1,145 matches
-
BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și doi bătrâni în poartă sătui să tot privească... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: BUNICII / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
Frumos, spun istoricii militari, se predă la Academia Militară „West Point“ din SUA, ca studiu de caz asupra succesului unei apărări mobile în fața unui atac masiv de de tancuri. În preajmă, la circa un kilometru spre nord-vest, ni se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români își încropiseră în coama
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
lui Dracula” (1977) până la „Patriarhii” (1979), „Romanul nopții de februarie” (1984), detronarea „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza” (1866), „Anonimul Brâncovenesc” (1994), „Spionii birocrați” (1996) sau până la „Roma Termini”, cap de pod al ciclului „Blesteme contemporane”, lansat în 2011. Corneliu Leu - paltin semeț și brad argintiu, veșnic verde, în Panteonul bărbaților exemplari ai culturii române de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea - și-a lansat, în vara anului 2007, Nuvele și istorii, primul volum de „OPERE DEFINITIVE” dintr-o serie de 11
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
am avut drept experiențe. Urcam treptele intrării unei instituții de stat. În fața mea un semen robust, într-un costum de vară, dintr-o stofă de bună calitate, cu o pălărie cu boruri largi, trecut de șaizeci de ani, se înălța semeț pe fiecare treaptă pe care o urca. Era un semn al ignoranței. Îl priveam pentru că altceva mai bun, în momentele acelea, nu aveam de făcut. La un moment dat am zâmbit când omul a intrat pe ușa clădirii și doi
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
orizontală, de câteva ori liniștea din interior fiind întreruptă de solicitările piloților de a ne avertiza liniștindu-ne totodată asupra “unor dese goluri de aer”, verificarea centurilor de siguranță. Jos se profilează poteci șerpuitoare, pe coaste spre piscuri cu siguranță semețe, o panglică uriașă care “sfredelește sau ocolește” munții pe o porțiune de câteva zeci de mile - este bazinul și fluviul californian San Joaquin, care-și adună izvoarele dintr-un perimetru vast la sud de Sierra și de Parcul Național Yosemite
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
se pot citi pe ambalajele produselor alimentare, mai toată lumea care face concediu în America se întoarce acasă cu câteva kilograme în plus. Să fie oare și acesta un nou „miracol” american? Nici îmbrăcămintea din magazine nu e supradimensionată. Nici felul semeț al americanilor de a se mândri cu națiunea lor - evident, á priori superioară - nu are darul de a jigni la tot pasul (decât poate doar pe alocuri, puțintel câte puțintel). Posibil să existe o tendință spre exagerare în genele lor
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
albă de muslin... Sub ochii - cer de stele plin. Dorindu-te... Te strig, te caut, dor de tine-mi este, Te simt, te-aud, dar nu-ți descopăr calea, Pornesc buimac să răscolesc și valea, Venind de sus, din munți semeți sub creste. Îți caut ochi să îmi alunge jalea Ce parcă-n piept adânc mă răscolește, Dar vocea ta senin m-ademenește Prin vag ecou ce-ți repeta chemarea. Îmbrățișări, săruturi curg năvală, Sub noi cresc flori - grădină-nmiresmată, Ascuns
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
o apă, rece și dorul iară crește, cumplit îl răscolește, se-ntunecă pe-o zare, pe-o luna, iară crește. Săruta acest pământ sub chip de flăcăiandru având părul ca noaptea, privirea ca o stea în față fetei stă drept, semeț și mândru cu zâmbetul de lună și fața fulg de nea. Privirile dansează pe ritmuri fascinante mâinile se caută cu gesturi mirabolante iar buzele se mușcă într-o tăcere mută în focuri de iubire, două inimi se sărută. A coborât
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Feciorul își ceartă tatăl, fiica-și pălmuiește mama, Când ai spus atât de multe, nimic nu mai e de spus Azi, iubite geniu-al nostru toate sunt cu fundu-n sus. “Somnoroase păsărele” s-au rărit prin cuiburi rare Căci pădurile semețe abia se zăresc în zare, “Codrul codrulețul” tău e mataforă de-acum, El a fost tăiat cu ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
