1,175 matches
-
(Fiii lui Israel sau Semințiile lui Israel) sunt diviziunile tradiționale ale poporului evreu vechi(Gen. 29:32-35, 30:1-20). Conform Bibliei, cele douăsprezece seminții ale lui Israel sunt descendenții fiilor și nepoților strămoșului Iacov și sunt numiți „Israel" după numele lui Iacob dat de către Dumnezeu
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
(Fiii lui Israel sau Semințiile lui Israel) sunt diviziunile tradiționale ale poporului evreu vechi(Gen. 29:32-35, 30:1-20). Conform Bibliei, cele douăsprezece seminții ale lui Israel sunt descendenții fiilor și nepoților strămoșului Iacov și sunt numiți „Israel" după numele lui Iacob dat de către Dumnezeu. În Biblie și Coran, Iacob, cunoscut sub numele de Israel, a fost al treilea patriarh al poporului evreu cu
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
în care un trib s-ar fi retras sau ar fi fost absorbit de un alt trib, numărul doisprezece ar fi fost păstrat, fie prin divizarea unuia dintre triburile rămase sau acceptarea unui nou trib în uniune. De exemplu, atunci când seminția lui Levi, este luată în considerare ca făcând parte dintre cele douăsprezece triburi, semnitia lui Iosif nu este numărata, și invers, aceași situație aplicându-se și în cazul semințiilor lui Mânase și Efraim. În repetate rânduri apare în Coran ideea
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
rămase sau acceptarea unui nou trib în uniune. De exemplu, atunci când seminția lui Levi, este luată în considerare ca făcând parte dintre cele douăsprezece triburi, semnitia lui Iosif nu este numărata, și invers, aceași situație aplicându-se și în cazul semințiilor lui Mânase și Efraim. În repetate rânduri apare în Coran ideea că semințiiile lui Israel sunt un popor ales, că fac parte din religiile monoteiste (Ahl-l kitab) și că au un teritoriu anume pentru ei. Voi, fii ai lui Israel
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Ahmad”. Și când acela veni la ei cu dovezi vădite, ei spuseră: „Aceasta este o vrajba vădita.”"(61: 6) Conform Coranului, fiecare națiune primește cel puțin un profet care vorbește în propria limbă. Cu toate acestea, o singură națiune, evreii (semințiile lui Israel) au primit un număr mai mare de profeți. Copiii lui Israel au fost binecuvântați cu mulți prooroci invitându-i să rămână fermi în credința lor în Dumnezeu; acest lucru fiind exprimat în diverse locuri din Coran. Când am
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
fie în compoziții humaniforme desenate în tușe aspre și ferme, precum în pictura sau statuara naivilor maramureșeni, ori a celor din spațiul scandinav. Toate aceste influențe și căutări în profunzimea spațiului de civilizație al propriei baștini ori în culturile altor seminții - așa cum sunt ele păstrate și transmise prin miraculoasa memorie vizuală a umanității - au fertilizat și au nutrit statornic și cu vigoare poetica creativă a lui Petrehuș. De aici, solemnitatea gravă a tonalităților sale cromatice și hieratismul aproape hirsut și enigmatic
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
vii cascade/SE-NTORC IZVORURI LA ORIGINI, IAR șI IAR” - cf. Strălumini - dar și: “CICLICĂ naștere/Întru cunoaștere/Prin zodii maștere...” - cf. La Novalis): “A ne reumple lumea de mister (...)Noi, fii din flori ai cerului din cer,/CĂZUȚI DIN SEMINȚIILE DIVINE?/ Am fost din îngeri? cei dintâi, văzuții,/ASCUNȘI ÎN RAI CA-N CURCUBEU PĂUNII?” - cf. Baladă la Vâlcele Bune. Să nu uităm că hierogamia luciferian/luciferică a Eminescului se realizează, în fapt, între Păunarul Cosmic (“Ce împle cupele cu
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
