581 matches
-
semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Distanța între rânduri este influențată de epoca de semănat și desimea aleasă pentru cultivare. Adâncimea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 50 cm între rânduri a dat producții mai mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Distanța între rânduri este influențată de epoca de semănat și desimea aleasă pentru cultivare. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm, în cele mai multe cazuri. Se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și desimea aleasă pentru cultivare. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm, în cele mai multe cazuri. Se seamănă mai adânc cu 1-2 cm pe solurile mai ușoare și nu prea revene când se folosesc soiuri cu bob mai mare și când semănatul se efectuează către sfârșitul epocii de semănat. Se micșorează adâncimea de semănat cu 1-2 cm pe solurile ceva mai grele și suficient de umede, când folosim soiuri cu bob mic și când semănatul se efectuează la începutul epocii de semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
soiuri cu bob mai mare și când semănatul se efectuează către sfârșitul epocii de semănat. Se micșorează adâncimea de semănat cu 1-2 cm pe solurile ceva mai grele și suficient de umede, când folosim soiuri cu bob mic și când semănatul se efectuează la începutul epocii de semănat (AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică, ceea ce ne impune să nu exagerăm adâncimea, chiar dacă boabele sunt mai mari (PADUȚI K., 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Semănatul în teren cât mai bine pregătit, nivelat încă din toamnă, crează condiții pentru respectarea unei adâncimi optime de îngropare a semințelor. Semănatul se poate face cu semănătorile universale pentru cereale (semințele trec prin distribuitor fără a fi sparte) sau cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ceea ce ne impune să nu exagerăm adâncimea, chiar dacă boabele sunt mai mari (PADUȚI K., 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Semănatul în teren cât mai bine pregătit, nivelat încă din toamnă, crează condiții pentru respectarea unei adâncimi optime de îngropare a semințelor. Semănatul se poate face cu semănătorile universale pentru cereale (semințele trec prin distribuitor fără a fi sparte) sau cu semănătorile de precizie (NEAGU T., 1995). II.2.5. LUCRĂRILE DE îNGRIJIRE Principalele lucrări de îngrijire la năut sunt: tăvălugitul după semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1998; ROMAN GH. și colab., 1998). Năutul este o plantă care luptă greu cu buruienile, mai ales în primele faze de vegetație, de aceia poate fi necesară grăparea culturii după răsărire, cu sapa rotativă până ce plantele au 7-8 cm (când semănatul s-a făcut la o distanță între rânduri mai mare de 45 cm). Lucrarea cu sapa rotativă, sau cu alte grape, (începe mai târziu în timpul zilei, când plantele nu sunt atât de turgescente) pe lângă rolul de combatere a buruienilor în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producției, cernoziomurile deținând cea mai mare suprafață. CAPITOLUL IV STABILIREA OPTIMULUI TEHNOLOGIC NECESAR CREȘTERII ȘI DEZVOLTĂRII NĂUTULUI îN MOLDOVA IV.1. SCOPUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ȘI FACTORII EXPERIMENTAȚI Cercetările efectuate la năut se referă la unele aspecte tehnologice cu privire la fertilizarea și semănatul plantei. Este știut faptul că năutul se cultivă cu precădere în zonele din sudul țării. Pe aceste terenuri s-a încercat aplicarea unei tehnologii de cultivare la năut asemănătoare celorlalte leguminoase, puține fiind experiențele care să stabilească optimul tehnologic necesar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-au diminuat, mai ales când s-a întârziat însămânțatul, fapt care s-ar putea explica prin pierderea umidității din sol, dar și când s-a semănat în prima epocă, fenomenul datorându-se în primul rând temperaturii necorespunzătoare a solului. Semănatul prea devreme sau târziu a determinat creșterea neuniformității răsăriri plantelor și implicit dezvoltarea diferită în fenofazele următoare. Talia plantelor a înregistrat cele mai mici valori în anul 2000 când s-a semănat în a treia epocă (24 aprilie; 70C), plantele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năut a fost mai mică, indiferent de epoca la care s-a semănat, decât cea a plantelor semănate în anul 1998. în cei trei ani de studiu talia plantelor a fost cu aproape 7% mai mare decât la martor, când semănatul s-a făcut în epoca a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor semănate în anul 1998. în cei trei ani de studiu talia plantelor a fost cu aproape 7% mai mare decât la martor, când semănatul s-a făcut în epoca a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I. Cele mai ramificate plante au fost în anul 1998, cu 9,2-11,1 buc/pl. iar cele mai puțin ramificate au fost în anul 2000, cu 7,3 - 8,7 buc/pl (tabelul 103). Masa fructelor. în anul 1998 semănatul la epoca a II-a (14 aprilie) a favorizat formarea, în medie pe o plantă, de păstăi mai grele cu 2,1 g respectiv 1,4 g decât în cazul epocii III și I. în anul 1999 masa fructelor de pe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
