1,001 matches
-
apar acum lucrurile, că s-ar fi născut atunci în mine noi mișcări ale gândirii.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914-1951, traducere de M. Flonta și A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, p. 51.) 25 (Hg.) M. Nedo, M. Ranchetti, Wittgenstein. Sein Leben in Bildern und Texten, p. 105. 26 Brian McGuiness, op. cit., pp. 308-309. 27 Este vorba, în primul rând, despre distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată. „Așa-numitele propoziții logice arată însușirile logice ale limbajului și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
p. 27.) 59 Ibidem, pp. 28-29. Engelmann însuși recunoștea, într-o scrisoare trimisă în februarie 1953 lui Friedrich Hayek, că, deși implicarea lui Wittgenstein a survenit atunci când exista deja un proiect, el a fost cu adevărat arhitectul. (Vezi Ludwig Wittgenstein. Sein Leben in Bildern und Texten, ed. cit., p. 206.) 60 Ne putem întreba, desigur, ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi acceptat oferta de la Cambridge, o ofertă pe care nu ar fi putut-o primi în Austria. Iată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ed. cit., vol. 2, p. 191. 69 Citat după R. Monk, op. cit., p. 299. 69a Vezi D. Lee, op. cit., p. 193 și N. Malcolm, Wittgenstein: A Religious Point of View, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994, pp. 44-45. 70 Wittgenstein. Sein Leben in Bildern und Texten, ed. cit., p. 250. 71 Ibidem, p. 240. 72 Adică prin raportare la folosirile pe care le primesc și le pot primi expresii ale limbajului în diferite comunități, în forme de viață deosebite, în diferite
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Dacă există ceva care ar putea distruge simpatia mea pentru guvernul rus, aceasta ar fi dezvoltarea progresivă a deosebirilor de clasă».“ (R. Rhees, op. cit., p. 272.) 95 Ibidem, p. 274. 96 Vezi D. Lee, op. cit., p. 196. 97 Vezi Wittgenstein, Sein Leben in Bildern und Texten, p. 299. 98 J. N. Findlay, op. cit., p. 120. 99 Vezi Alice Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
et pour l'avenir. La même caractéristique fondamentale se retrouve dans tous les actes constitutifs des franchises: ces sont moins des contrats que des statuts, contractuellement établis, et qui définissent avec exactitude la sphère de droits et de prérogatives, au sein de laquelle peuvent agir les personnes ressortissant d'un groupe déterminé. Qu'il s'agisse de droits qu'elles se sont arrogées, qui leur ont été octroyés ou reconnus ou qui plus simplement ont été consacrés par la prescription, toutes
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
27. Diosig Diosig Bihor, Sacuieni Bihor, Sâniob Bihor 2 centre distincte: Biharia Bihor, Tilead Bihor 28. Valea lui Mihai Valea lui Mihai Bihor, Sanislau Satu Mare 29. Silvaniei Șimleul Silvaniei Salaj, Zalău, Samsud Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
habe ich ebenfalls deutlich gemacht, aus welchen Gründen ich den ersten, für die Exegese fruchtbareren Begriff des Grauens in den Vordergrund meiner Analyse gestellt habe. Anschliessend folgt eine umfangreiche Einführung in die Geschichte des Genres, die diachronisch ausgerichtet ist und seine wichtigsten Vertreter behandelt (unter ihnen gibt es Autoren, die nicht nur durch ihre literarischen Werke sondern auch durch ihre Theoretisierungsversuche ihren Platz in dieser Auswahl gesichert haben): Horace Walpole, Ann Radcliffe, Matthew Gregory Lewis, Charles Robert Maturin, William Beckford, E.T.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
afirmația lui Benjamin, venirea la-ființă a primului: „Denn die Erkenntnis ist, nach dem Grundsatz der Gegenstandserkenntnis, ein Prozeß, der das zu Erkennende erst zu dem, als was es erkannt wird, macht.“ Drumul spre conceptul de „critică“ poate astfel începe: „Kritisch sein hieß die Erhebung des Denkens über alle Bindungen so weit treiben, daß gleichsam zauberisch aus der Einsicht in das Falsche der Bindungen die Erkenntnis der Wahrheit sich schwang.“ Conceptul este kantian, iar Benjamin ajunge să aducă o serie de obiecții
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Philosophie. Sind doch eben jene die Gestalten, in welchen das Ideal ihres Problems erscheint.“ Sfera filozofiei este definită ca „adevăr“ care se exprimă ca problemă, ca întrebare. Această problemă este însă „întruchipată“ în opera de artă: „die, ohne Frage zu sein, zum Ideal des Problems die tiefste Affinität haben. Es sind die Kunstwerke.“ Sarcina filozofiei, arată Benjamin în pasaje dense, dar care vor fi apoi explicitate în scrieri ulte rioare, nu poate fi totalizată, ci este în mod esențial plurală. Interogația
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest loc, legătura cu textul despre Kant, cu care am început, poate fi refăcută. În Programm der kommenden Philosophie, „experiența“ era nume le dat „unității cunoașterii“, continuității formelor sale multiple. Aceeași unitate este acum realizată prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee als Sein.“ Contemplația ideii devine locul sesizării conceptelor originare, oarecum neclar prezentată de Benjamin la început, în textul despre Kant. Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența nu definește o modalitate a cunoașterii obiectelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și povestirea sa, prin modul în care el se recompune continuu în memoria involuntară, colectivă. Poezia lui Baudelaire, arată Benjamin, este una a șocului. Tocmai în acest fapt constă și caracterul ei problematic: „wie lyrische Dichtung in einer Erfahrung fundiert sein könnte, der das Chockerlebnis zur Norm geworden ist.“ Benjamin ana lizează modul în care Baudelaire privește mulțimile orașului, precum și figurile emblematice ale acestuia: cartoforul, prostituata, în fine, un personaj la care voi reveni pe larg în capitolul al treilea, flaneurul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod cultural sau de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
