1,878 matches
-
spune inițiatorul proiectului Telemedicină în epilepsie, care a fost premiat recent de TEDx Cluj pentru cel mai bun proiect cu impact social. Îți recomandăm Nașterea unui copil cu nevoi speciale într-un spital privat. „Am primit un răspuns ca o secure care mi-a retezat capul” Primul sistem de telemedicină de urgență din România, introdus la SMURD în 2003, extins la nivel național Un alt proiect în telemedicină care se bucură de succes în România este sistemul folosit de ani buni
Cum pot beneficia de telemedicină pacienții români și medicii 2.0. Arafat by https://republica.ro/cum-pot-beneficia-de-telemedicina-pacientii-romani-si-medicii-2-0-arafat-analizam-ideea-crearii-unui-centru [Corola-blog/BlogPost/338938_a_340267]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CHEMAREA VÂNTULUI ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Codrul piere de secure, Omul de necaz și ura. Codrul piere în foc și pară, Omul de viață amară. Codrul piere de furtună, Omul de durere lungă. Codrul piere în puhoaie, Omul în descânt de babe. Codrul piere sub o glie, Omul se transformă
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421654540.html [Corola-blog/BlogPost/376346_a_377675]
-
Toate Articolele Autorului VĂPAIE Sunt răstignite frunzele-n pădure, Pe cruci de vânt, de brumă și de ploaie. Copacii pier în aerul văpaie, Pe ruguri fără flăcări, printre mure. Iar crengile se-agită și se-ndoaie, Când sunt amenințate de secure, De soarta lor nu-i nimeni să se-ndure Și viața li se stinge și se-nmoaie. Rămâne toamna tristă și orfană, Că și-a pierdut iubirea ei cea veche, Iar sufletul se face, tot, o rană Și nu mai
VĂPAIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1477642226.html [Corola-blog/BlogPost/385013_a_386342]
-
vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atîta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mînă, și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc le-am zis eu degajat , că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit în apă cu
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_marcean_prezinta_din_re_ioan_marcean_1363309535.html [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
Melisei, anchetarea vinovaților, reconstituirea accidentului, combinațiile ilicite ale căruțașului hoț și bețiv, discuțiile amicale din biroul judecătorilor etc. Și totuși, comunitatea din care se desprind unii indivizi certați cu omenia, violenți, gata oricând să pună mâna pe topor sau pe secure, să dea în cap celui care îi supără cu ceva, are o însușire deosebita: solidaritatea cu cei aflați într-o situație gravă. Atunci se trezește în adâncul conștiinței omul adevărat, sincer, dornic să ajute cu ceva, să fie util. Iată
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Paradisul_insangerat_recenzie_de_dumi_al_florin_tene_1330061604.html [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
am croit de zeci de ori, imaginar, un cuib ascuns printre frunze, tapetându-l cu o păturică, cu Momentele lui Caragiale, toate nuvelele lui Brătescu-Voinești și ale lui Bassarabescu. Mărul a căzut, în cine știe ce zvon de iarnă, sub loviturile vreunei securi. Casa cu terasă s-a șubrezit teribil și ne privim cu spaimă una pe alta, ea pentru că și-nchipuia că am tot unsprezece ani, eu pentru că decadența ei e un test cu turnesol pe care n-o să-l trecem nici
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
Oglindire > DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm; părul îmi crește brusc și alerg cu o creanguță ascuțită, după o pradă nenorocită, un soi de cruciați mă păstoresc, pentru crezul meu liber și creștin, o altfel de
DESPRE UN TIMP ŞTRANGULAT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/cristian_pop_1419848090.html [Corola-blog/BlogPost/376354_a_377683]
-
pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte de-a se goli de tot, și le dădu comandă celorlalți, cu un zâmbet ascuns: - Artilerie inamicăăă! În tranșeee!... Cu ochii holbați, dar repede luminați asupra a ceea ce se întâmpla, flăcăii răsuflară ușurarți, făcându-și
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Totdeauna, totdeauna Te uitai numai la una Între gărgărițe două Răsărise luna nouă Tropăie munții atleți Șerpii noaptea înconjoară Lucrurile făcute într-o doară Trimit împotriva noastră săgeți Felia de lună ca o secure Adormea peste pădure Râul curgea liniștit la vale Miozotisul de pe rochiile tale Îl pășteau pe lună cai Mai dihai ca un buhai De luni până vinerea Ca să zbori peste abise Nu se mai eliberau permise: Numai cine reușea! Referință Bibliografică
LUCRURILE FĂCUTE ÎNTR-O DOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lucrurile_facute_intr_o_doara.html [Corola-blog/BlogPost/357859_a_359188]
-
casă, Noi, i-am tăiat copacii unul câte unul, Românului de codru nu-i mai pasă, Doar codrul a fost frate cu românul! Veniți români să apărăm pădurea! Chiar de-i bătrână, are suflet viu, Să luăm din mâna hoților securea, Veniți români cât nu e prea târziu! Referință Bibliografică: Salvați pădurea! / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SALVAȚI PĂDUREA! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1454191720.html [Corola-blog/BlogPost/369837_a_371166]
-
dat arcul, nu ne-a dat sabia, nu ne-a dat pușca pentru a cuceri lumea. Ne-a dat harul! Dumnezeu e acolo doar atâta timp cât cortina e trasă, când scena e deschisă. E-adevărat? George ROCA: Așa e precum ziceți! Securea războiului atrage violență. Dacă respectăm niște legi cosmice, entitatea supremă e mereu cu noi. Ne iubește, ne vindecă și ne apără de rele. Dacă nu ne supunem, fulgerul, fulger atrage! În rest, să ne purtăm de grijă singuri! Georgeta NEDELCU
