1,861 matches
-
cu fibre, țesut vascular și celule în ea am sădit atâta iubire...în frac o îmbrac și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni, nu-i lăsa, te rog, niciun semn în ea stau scrise cuvinte de
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni, nu-i lăsa, te rog, niciun semn în ea stau scrise cuvinte de viață de moarte ea nici nu vrea sa audă n-o transforma în sloiuri de gheață
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
a face cu ei, în timp ce ei se dau în vânt și ne vânează fără milă ca pe niște animale exotice. Drepturile noastre nu le mai apără nimeni în ziua de azi! Cum află că am pus-o pe undeva, dezgroapă securea de război, începe pânda și hăituiala în schimburi prelungite și meciul dintre noi nu se termină decât la tribunal de unde plec inevitabil în cantonament și petrec câțiva ani de zile în costumul ăla demodat, cu dungi verticale. Până și papuașii
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
-i de-ajuns de morți să te înduri, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Te-ai ridicat de-atâtea ori din tină Și-ai renăscut lumina din lumină. Luptat-ai cu pieptare și securi, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Îi uiți pe-acei care-au înfrânt intrușii, Eroi fără morminte, nesupușii. Acuma te conduc lepădături, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu
CU DREAPTA TE ÎNCHINI, CU STÂNGA FURI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366343_a_367672]
-
pe care ți l-a făcut. Asta înțeleg eu prin îndemnul christic: "Întoarce și celălalt obraz!". 8. Prostul preferă întotdeauna lucrurile pe care nu le poate înțelege cu mintea. 9. Prostia trebuie purtată ca o cruce, nu vânturată ca o secure. 10. Când nu ești capabil să inspiri respect, atunci încerci să inspiri teamă sau îți faci acoliți. 11. Nu munca înnobilează pe om, ci, eventual, rezultatele ei. 12. Până și fericirea este relativă din moment ce fiecare om înțelege altceva prin acest
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
pe care ți l-a făcut. Asta înțeleg eu prin îndemnul christic: "Întoarce și celălalt obraz!". 8. Prostul preferă întotdeauna lucrurile pe care nu le poate înțelege cu mintea. 9. Prostia trebuie purtată ca o cruce, nu vânturată ca o secure. Citește mai mult 1. Cel ce iubește animalele nu poate fi un om rău.2. Orice părinte își are copiii pe care și-i merită.3. Dacă uiți răul pe care l-ai făcut, riști să-l repeți.4 Dacă
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pe care ți l-a făcut. Asta înțeleg eu prin îndemnul christic: "Întoarce și celălalt obraz!".8. Prostul preferă întotdeauna lucrurile pe care nu le poate înțelege cu mintea.9. Prostia trebuie purtată ca o cruce, nu vânturată ca o secure.... XVII. ,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II" (2016) - O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016. În vara anului trecut, prietenul și „făcătorul” de reviste Petre Cichirdan, m-
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
conturi sudoarea celorlalți Deasupra tuturor doar tu să te înalți! O fi blestem acesta sau poate un tabu Să uiți ce nu-ți convine sau ce ți-am spus acu'? Nu te uita în sus că-ți cade-n cap securea Iar eu 'mi-au lumea-n cap și plec cu ea aiurea: Te rog nu te opune, fă bine să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași. Că-mi vine să pun mâna pe furcă pe
NU-ŢI E RUŞINE, LUME? de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366581_a_367910]
-
bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și ne trădează! Când potentații lumii in corpore conspiră, Renunță la icoane și sfinți ce te inspiră! Făurește-ți pistoale și ascute-ți securea, Numai așa spera-vei să-ți aperi nemurirea. Eu zic că dialogul e bine să-l continui Dar nu pentru plăcerea ca sufl etul să-ți chinui, Ci spre-a-ți salva moșia și a-ți urma destinul Pe un
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi fugi
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi fugi cu el la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba păsărilor: - Îți mulțumesc, prietene, dar nu te puteam lăsa să mori în locul meu! ... În acea secundă, securea se abătu asupra gâtului său. Curcanul înțelese: cocoșul se prefăcuse
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Îl prinseră, apoi fugi cu el la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba păsărilor: - Îți mulțumesc, prietene, dar nu te puteam lăsa să mori în locul meu! ... În acea secundă, securea se abătu asupra gâtului său. Curcanul înțelese: cocoșul se prefăcuse că este bolnav, în ogradă. Simțea că i se face rău. Se retrase după poiată și-și plânse îndelung prietenul. MOTANUL ȘUȘUREL Soarele abia atinse cu razele sale călduțe cântecele
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Comemorari > MĂRINIMIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mărinimie Cu încă-un brad a sărăcit pădurea, Iar după el urmează altul, altul... Prăpădul își continuă asfaltul - Mai eficace drujba ca securea. Cutie rezonantă și înaltul Mărinimos le dăruie pe-aiurea, Purtând cu el întreagă risipirea: Smaraldul, azuriul și cobaltul. Nu s-o mai bucura, n-o să-l mai doară; Nici foșnetul sfios și nici visare, Nici crengile luminii nu mai strecoară
MĂRINIMIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361719_a_363048]
-
tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru'. Imediat au fost aliniați și așezați cu capetele pe trunchiuri. Cel dintâi a căzut capul sfetnicului Ianache, sub necruțătoarea secure a călăului. Au urmat apoi capetele fiilor Constantin, Șerban și Radu. Când veni rândul lui Mateiaș, mezinul de numai 11 ani, îngrozit de trupurile care se zbăteau, împroșcând cu sânge în toate părțile și de privirile reci, întipărite pe chipurile
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
îi oferim noi sultanului! Pe otoman nu-l interesează omul, ci „darul omului”! BOIER CONACU:Atunci niciodată nu-l putem considera pe sultan aliatul nostru! BOIER CIOCOIU:Doar cât îi oferi aur!... Când strălucirea metalului pălește, capul tău cade sub securea călăului! Boier Ciocoiu ia ulceaua cu vin și toarnă din nou în pocale... EXT. / NATURĂ / ZI O ceată de călăreți țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
imperii cu fostele lor colonii? La câte crime are pe conștiință, Federația Rusă ar fi trebuit demult să se autodizolve. Gorbaciov a încercat ceva, dar nu a avut cu cine. Mai să fie linșat de kremlinienii cavernelor. Acum, Putin agită securea războiului! Asta să fi înțeles Putin din toți anii petrecuți în lumea civilizată? Am primit direct de la Uniunea Europeană Alegerile europene, din mai 2014, vor oferi alegătorilor șansa de a influența viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota
TABLETA DE WEEKEND (65): CURS SCURT DESPRE CORUPŢIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350558_a_351887]
-
din întreg, tu și eu. Cand stele perechi ne privesc, În somn și-n ecou de cuvinte, Pe jar, în culori te trăiesc, Cu arderi ’napoi și ’nainte. Miraj pe o rază stelara Pictezi cu văpăi pentru doi, Cu tine securea amară N-o simt când declară război. Sunt ca un liliac înflorit, Din vis mi-ai nuntit un festin, Un înger pe veci ne-a-ntregit, Surâd îngeri vii.Mi-ești destin. Referință Bibliografica: Surâd îngeri vii / Ines Vândă Popa : Confluente Literare
SURÂD ÎNGERI VII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350877_a_352206]
-
deloc ușor, Nu știu ce-am putea noi face. Lumea e din ce în ce mai rea; Plugul ară pe morminte. Sosește prea târziu salvarea, Să ții cont, să iei aminte. De luminițe-i plin orașul Și pui de brazi mulți s-au tăiat; Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre piscuri de Carpați, Sfânt, mirosul de sarmale Și multe arome de cârnați Fumegă, spre cer, agale. În noi lumina nu se-aprinde, Căci burții suntem credincioși
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
și verde jucau rol extrem, Când lumi se zbăteau între bombe ce gem O zi minunată de soare-a venit, O zi dintr-un mai în petale-nvelit, S-au stins focuri grele și aprige uri, Popoare-nvățat-au să îngroape securi, Pe blânda planetă, bătrân continent Si-a-ntins pacea caldă. dorită fervent. Zilei Europei Soarele primăverii strălucea mai tare, Inalții bărbați plănuiau pacea între popoare. Nu era un vis de neîmplinit, Zenitul nu mai părea nesfârșit Mocnitele pricini de secole
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
care dinspre sate După care liniștea, oricum; Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul otrăvit al unui grec! Referință Bibliografică: Nerostite spaime dintr-o rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
garantul unei nevoințe adecvate. O mostră de echilibru și discernământ este și apoftegma 35, care ne-a transmis un cuvânt al avvei: „Cine bate bucata de fier, mai întâi socotește ce-o să facă din ea: o seceră, o sabie, o secure? Tot așa și noi, trebuie să vedem după ce virtute tânjim, ca să nu ne chinuim degeaba“. Războiul nevăzut, lupta duhovnicească nu se desfășoară haotic. Există, sau ar trebui să existe, după cuvântul avvei Antonie, o strategie. Iar aceasta este simplă: te
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
vremea să-ngrijesc O bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
vremea să-ngrijesc O bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
M-au mângăiat cu ramuri și florile- mirese, Și pe cărări acunse de umbre seculare, Eu mi-am oprit uitarea în foi de calendare. Și știu că nu voi fi nicicând fără pădure, Căci voi pândi și noaptea lucirea de secure, Când ramuri doborî-va vreunui pom uitat, Eu voi ucide lama, cu ea și un păcat. Și arborii vor crește sub umbra mea albastră, Înalți, pictați cu viață și cu iubirea voastră, Cu mâna-n palma ta, prietene cuminte, Voi
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PLÂNGE-O MIERLĂ DE DEMULT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 12 Octombrie 2011. „ Plânge-o mierlă pe păduri” Secerate de securi, Prin păduri tot mai puține Plânge inima din tine, Țară cu miros de crini Vămuită de străini, Cu miros de busuioc, Țară fără de noroc... Cu tristețea sub năframă Totdeauna ne-ai fost mamă, Pruncii tăi, orfani de tată Ți-au
PLÂNGE-O MIERLĂ DE DEMULT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355944_a_357273]