luminii Luceafărului, cale! Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri visătoare. A fost și est rege! Cuvântul său nu moare, Coroane-n veci slăvite se tânguiesc agale. Pustiu este și codrul. Cumplită resemnare: De la semețe creste, la teiul trist din vale. Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri, visătoare. Romeo Tarhon - Eminescu, zeul unic Nu am vreme, vremea trece Cum în aste vremuri știm: Un minut trece cât zece
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
delicat și îmi dădea cu lăbuța peste bărbie sau peste nas...până mă pufnea râsul. Nebunia mare începea când dădeam semne că mă scol. Fugea cu pătura mea, ori cu papucii, prin toată casa. La cafea, normal că se ținea semeț în brațe. E un câine îndrăgostit de mirosul de cafea. Dacă vine cineva la noi și suntem în curte, în momentul în care persoana își ia cafeluța, se trezește și cu patrupedul în brațe! Așa că trebuie avertizat! Am plecat la
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
2011 Toate Articolele Autorului Corabie e viața, vâslaș abil destinul, Te urcă sus pe val sau te aruncă-n hău, În cartea vieții-i scris ce-a hotărât divinul, Degeaba te forțezi să ieși din drumul tău. Voi vârfuri ce semețe atrageți temerarii Deasupra lumii mereu încremenite, Mai drepte stați în vânturi ca stejarii, De mici și mari, la fel sunteți râvnite. Să porți pe creștet lauri, ce bărbătesc orgoliu Ce face omul chiar pe frate să-și ucidă, E clipa
CORABIE E VIAŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364741_a_366070]
-
Și-n buzunare stele-am adunat, Că sita a cernut cu partea deasă Și din nisip doar aur am luat. Tu știi c-au înflorit toți teii Și văd în ei luminile cerești, Că ridicați în rang toți fariseii Urcă semeț în ierarhiile lumești..., Tu știi că sunt îngemănare De lacrimă și bucurie..., Că frunza verde uneori mă doare... , Eu am plecat spre toamna cea târzie...! Tu știi că-ți sunt pământ și îmi ești apă.., Că setea doar cu greu
TU ŞTII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349164_a_350493]
-
speranțe, atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
cumpărături prin magazine de tip occidental, folosesc parfumuri și alte rafinamente frantuzești. Sunt la modă, au lucruri cu gust, e o plăcere să te uiti la ele. Femeile japoneze par să fie mai puțin asertive decât femeia occidentală. Nu sunt semețe. Au un farmec care e numai al lor, se înclină politicos și lasă ochii în jos. Le vezi supuse. Într-un cuvânt: adorabile. De-a dreptul charming sunt japonezele în chimonouri, care le obligă să facă pași marunței. Când umblă
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
nu alta. A tăcut Firuța și a-nghițit în sec. Tâmpită, tâmpită, da’...avea dreptate. A dat fuga la văduva lui Țăcănitu’ și a-ntrebat-o dacă mai vinde chioșcul. --Bineînțeles! a răspuns respectiva. --Cât? a-ntrebat Firuța înciudată. --Nouăș’nouă! a spus tipa semeață. --Ești nebună! i-a retezat-o tăios Firuța. --Da? a dat cu clanța văduva. Dar Nae a fost nebun când v-a cerut miliardul? Dar voi cum ați fost, când ați dat ,cât ați dat? De ce n-ați venit la
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
să cresc / Către soarele meu / Creatorul luminii.” (Victorița Duțu - „Cuvântul din limba română”) GEORGE ROCA, CRISTINA ȘTEFAN, ELENA ANGHELUȚĂ BUZATU, ELENA TRIFAN, EMIL BUCUREȘTEANU, GEORGE IONIȚĂ, IOAN ADRIAN TRIFAN, LIA RUSE, LIVIA CIUPERCĂ, MELANIA CUC, MIHAELA OANCEA, MIHAI NICULIȚĂ pun semețele slove ale poemelor sub semnul trecutului și al prezentului, al admirabilului spectacol al lumii, guvernat de legi eterne. „Ce poți să-mparți din ce las eu? / Neliniștea, iluziile, renunțarea? / Toate acestea nu valorează un leu, / Singura mea avere a fost
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (RESPI)RAȚII Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului căldura își unduiește trupul șerpesc desculț orașul urcă în autobuzul sașiu parcul semeț respiră sacadat fusta mea mov eclipsează trotuare lascive traversez pe roșu academic doar în sandale obtuze tocurile încinse de asfaltul fierbinte emană iubire îmi întinzi palma ca o hartă scindată surâsul tău îmi pictează haine fariseic nervii scelerați se solidarizează
