5,553 matches
-
am mai adus aminte, ascultând declarațiile unui american din Florida, gazda a doi dintre piloții arabi care-au condus avioanele răpite în clădirile gemene din Manhattan, de ceva care mă frapase în comportamentul palentinianului "nostru": perfecta bonomie în relațiile cu semenii și liniștea desăvârșită de pe chip. Atunci când se întâmpla să n-avem timp de "temele" lui, se retrăgea tăcut, dar revenea de câte ori era necesar - adică până când își atingea scopul. Vorbea cu un fanatism afabil - ca și cum ar fi vorbit despre vreme - despre
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
pustiul urban. Dar și-a dat fata în școli înalte "și te-am scos din lumea în care ai fost crescută, te-am făcut străină în casa părinților tăi, am făcut din tine o ființă care nu-și mai găsește semenii. Cerul ne-a pedepsit pentru dorințele noastre necumpătate". Tîrziu, după ce își va fi luat pedeapsa, bătrînul Mărian care, după moartea fiicei sale Sevasta, a dat foc casei, părăsea Bucureștii, singur, în aceeași căruță cu care descinsese în capitală, neluînd cu
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
și apți să-și exprime recunoștința cum se cuvine). Or, cine este mai fericit, fie el prinț sau muritor de rînd, decît acela care se poate desfăta la auzul extraordinarelor lui merite și însușiri care-l fac atît de deosebit de semenii lui? Noi cu toții, afirma Pascal, urîm adevărul și pe cei care ni-l spun". Așadar, pentru a întrona în lume domnia iubirii și nu a urii, dacă mă voi întîlni într-o vizită cu fostul meu coleg de serviciu (care
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
lui interioară; are ceva frivol și vulgar. Un mascul încrezut.". E limpede, Victor Felea mă detesta din toată inima, iar eu n-aveam să-i cunosc repulsia decât după treizeci de ani. Distanța temporală atenuează șocul. Așa arătam în ochii semenului meu din Cluj, care pare convins că mă scruta până în adâncul neplăcutei mele ființe: nu-i plăcea factura mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
ce se înverșuna să îndrepte zodia,/ Rostul ce s-a voit tămăduitor al plăgilor Tăriei,/ Stăruind să oprească lucrarea otrăvii ce șerpuia/ Spre inima lumilor./ Nu te va mai cerceta nicicînd sila nesfîrșită,/ Scîrba de a te folosi de verbul semenilor/ Puneai mai presus vaierul huhurezului/ Bolboroseala vulcanilor noroioși, lătratul șacalilor)./ Virtuți ale descumpănirii: grija neîntreruptă/ Pentru propria-ți tortură, mîndria geamătului,/ Toate lucrînd întru desăvîrșirea pierzaniei tale" (Renunțarea la har). Revelația "pierzaniei" alcătuiește miza acestor trăiri sterile, extazul lor blestemat
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
am descoperit de unde vin reproșurile față de Marfa și banii: că se înjură, că lumea aia e urîtă și că stîrnește dezgustul. Am stat și m-am tot gîndit: de ce, de ce? Cred că, de fapt, nemulțumiții în cauză nu-și iubesc semenii. Cum adică? În film, vedem un tînăr care vrea să găsească o soluție, vrea să întreprindă o afacere, să supraviețuiască, domnule. Da? În lumea asta a noastră, în România aflată în tranziție! Găsește un prilej, de care profită, transportă o
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
despre bunătatea, cinstea și omenia românului erau niște lunateci. Minciuna sfruntată, în față, și înjunghierea lașă, pe la spate, au devenit cele două modalități de manifestare ale "românității". Ne-am vinde și plombele din gură, numai să-i putem face rău semenului nostru. Haită flămândă, înebunită de lăcomie, de lupi loviți de streche, ne canalizăm energiile pentru a-l umili pe călălalt, nu pentru a ne înălța pe noi! Pretindem că vrem să intrăm în Europa, dar ne afundăm, cu fiecare zi
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
se prăvălește spre prăpastie. Metafora "prăpastiei" a încetat de multă vreme să mai fie în România o simplă figură de stil. Hăcuim prin vampirismul nostru un biet trup ce poartă numele de țară, prefăcându-ne că ceea ce se întâmplă cu semenul nostru, sau chiar cu noi înșine, nu ne privește. Când cineva propune o soluție, fie n-o băgăm în seamă, fie devenim brusc principiali sau umanitari - după împrejurare. Femeile isterice căzute la patimă canină, care au devalizat pușculița animaliferă a
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
