia în România post-comunistă. Datele comparative la nivel european situează România
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
schimb, practica privată este mai puțin afectată de concurența cu alte activități, timpul dedicat acesteia fiind mult mai redus. Pe de altă parte, rugăciunea în spațiul privat poate să rămână un indicator puternic al religiozității individuale într-o societate puternic secularizată sau în care comportamentul religios public este interzis. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Pentru evaluarea practicii private au fost folosiți
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și nu reflectă o credință religioasă. Un mecanism similar funcționează și în cazul Suediei, în care există doar 20% non-afiliați, însă nivelul credinței și practicii religioase este foarte redus. La polul opus României se află Cehia și Estonia, cele mai secularizate țări din fostul bloc comunist, în care procentul celor care declară că nu aparțin nici unei religii depășește 65%. De asemenea, Rusia, Belorus și Ucraina prezintă valori mari ale non-afilierii religioase, în jur de 40-50%. Datele analizate confirmă rezultatele studiilor anterioare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că într-adevăr, în România religiozitatea și mai ales comportamentul religios s-au retras în spațiul privat, care rămâne în continuare puternic influențat de religie. La popul opus României se află tot Germania de Est, Cehia și Estonia, cele mai secularizate țări din fostul bloc comunist și din Europa. În aceste societăți sub 20% din populație se roagă la Dumnezeu o dată pe săptămână, indicând o comportament religios foarte redus. Și celelalte state ex-comuniste un nivele scăzute ale practicii religioase private, sub
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bisericii înregistrează valori moderate, însă sensibil mai crescute decât ale multor țări europene. Românii se pot compara în ceea ce privește practica și afilierea religioasă cu polonezii, maltezii și irlandezii. La polul opus se situează Germania de Est, Cehia și Estonia, țări puternic secularizate, în care nici ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că fenomenul revitalizării religioase a afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un puzzle uriaș, cu puncte în care secularizarea a pătruns adânc în structura societății și cu regiuni în care religia continuă să ocupe un loc important în viața oamenilor. Diviziunile se structurează pe mai multe axe. Geografic vorbind, Europa nordică secularizată este in contrast cu cea sudică, puternic religioasă. Europa catolică a fost influențată în mai mică măsură de secularizare decât cea protestantă. S-au încercat mai multe căi de explicare a nivelului diferit de secularizare prezent în țările europene. Dincolo de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
parte, experiența societăților contemporane nu confirmă pe deplin teza asocierii directe dintre economie și religie. Un contraexemplu în acest sens îl constituie statele arabe din Orientul Mijlociu, mari producătoare de petrol, cu un nivel de afluență destul de ridicat însă foarte puțin secularizate și cu un nivel de dezvoltare socială scăzut comparativ cu societățile europene. Cheia transformărilor socio-culturale nu rezidă atât în dezvoltarea economică, ci într-un proces mai amplu de dezvoltare socială. Ceea ce contează nu este doar creșterea economică, ci modul în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
conta pentru generația bunicilor. O dovadă în acest sens o reprezintă și numărul mai mare de căsătorii între persoane care aparțin unor religii diferite. Cu toate acestea, secularizarea nu afectează toate domeniile vieții în egală măsură. Unele darii sunt mai secularizate în timp ce altele sunt mai expuse influenței religioase. Studiile dedicate acestei probleme au evidențiat o diminuarea impactului religiei asupra spațiului public și o "retragere" a religiei în sfera privată (Berger, 1969; Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Thompson, 1996). Economia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
arătat în capitolul introductiv, secularizarea în această regiune nu se datorează doar modernizării, ci și politicii desfășurate de către regimul comunist. Rezultatul a fost eliminarea Bisericii din viața publică și din ea politică, statul socialist construind "cea mai birocratizată, centralizată și secularizată societate care a existat vreodată" (Inglehart, 1997, pag. 97). Dar secularizarea forțată nu a acționat în mod uniform în regiune. Dincolo de poziția pe care a avut-o Biserica Ortodoxă în România, la nivelul vieții private secularizarea nu a avansat foarte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
