283 matches
-
cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și care se continuă până la pardoseală. Accesul în naos este înglobat într-o nișă înaltă, plată, semicirculară la partea superioară; atât partea
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească numai la Căluiu (biserica din Bălteni având în comun cu această biserică pridvorul și brâul puternic) și la paraclisul mic al Coziei, ambele datând din ultimul sfert al secolului XVI. Tot vechiului stil
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
dispune de o supantă (posibil destinată orchestrei) și de galerii deschise pe laturile lungi, accesibile printr-o scară îngustă cu o singură rampă în formă de „L”. Scara și spațiile principale în cele trei travee dinspre fațadă, cu un rezalit semicilindric pe parter, formează o terasă la primul etaj. O altă scară leagă nivelurile „nobile” (parterul cu etajele I și II). Câteva ferestre sunt unicat (fereastra Art Nouveau în formă de potcoavă din fațada laterală și ușa-fereastră triforă, cu balcon pe
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
XIII-lea, biserica nu a avut obișnuitul plan bazilical, ci a fost ridicată ca o biserică-sală, precum cele de la Vulcan, Viscri sau Homorod. Corpul pătrat al bisericii păstrează ca elemente originale doar absida semicirculară și arcul triumfal dinspre sală. Bolta semicilindrică actuală datează din urma transformărilor în stil baroc de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a fost amplasat și altarul. În aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest a fost ridicat din calcar un turn de
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
acestei statui se află statuile din lemn ale celor șase sfinți patroni ai Boemiei: Sfântul Ioan Nepomuk, Sfânta Agnes de Boemia, Sfântul Adalbert, Sfântul Venceslau, Sfânta Ludmila și Sfântul Procopie. La subsol se află o capelă spațioasă cu o boltă semicilindrică.
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
era Turnul Marian ("Mariánská věž"), iar Turnul Mare ("Velká věž") se afla cel mai sus. Palatul este o clădire cu un singur corp, lung de aproximativ 46 m și lat de 12,5 m, închis la est de un turn semicilindric; el avea, în afară de pivnița săpată în stâncă, un parter și două etaje din zidărie; al treilea etaj aflat sub acoperiș a fost construit din scânduri. Spațiul de la sol este deschis înspre curte, iar restul era ocupat de un depozit de
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]