pe cît ar trebui. Și pînă să devină stări metafizice, ele sînt fizice, de-a dreptul. Și muntele și marea mă liniștesc foarte tare. Există o ordine în lucruri în care și eu sînt pus undeva, la locul meu, împreună cu semenii mei. Sînt pus la punct, dar nu pedagogic, ci familiar. Zona Neamțului, de unde sînt eu, a rămas pentru mine un loc magic. Ceahlăul, cu poveștile lui, pentru mine nu e turism. Și acum în locurile alea sînt mai mulți sihaștri
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
spitalț, m-am așezat pe o bancă în grădina spitalului și, aprinzând o țigară, am respirat până în fundul plămânilor și am tras primul fum cu acea vitalitate extravagant de rușinoasă a omului viu care a trecut furiș pe lângă moartea unui semen. Eram, pentru o clipă, fericită că trăiesc și, în același timp, mă disprețuiam de a resimți așa ceva. Era soare afară și copacii păreau a cuprinde în frunzișul lor toată frumusețea lumii. Cel pe care-l aveam în față semăna cu
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
pentru Celălalt, fratele, aproapele, cel în care te oglindești. Chiar dacă lumea ar fi populată doar de ucigași, ei tot singuri ar fi, fiecare cu crima lui. Or, ca să faci mărturisirea, trebuie să-l recunoști pe Dumnezeu, trebuie să-ți recunoști semenul, pe care tot tu l-ai ucis. Trebuie, cred, o uriașă credință în puterea lui Dumnezeu de a te ierta, ca să poți să dezlegi acest nod blestemat al singurătății. Dragă Doina Jela, societatea românească de după 1989 pare să vrea să
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Holocaustul și gulagurile sunt prin amploare exemple unice și incomparabile în istorie, totuși genocidul, uciderea în masă este un fenomen uman general", iar omul "singura viețuitoare din grădina zoologică numită Terra care știe să își chinuiască și să-și ucidă semenii fără nici un motiv - și o și face". Ceea ce mi se pare curios este că, în ciuda greu dobînditei lui înțelepciuni de azi, Matei Gall (emigrat de mult în Germania) nu pare să se fi detașat în mod radical de modul lui
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
o singură dată pe an... S-ar putea, dacă generosul primar N. Diculescu, reușește - și sper să reușească - să facă să apară revista măcar din trei în trei luni, dacă nu lunar, ceea ce ar fi o performanță. Cum îmi cunosc semenii din partea locului, n-ar fi cu neputință. Sănătate să fie, că Urziceniul știe să avanseze pe tot frontul... Cultura, literatura, aici, se pare că sunt capabile de pași mari; fenomen obișnuit în localitățile rămase mai în urmă de-a lungul
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
o nouă treaptă de unire cu El, pentru că El însuși ne atrage cu iubirea Lui mereu mai aproape de Sine și ne umple de o tot mai mare iubire față de El, Care se revarsă nu numai spre noi, ci și spre semenii noștri. În iubirea lui Dumnezeu față de mine simt și iubirea Lui față de alții și deci iubirea Lui umplându-mă pe mine, ea se îndreaptă și spre semenii mei. E o învățătură pe care a pus-o cel mai larg în
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
iubire față de El, Care se revarsă nu numai spre noi, ci și spre semenii noștri. În iubirea lui Dumnezeu față de mine simt și iubirea Lui față de alții și deci iubirea Lui umplându-mă pe mine, ea se îndreaptă și spre semenii mei. E o învățătură pe care a pus-o cel mai larg în lumină sfântul Grigorie de Nyssa, urmând sfântului apostol Pavel (Filip. 3, 13: «Cele dinapoi uitându-le, la țintă alerg»). E învățătura epectazelor, a întinderilor nesfârșite mai sus
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
lucru/ ca să-mi pară că mă pierd pe mine însumi" (ibidem). Dar lucrurile comune prefațează o legătură cu ființele comune. E aici o "coborîre evanghelică", cum ar fi spus Berdiaev, spre oamenii simpli, o tentativă mizericordioasă de-a "pactiza" cu semenii, inclusiv cu cei "nerecunoscători" și cu cei "independenți", care capătă înfățișarea unui program de viață. Are loc un soi de "transă" a comuniunii care sugerează un "centru invizibil" ce o justifică în adîncime. Fie dobîndind aspecte ușor reportericești, fie stimulînd