alte membre ale lagărului comunist, asocierea dintre religia ortodoxă și identitatea națională sau statutul aparte al Bisericii ortodoxe în perioada comunistă. Dincolo de aceste argumente un fapt rămâne incontestabil: religia este încă importantă în viața românilor, societatea românească este mai puțin secularizată decât cea este germană sau decât cea bulgară. Pornind de la premisele menționate putem formula următoarea ipoteză: (H3) Este de așteptat ca impactul pe care religia îl are asupra altor sfere valorice să fie mai mare în România, comparativ cu alte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nici din viața publică, nici din cea privată. Cu toate acestea, impactul valorilor religioase este cel mai puternic asupra valorilor de gen legate de viața privată, susținând secularizarea mai redusă a spațiului privat. Pe de altă parte domeniul cel mai secularizat îl reprezintă munca, asupra căreia se pare că religia exercită influența cea mai redusă, deși ea este una semnificativă din punct de vedere statistic. Datele indică un efect puternic al religiei asupra valorilor ce țin de viața politică. Chiar și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cazul valorilor muncii. Se poate concluziona că religia este încă foarte prezentă în societatea românească influențând puternic viețile oamenilor. Pe de altă parte, comparativ cu alte țări din Centrul și Estul Europei, România pare să fie țara cea mai puțin secularizată cel puțin privind din prisma impactului religiozității asupra vieții oamenilor. În alte state din regiune, religia mai are efect doar asupra ariei private a vieții sociale, influențând opțiunile pentru un anumit patern al diviziunii sarcinilor în cadrul gospodăriei. Viața politica și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicată, precum Polonia și Italia, și cele post-comuniste, caracterizate prin credință fără practică. Ceea ce este caracteristic României este această împărțire oarecum egală a populației între credincioși practicanți și nepracticanți. În contextul dezvoltării sociale rapide și a contactului cultural cu țări secularizat este de așteptata ca profilul religios să se schimbe însă acesta este un proces ce se întinde pe câteva decenii. Cu toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu țări secularizat este de așteptata ca profilul religios să se schimbe însă acesta este un proces ce se întinde pe câteva decenii. Cu toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
asupra metroului londonez în 2005, marcând solidaritatea europeană și creștină în fața fundamentalismului islamic. În plus, unul dintre motivele de dezbatere intensă legate de Constituția Uniunii Europene a fost legat de menționarea explicită fundamentului creștin al Uniunii. Se pare că Europa secularizată puternic ține încă destul de mult la moștenirea creștină și își construiește încă identitatea pe baza apartenenței religioase. Luând în considerarea acest aspect, religiozitatea românilor nu constituie nu dezavantaj, ci din contră. Românii, un popor creștin și care pune mare preț
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în aparatul Partidului Comunist în epoca Republicii Populare Poloneze este percepută ca o trădare. Pe de altă parte, stânga considera dreapta fundamentalistă și elericală, ceea ce poate constitui principalul obstacol în construcția unui stat și a unei societăți moderne deschise și secularizate. În acest context, ce este deosebit de interesant este faptul că funcțiile pro-europene, de stânga și de dreapta, au dezvoltat propriul lor concept asupra Europei. Astfel, stânga vede esența Europei în proiectul luminilor și al unor valori precum modernizarea și secularizarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în ceea ce privește rolul viitor al țării pe scena internațională. Atunci când vorbim despre programul pentru Polonia lui Ioan Paul al II-lea, trebuie de asemenea să menționăm rolul esențial pe care Polonia ar trebui să-l joace în recreștinarea unei Europe occidentale secularizate. Dintr-un punct de vedere pragmatic, această idee a vocației speciale a Poloniei ar putea fi văzută ca o strategie de compensare a punctelor slabe ale economiei țării prin bunuri morale si culturale. Exemplul cel mai recent și cel mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
post-industriale, societățile islamice tradiționale sau regimurile totalitare sunt contexte sociale cu caracteristici profunde, care condiționează alegerea țărilor. Dar chiar și atunci este posibilă adoptarea unei alte strategii prin alegerea unui pol de referință exterior, cum ar fi pseudo-democrațiile emergente, societățile secularizate sau societățile despotice orientale. Comparatistul stabilește relații cauzale și observă interacțiunea diferiților factori împărțind realitatea socială în sectoare specifice. Înainte de a compara, este necesar să segmentezi, alegând în același timp țările potrivite pentru a fi incluse în cercetarea comparată. Printr-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cea a stabilității (de multe ori analizată superficial ca stabilitate a guvernelor). Considerînd stabilitatea/instabilitatea regimurilor democratice ca fiind o variabilă dependentă, variabila independentă, adică explicativă, este identificabilă în cultura politică: sistemele politice care au o cultură politică omogenă și secularizată dau naștere unor regimuri democratice stabile; sistemele politice cu o cultură politică eterogenă și fragmentată dau naștere unor regimuri democratice instabile. Pri-mele sînt reprezentate de democrațiile anglo-saxone; celelalte de de-mocrațiile din Europa continentală. Totuși, această clasificare, cum recunoaște imediat autorul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
explice, ajutându-se de gesturi largi, unde se găsește pe hartă orașul Murcia și cât de mulți români lucrează în regiune în întinsele grădini de legume de pe malul fluviului Segura. Două căi și două lumi diferite : cea a tinerilor europeni secularizați, extrem de mobili, fără granițe ; pe de altă parte, pelerini, martori ai unei tradiții bimilenare. Mai târziu, după ce am transcris notele de teren, m-am gândit că poate m-am grăbit califi cându-i pe acei tineri drept „secularizați”. Cine știe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]