secolului al XIX lea sunt tocmai acelea care nu au valoare muzeală datorită caracterului lor „popular“. Muzeul acționează paradoxal, întrucât recunoscând valoarea intrinsecă a operei de artă, detașată de lumea care îi dă naștere, o transformă pe aceasta în marfă: „Sein Gedanke ist, dem Kunstwerk das Dasein in der Gesellschaft zurückzugeben, von der es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a analizei spectrale, prin care este sesizată chemarea mesianică - nu ca o chemare directă, explicită sau intențională, ci ca posibilitatea unei profeții a prezentului despre lucrurile sau evenimentele trecute: „Der historische Materialist, der der Struktur der Geschichte nachgeht, betreibt auf seine Weise eine Art von Spektralanalyse. Wie der Physiker ultraviolett im Sonnenspektrum feststellt, so stellt er eine messianische Kraft in der Geschichte fest.“ Faptul că mesianismul nu este la Benjamin o chemare explicită, iar ocazia manifestării sale este, de fiecare dată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sensus communis: „Folglich muß dem Geschmacksurteile, mit dem Bewußtsein der Absonderung in demselben von allem Interesse, ein Anspruch auf Gültigkeit für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein Anspruch auf subjektive Allgemeinheit verbun den sein.“ Acordul subiectiv al facultăților de cunoaștere, pe care îl produce judecata estetică, își găsește în filozofia istoriei a lui Benjamin o corespondență în intensitatea așteptării mesianice, provocată de spectacolul decăderii creației. Altfel spus, la fel ca frumosul kantian, clipa venirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua“ ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ. Die Aura ist Erscheinung einer Ferne, so nah das sein mag, was sie hervorruft. In der Spur werden wir der Sache habhaft; in der Aura bemächtigt sie sich unser.“ Flaneurul ia în posesie marfa și, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ. Die Aura ist Erscheinung einer Ferne, so nah das sein mag, was sie hervorruft. In der Spur werden wir der Sache habhaft; in der Aura bemächtigt sie sich unser.“ Flaneurul ia în posesie marfa și, în același timp, o pune în perspectivă, lăsându-se stăpânit de aceasta. Relația cu mecanismul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
involuntară. Un alt „ghid“, de data aceasta stihial, îi revelează copilului Walter metafizica spațiului urban, ontologia lui slabă, despre care am vorbit deja mai sus: „Das merkwürdigste aber aller Straßenbilder aus meiner frühen Kindheit [...] ist - das muß um 1900 gewesen sein - eine vollkommen menschenleere wie ausgestorbene Straße, auf die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the European Parliament in the European Community policy process", în Journal of European Public Policy, vol. 1, nr. 1, 1994, pp. 27-52. David Judge și David Earnshaw, The European Parliament, Palgrave MacMillan, Basingstoke, 2008. Sylvain Kahn, "Les forces politiques au sein du Parlement européen", în Revue Politique et Parlementaire, nr. 1052, 2009. Reif Karlheinz et Schmitt Hermann, "Nine second order national elections: a conceptual framework for the analysis of European election results", European Journal of Political Research, vol. 8, 1980, pp.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ed.), op. cit., p. 58. 23 David Judge și David Earnshaw, op. cit., pp. 115-116 24 www.europarl.europa.eu 25 David Judge, David Earnshaw, op. cit., p.115. 26 Yves Mény (ed.), op. cit., p.54. 27 Sylvain Kahn, "Les forces politiques au sein du Parlement européen", în Revue Politique et Parlementaire, nr. 1052, 2009, p.50. 28 Richard Corbett, Francis Jacobs și Michael Shackleton, op. cit., pp. 7879. 29 David Judge și David Earnshaw, op. cit., pp. 126-127. 30 Grupul EPP, http://www.eppgroup.eu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
care iese din rând și care îi deconcertează pe istoricii filozofiei. Un personaj excentric, inclasabil, incomod. Un damnat. Cenzura prusacă și-a arătat surprinderea, cu mult înaintea istoricilor filozofiei, față de opera sa capitală, Unicul și proprietatea sa (Der Einzige und sein Eigentum, 1844), expresia cea mai furioasă și corozivă a radicalismului de stânga, apărut ca reacție la hegelianism. Când a apărut cartea, zeloșii cenzori prusaci i-au interzis imediat difuzarea, întrucât aducea ofense lui "Dumnezeu, Bisericii și religiei în general". La
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cartea despre Kant din 1929, așadar primele etape ale drumului său speculativ, nu sunt altceva decât tot atâtea încercări de a satisface această exigență. Prezența lui Nietzsche în Ființă și timp Trebuie cu toate acestea să așteptăm Ființă și timp (Sein und Zeit, 1927) pentru a găsi o citare explicită a lui Nietzsche. Menționările sale sunt trei la număr, dar una dintre ele este mai cu seamă importantă. Către sfârșitul părții publicate a operei, în contextul tratării problemei istoricității Daseinului, Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
anterior: "Adevărul și necesitatea științei", Heidegger a decis să continue confruntarea cu Nietzsche și anunță un nou curs de două ore pe săptămână: "Poziția metafizică de fond a lui Nietzsche", însoțindu-l cu seminarii, și acestea tot despre Nietzsche ("Über Sein und Schein"). În manuscris și apoi la curs a precizat conținutul printr-un subtitlu: "Eterna reîntoarcere a identicului", devenit singurul titlu în cartea din 1961, în timp ce în Gesamtausgabe (vol. XLIV) sunt prezente ambele titluri. În semestrul de vară 1939, așadar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]