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea să mă spînzur un pic în marginea ei - zice/ m-ar decreta probabil zeu al plictisului/ semenii mei - uite o petală a căzut pe covor". Sau: "în inima teritoriilor de dincolo de munte/ vîntul scoate scheletul iluziei dintre molizi de sub ferigi// plasa zilei e gri/ ci taie-i ochiurile/ cum ai tăia apa fîșii/ cu briciul". Desigur, pe
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub florile politeții, vuiește dur în contact cu semenii? Compozitorii, se știe, sunt mai mult sau mai puțin ranchiunoși. Numai că cei virtuoși transformă invidia în competiție, pentru ca cei meschini să o convertească în vrăjmășie. în definitiv, invidia reciprocă a compozitorilor nu are în zilele noastre nicidecum un suport
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
Werther. Concretul și nu absolutul. Neputința, lașitatea și nu curajul, puterea aspirației, fortificarea unui ideal. Chiar utopic, cum este iubirea lui Werther în punerea în scenă a lui Andrei Șerban de la Staatsoper. Cum este ea, de fapt, pentru mulți dintre semenii grăbiți. Cine este această Charlotte? Proiecția noastră. Măsura îndepărtării de Werther-ul din noi. Cine este această Charlotte? Călăuza păcătoasă care ne poartă spre noi înșine, spre păcatele noastre, spre neputințe, spre spaima de a opta, de a alege conștient și
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
de a da publicului și câteva vorbe de duh ori acestea sunt ale lui Nae Cosmescu. Vă sfătuiesc să le citiți, pentru că vă va da o stare de satisfacție”, invită colegial și în cunoștință de cauză actrița Stela Popescu, iar semenul de breaslă Geo Saizescu avea să afirme: „Eu am avut inițiativa, în cadrul premiilor naționale de spirit și umor românesc, să decernez și un premiu ale societății umoristice «Păcală» lui Nae Cosmescu”. În 2005, director artistic la Național TV fiind, Nae
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
trădare, după scufundarea sa în sărăcie și uitare, aruncat ca frunza-n vânt, sufletul său avea nevoie să-și regăsească acel loc de liniște și siguranță la sânul Patriei-Mame adevărate. Acolo, în Valea Cotești, s-a simțit OM respectat de semenii săi, vecinii și consătenii care l-au ajutat efectiv la construcția casei, cu muncă, materiale,când a fost cazul și cu bani, uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
pelerinaj lăuntric și spiritual către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității București, ne lămurește cu privire la înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu, precum și despre cum putem dobândi în această perioadă pacea și liniștea sufletească. - Părinte profesor, ce este postul în viața unui creștin? Cum să abordăm această perioadă de înfrânare într-o vreme în care este promovată din ce în ce mai mult
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
de a treia zi care luminează lumea cu nestricăciunea“. - Am intrat în perioada pregătitoare de postire către sărbătoarea Învierii după ce am ascultat o Evanghelie ce ne îndeamnă la iertare. Sunt iertarea și postul premise esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu? - Sfinții Părinți ne învață nu numai să nu ne supărăm pe cei care ne jignesc sau ne fac rău, ci să-i iertăm și să ne rugăm pentru ei ca Dumnezeu să le dăruiască blândețe. Sfântul Ioan
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
străinătate încârdășiți cu cei desemnați prin lege și jurământ să gestioneze averea poporului român. Iată că mai vechea noastră meteahnă - aceea de-a ieși în față după ce ai fost scos pe ușa din dos, respectiv de-a înfige șișul în spatele semenului de altă credință sau orientare politică (Dostoievski are în romanul Frații Karamazov memorabilul răspuns al bătrânului Karamazov, prototipul ticălosului. Cineva îl întreabă: „De ce-l urăști pe cutare? Ți-a făcut ceva?” „Să-ți spun de ce: omul nu mi-a făcut
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
trezit cu nenumărați dușmani. Eu, o fire prietenoasă, gata oricând să-mi estompez prezența în societate numai pentru a nu strica momentul de strălucire al altcuiva, eu, care prefer să râd de mine însumi în public, decât să rănesc vreun semen cu tăioasa ironie, am constatat cu stupefacție că sunt privit cu ură de aproape toți autorii care mi-au inspirat cronici nefavorabile sau nu întrutotul favorabile! Cu ură! Tot blestematul de sentiment al răspunderii (așa îl consider acum, blestemat) m-
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]