fosta mănăstire fortificata, mai mult un punct de atracție de turism cultural. Ce-i pasă că... basilica aia, fără nume, a fost refăcuta din temelie de Ordin, după ce de tot atâtea ori, a fost trecută prin jaf și foc de semințiile galbene? Și ce dacă, din tot ceea ce fusese un reper cert al civili zației europene, după opt sute de ani și mai bine, de la așezarea pietrei de întemeiere, își mai mărturisește biografia doar printr-o parte infimă din zidul de straja
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
își aleg bărbații și au îndrazneala de a trece peste norme sociale stabilite, pentru a se apropia de ei. În ambele cazuri e vorba de bărbați maturi și cu rol de conducători, a căror relație cu femeile duce la continuarea seminției familiale. În Cartea Rut (4,12) se face chiar aluzia fățișă la precedentul lui Iuda și Tamar. „Sămânța pe care ți-o va da Domnul, prin această tânără femeie, să-ți facă o casă asemenea casei lui Pereț, care s-
Cartea lui Rut () [Corola-website/Science/321047_a_322376]
-
Dumnezeu pune În cumpănă Împărăția, nu pe ins În parte. Iar la Apocalipsă se vorbește de mântuirea neamurilor, nu a inșilor” (ibid.). Judecata de apoi este judecata neamurilor: „Iată, El vine cu norii...și se vor jeli din pricina Lui toate semințiile pământului. Așa. Amin” (Apocalipsa, 1. 7), sau „...și ai răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din toată seminția și limba și poporul și neamul” (ibid., 5. 9), sau: „După aceea, m-am uitat și iată mulțime multă, pe care
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
a inșilor” (ibid.). Judecata de apoi este judecata neamurilor: „Iată, El vine cu norii...și se vor jeli din pricina Lui toate semințiile pământului. Așa. Amin” (Apocalipsa, 1. 7), sau „...și ai răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din toată seminția și limba și poporul și neamul” (ibid., 5. 9), sau: „După aceea, m-am uitat și iată mulțime multă, pe care nimeni nu putea să o numere, din tot neamul și semințiile și popoarele și limbile, stând Înaintea tronului și
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din toată seminția și limba și poporul și neamul” (ibid., 5. 9), sau: „După aceea, m-am uitat și iată mulțime multă, pe care nimeni nu putea să o numere, din tot neamul și semințiile și popoarele și limbile, stând Înaintea tronului și Înaintea Mielului...” (ibid., 7.9). și Încă: „și din popoare, din seminții, din limbi și din neamuri...” (ibid., 11. 9), sau „și neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta și
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
aceea, m-am uitat și iată mulțime multă, pe care nimeni nu putea să o numere, din tot neamul și semințiile și popoarele și limbile, stând Înaintea tronului și Înaintea Mielului...” (ibid., 7.9). și Încă: „și din popoare, din seminții, din limbi și din neamuri...” (ibid., 11. 9), sau „și neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta și vremea celor morți, ca să fie judecați...” (ibid., 11.19). Desigur aceasta nu Înseamnă că judecarea neamurilor se va face colectiv
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Ta și vremea celor morți, ca să fie judecați...” (ibid., 11.19). Desigur aceasta nu Înseamnă că judecarea neamurilor se va face colectiv, ci că fiecare va fi judecat pe limba sa, În cadrul „cetei” sale și pentru aportul adus În cadrului seminției sale. Părintele Calciu Dumitreasa spune: „Neamul este o entitate mistică. El este ceea ce numim În plan politic națiunea, dar este o noțiune mistică. Adică neamul are o misiune. El trebuie să Împlinească misiunea sau piere. Dumnezeu a făcut multe experiențe
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
surse istorice, pentru că se știe că aceste liste nu Împart Întotdeauna popoarele după limbă și apartenența etnică, ci de multe ori după apartenența politică. Astfel, spre exemplu hitiții sunt considerați În Facerea (X, 15) scoborâtori din Ham, adică de aceeași seminție cu egiptenii (numiți Mițraim, după numele semit al Egiptului) și cu kușiții (Kuș era considerat strămoșul locuitorilor de culoare din țara lui Kuș adică Sudanul de azi, Etiopia din antichitatea greacă). Or hitiții erau de origine europeană, Însă după prăbușirea