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
și scunzi: Oamenii-fulgi-de-nea serafici și plăpânzi, Cu cât mai mici cu-atât mai mari, mai tari, mai rari... Abia îi observăm și-i luăm în seamă, poate, Când se chircesc făcându-se din mici mai mici Să treacă ei giganții semeți printre pitici Ce riscă să ia-n creștet și în spinare coate... Abia dacă le dăm de sus mâna în silă Atunci când îndrăznesc să ne întindă mâna Plecându-se firavi precum la soare luna, Postură de timidă umbră și umilă
OAMENI MARI ŞI OAMENI MICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344576_a_345905]
-
rochie lungă de culoarea cerului de vară senin care-i scotea în relief un corp de păpușă, un mijloc subțire și-un bust cu rotunjimi nebănuite, cu rodiile sânilor răscoapte, din care ieșea, marmoreean un gât roz-albiu cu un cap semeț de femeie la care nu știai ce să admiri mai mult, părul blond, care cădea în onduleuri până la mijloc, fața senină și proporționată, plină de lumini, aducând cu femeile lui Veroneze, ochii mari, albaștri, reflectând culoarea apelor adânci cu gene
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
ca atare. A văzut grupul la circa 20 de pași, când ieșea din parc. Un băiețel în cămășuță albă cu gulerul răsfrânt larg pe piept și pantalonași grena-deschis de velură finuță, cu părul pieptănat atent, cu bretonaș și cu privire semeață și o ghindoacă de fetiță cu bluzică grena-închis, pantalonași gri-petrol și pantofiori asortați cu bluzica, erau tot ce vazuse mai frumos în ziua aceea. A ridicat ochii și a privit fugar părinții ce-și țineau frumos de mână progeniturile și
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
transplant de rinichi, efectuată cu succes în Africa de Sud. După o perioadă scurtă de convalescență a continuat să scrie publicând un interensant volum de versuri numit „După ultima mea moarte”. Timp de alți nouă ani luptându-se cu boala a stat semeț pe baricadele scrisului. A scris în continuare poezii in care ignora moartea precum „Viața din moarte”, volum scris pe patul de spital și publicat la Editura Alfa din Iași. În seara de 31 martie 2011, Shaul Carmel, a capitulat în fața
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
Plop țâșnit ca o strigare spre cer, cu frunzele-n tremur ca inimile celor îndrăgostiți transmite fiorul în mâinile și-n privirile celor ce se sorb însetați și se-ating cu flăcări. • Fiecare Stâncă solitară își înclină fruntea căruntă și semeață spre a-i primi ca într-un sanctuar pe sacerdoții mărturisirii ce-și oficiază taina dragostei lor sub cununa Neamului. • Fiecare Viță de vie vibrează în marama princiară de borangic undele șoaptelor de îngeri pe care apoi le brodează în
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
îl mai puteau vinde la rematurile franțuzești. Centrele de colectare înfloreau datorită reconstrucției Parisului, țiganii fiind muncitorii neobosiți, colectând aluminiu, fire de cupru, fier vechi și orice altceva mai puteau găsi printre dărâmături. Însă dorințele tuturor țiganilor magnetizau cea mai semeață construcție care supraviețuise proaspătului război, Turnul Eiffel. Era de fier! Fierul pentru romi este sacru, încărcat cu puteri magice. Doar primii fierari ai Indiei au fost strămoșii lor! Țiganii aveau gustul metalului nobil în sânge. Hemoglobina țigănească avea se pare
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
Țâșnind ca un vulcan din poezie/țin să râmân poet și-n veșnicie “. (Țintă, pag.31) Ca un drumeț, ,,prin stepe rătăcit”, poetul, ne avertizează că, într-o bună zi, îi vom vedea ,,drumeagul” urcând. ,, Elanul sufletului meu/e zbor semeț prin spații,/entuziast și-avid mereu,/erupții de vibrații.../emoție fierbinte/ Eul e-atunci dinamitard,/ecou divin și ținte. “(Elan, pag. 41) Harul poetic străbate volumul cu acea ardere de tot pe care o găsim în majoritatea volumelor. Filonul religios
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]