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_nedelcu_1452115024.html [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
ploaie proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze cu smerenie călcat-am printre căcăreze un păstor - cu celularul - mugește la turmă... hoți de lemne și jindariul fură fără urmă... munții au chelit măiestru sub securi păgâne „ajutoare-europene”... - edili vor să-ngâne a trecut pe-aici și papa...pardon: patriarhul! și le-a zis la gură-cască: „ia mai strângeți țarcul!” au 'țeles blugiștii noștri că de-acum românii în Carpații cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Și, la urmă, dragă fată, Să n-ai grijă, facem plată. Iute, fata cea frumoasă Îi pune pe toți la masă, Apoi zice-ntr-un suspin: - Sunt Călina lui Călin. Tata-i ziua la pădure Cu-o țapină și-o secure, Iară mama, de doi ani, Stă sub flori și bolovani ... După ce s-au odihnit, Către seară s-au pornit Ștefan și ai săi, voioși, La rotitul de cocoși, În poiană-n clar de lună, Unde noaptea îi adună Și se
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
cu fibre, țesut vascular și celule în ea am sădit atâta iubire...în frac o îmbrac și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni, nu-i lăsa, te rog, niciun semn în ea stau scrise cuvinte de
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1424849417.html [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni, nu-i lăsa, te rog, niciun semn în ea stau scrise cuvinte de viață de moarte ea nici nu vrea sa audă n-o transforma în sloiuri de gheață
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1424849417.html [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
-și încrunte fruntea înaltă l-am luat o clipă în brațe m-a lăsat i-am sărutat tâmpla dreaptă apoi fruntea apoi ochii închiși și m-am trezit umbră m-am trezit lacrima cerului răsturna dimineața unui 10 ianuarie cu securea amintirii ascult muzica așa cum ascult tăcerea îi las cale liberă să-mi curețe arterele gândului încet încet primul pas își manifestă foamea de alb mai vin! mai vin! cine strigă? cine? Teodor Ioan? moartea? gândul? 10 ianuarie 2014 Referință Bibliografică
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ascultare_anne_marie_bejliu_1389427359.html [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
care dinspre sate După care liniștea, oricum; Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul otrăvit al unui grec! Referință Bibliografică: Nerostite spaime dintr-o rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nerostite_spaime_dintr_o_ruga.html [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
de zi./ De sub stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi/ ca un stilet,/ se-nfige/ până-n rărunchi,/ o secure.../ Desculț, în rama fără tablou,/ albastru doar paznicul cocoșat/ a rămas./ Cu pașii de vată,/fără ecou,/ cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă-napoi/ limbille ruginitului ceas./ Vrea să amâne doar iarna... singurătății în doi. Și toate acestea pentru că: A sare
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_mare_onoare_al_florin_tene_1351602449.html [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
milei Poetul vrea să iasă ... Pornind de la experiența christică, poemul propune o metaforă unică a existenței, nu de la viață la moarte, ci din moarte la înviere: „Temeți-vă de El, de cartea sa,/ Poetul dezghioacă primăvara, / căderea Babilonului e ca/ securea ce-și croiește-n somn cărarea ... Dați slavă sevei limbii ce vă naște,/ oracolele mint de bună seamă,/ fără de lacrimi cronicarii zac,/ sub tirania bozilor dau vamă ... / Paftaua cade, tropicul suspină,/ orientalul prinț e-n desfrânare,/ în pântecul pământului e
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
învinge și, o dată decizia luată, in sapte versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu te-oi ajuta./ Și mai bine și mai rău/ Cum ne-ajută Dumnezeu,/ Că fără de puterea lui/Nu poți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
al dreptății și al corectitudinii, niciodată n-a luat un fruct de la chelărie sau altceva, iar dacă a luat ceva îmi spunea că a făcut acest lucru. În curte era un pom (un piersic), într-o zi a luat o secure și a început să-l taie, un părinte mai bătrân l-a întrebat: „ce faci părinte stareț?” „Îl tai, ca să nu mai mănânce din el frații fructe fără blagoslovenie”. Nu vorbea la masă, mai ales când făceam vreo greșeală sau
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_calugar_frumos_drept_si_marian_malciu_1366122649.html [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
în țărână, N-a suportat nici Domnul să vadă-atâtea cruci, Și i-a luat sămânță-ntra lui mână Și-a semănat un codru de năluci. Vin alții de aiurea și-i culcă la pământ Resimt a doua oară în trupul lor securea, Semeți pe locuri vechi, se unduiau în vânt Și domnul, în genunchi, le priveghea tăcerea! În fiecare arbore un suflet e de om Și trunchiul care cade-i Marie sau Ion. Referință Bibliografică: În fiecare arbor un suflet e de
ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_fiecare_arbor_un_suflet_e_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/354357_a_355686]
-
noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Referință Bibliografică: VERSURI / Romeo Tarhon : Confluențe Literare
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
pe lumea-ailal tă. V-ați întins spre noi stigmatul: V-ați impus spionii, furii Ca să ne conducă statul... Ați pierdut simțul măsurii?! Neamul meu nu are frică: Când dușmanu’-i vrea pieirea Tot românul se ridică Să-l alunge cu securea. Referință Bibliografică: POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA ... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1467808833.html [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]