II-a (14 aprilie) a favorizat formarea, în medie pe o plantă, de păstăi mai grele cu 2,1 g respectiv 1,4 g decât în cazul epocii III și I. în anul 1999 masa fructelor de pe o plantă, la semănatul în epoca a II-a (9 aprilie) a fost cu 1,4 g respectiv 2,1 g mai mare decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a, pentru ca în anul 2000 masa de păstăi la o plantă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g decât în cazul epocii III și I. în anul 1999 masa fructelor de pe o plantă, la semănatul în epoca a II-a (9 aprilie) a fost cu 1,4 g respectiv 2,1 g mai mare decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a, pentru ca în anul 2000 masa de păstăi la o plantă, la semănatul în epoca a II-a (14 IV) să fie cu 1,0 g respectiv 1,7 g mai grea decât în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca a II-a (9 aprilie) a fost cu 1,4 g respectiv 2,1 g mai mare decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a, pentru ca în anul 2000 masa de păstăi la o plantă, la semănatul în epoca a II-a (14 IV) să fie cu 1,0 g respectiv 1,7 g mai grea decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a (tabelul 105). Același lucru se poate afirma și despre numărul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epocile I și a III-a, pentru ca în anul 2000 masa de păstăi la o plantă, la semănatul în epoca a II-a (14 IV) să fie cu 1,0 g respectiv 1,7 g mai grea decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a (tabelul 105). Același lucru se poate afirma și despre numărul mediu și greutatea medie a semințelor pe plantă care au scăzut odată cu semănatul în epoca I și a III-a față de 136 epoca
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g respectiv 1,7 g mai grea decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a (tabelul 105). Același lucru se poate afirma și despre numărul mediu și greutatea medie a semințelor pe plantă care au scăzut odată cu semănatul în epoca I și a III-a față de 136 epoca a II-a de semănat, în cei trei ani de experimentări. Numărul de semințe s-a diminuat cu 14% când s-a semanat cu 10 zile mai devreme, respectiv cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mică decât în ceilalți doi ani, ea fiind cuprinsă între 5,1 g/pl (EIII) și 6,4 g/pl (EII) (tabelul 107). Masa plantei a fost de peste 13,2 g/pl. în anii cercetați. Se poate spune că semănatul la 14 aprilie în anul 1998 a dus la obținerea unor plante cu greutate medie de 26,5 g, cu 2,7 g mai mult decât în cazul semănatului la 24 aprilie și cu 5,7 g mai mult decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
13,2 g/pl. în anii cercetați. Se poate spune că semănatul la 14 aprilie în anul 1998 a dus la obținerea unor plante cu greutate medie de 26,5 g, cu 2,7 g mai mult decât în cazul semănatului la 24 aprilie și cu 5,7 g mai mult decât la însămânțarea năutului pe 7 aprilie. în anul 1999 greutatea plantelor a fost mai mică decât în anul 1998, rezultatele cele mai bune obținându-le când s-a semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mult decât la însămânțarea năutului pe 7 aprilie. în anul 1999 greutatea plantelor a fost mai mică decât în anul 1998, rezultatele cele mai bune obținându-le când s-a semănat la data de 9 aprilie (23,0 g). Semănatul la data de 20 aprilie a dus la obținerea de plante cu o greutate medie de 20,3 g iar semănatul la data de 30 martie a determinat obținerea de plante cu o greutate medie de 21,4 g. în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1998, rezultatele cele mai bune obținându-le când s-a semănat la data de 9 aprilie (23,0 g). Semănatul la data de 20 aprilie a dus la obținerea de plante cu o greutate medie de 20,3 g iar semănatul la data de 30 martie a determinat obținerea de plante cu o greutate medie de 21,4 g. în anul 2000 masa plantelor a avut valori cuprinse între 13,2 g/pl. (EIII) [i 16,0 g/pl. (EII). Semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în epoca I când temperatura solului era de 2-30C și cu 2,7g/pl. mai mare 138 decât a plantelor semănate în epoca a III-a, când temperatura solului era de 78 0 C (tabelul 109). Se poate spune că semănatul prea timpuriu (imediat ce se poate intra în câmp) cât și cel târziu (temperatura solului peste 7-80C) afectează răsărirea plantelor de năut. înfloritul s-a produs în jurul datei de 1 iunie (anul 1998), 25 mai (anul 1999), respectiv 29 mai (anul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 7-8 0 C) la data de 24 aprilie și 2.346 kg/ha în cazul năutului semănat în epoca a II-a (temperatura solului a ajuns la 40C) la data de 14 aprilie. în condițiile climatice ale anului 1998, semănatul în epoca I (imediat ce se poate intra în câmp) a influențat obținerea unei producții de 2.035 kg/ha care a depășit cu 71 kg/ha pe cea obținută de năutul semănat în epoca a III-a, dar care a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
III-a, dar care a fost mai mică cu 311 kg/ha decât cea a năutului semănat în epoca a II-a (14 aprilie). în anul 1999 producția de năut a avut valori cuprinse între 1.373 kg/ha, când semănatul s-a realizat în epoca I (imediat ce se poate intra în câmp) și 2.015 kg/ha în cazul năutului semănat în epoca a II-a (temperatura solului de 40C). Semănatul în epocile II și III au influențat obținerea unor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
avut valori cuprinse între 1.373 kg/ha, când semănatul s-a realizat în epoca I (imediat ce se poate intra în câmp) și 2.015 kg/ha în cazul năutului semănat în epoca a II-a (temperatura solului de 40C). Semănatul în epocile II și III au influențat obținerea unor producții care au depășit martorul cu peste 607 kg/ha (EIII) respectiv 642 kg/ha (EII). Dacă în anul 1998 diferențele între producțiile obținute la năutul semănat în cele trei epoci
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]