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
la pământ, Să-și afle jos În pulbere mormânt Prea trecatoarea-mi slavă pământeasca ! 6. Scoala-Te, Doamne, În mânia Ta ! Raspunde-le potrivnicilor mei. Trezește-Te. Ajuta-ma. Pe ei La judecata cheama-i. Nu-i ierta ! 7. Popoare, seminții să Te-nconjoare, Să le domini de sus, din infinit. 8. La judecata Domnul a venit. Sentința Lui aștept cu-nfiorare, Cu freamăt, dar și cu nădejde mare, Căci sunt nevinovat, neprihănit... 9. Ah, stinge, Doamne, toata viclenia Și Întărește, Doamne
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
reîntâlnește aici pe Bilbo, care trăiește retras și o vede pe Arwen, fiica lui Elrond. Mai târziu, o mare parte din expozițiunea poveștii este redată de-a lungul unui mare consiliu, găzduit de către Elrond și la care participă reprezentanții marilor seminții din Pământul de Mijloc (elfi, gnomi și oameni). Gandalf menționează posibila amenințare a lui Saruman, liderul Ordinului Vrăjitorilor, care a vrut inelul pentru el însuși. Pentru a împlini o veche profeție referitoare la reîntoarcerea regelui Gondorului și Arnorului, Aragorn urmează
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
frumusețea și pacea acelor zone. La sfârșit, Frodo rămâne rănit în suflet și corp și, fiind acompaniat de către Bilbo, călătorește peste mări spre Tărâmurile Nemuririi, unde își găsește pacea. Anexele romanului conțin detalii referitoare la istoria Pământului de Mijloc și semințiile care populează aceste locuri. Arwen este un personaj absent fizic din multe părți ale romanului, povestea sa fiind narată complet în anexe (trecutul și viitorul său alături de Aragorn). Conform cronologiei lui Tolkien, evenimentele descrise în poveste se încadrează între anunțul
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
morții vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba." Apocalipsa 1:7 "Iată, El vine cu norii și orice ochi Îl va vedea și-L vor vedea și cei ce L-au împuns și se vor jeli, din pricina Lui, toate semințiile pământului. Așa. Amin." Apocalipsa 11:15-19 "Și a trâmbițat al șaptelea înger și s-au pornit, în cer, glasuri puternice care ziceau: "Sărbătoarea Trâmbițelor" împreună cu "Ziua Izbăvirii" (Yom Kippur) și apoi "Sărbătoarea Corturilor" (Colibelor - sau Sucot) face parte din cadrul Marilor
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
fericitului apostol Petru: «Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoțime sfântă, și să aduceți jertfe duhovnicești, plăcute lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos» (1Pt 2,5), și mai jos: «Voi, însă, sânteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu și l-a câștigat să fie al Lui ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întunerec la lumina Sa minunată»” (1Pt 2,9).
Papa Leon I cel Mare () [Corola-website/Science/299047_a_300376]
-
ierni năprasnice. Sub conducerea hanului Balamir (Balamber) poporul Xiongnu (Xiungnu), hotărăște să migreze spre vest. În stepele din nordul Caucazului, Xiongnu îi lovesc pe alani. În urma unor bătălii sângeroase alanii sunt supuși de Xiognu. Atunci au aflat Imperiul Român și semințiile europene de Xiognu și le-au dat numele de huni (în greacă hunnoi, în latină hunni). Hunii au continuat să înainteze spre vest ciocnindu-se cu regatul ostrogoților. Întâlnirea a fost fatală pentru cei din urmă, regatul ostrogot este spulberat
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
greu de pătruns, care au favorizat cultura lemnului așa de dezvoltată aici, și a dat numele de Carpații Păduroși pentru grupele de la nord și est. Apoi, aici a fost mai întodeauna un capăt de țară, un ungher, dincolo de munți locuind seminții slave. Iarna, zăpezile mari și mulțimea fiarelor sălbatice făceau trecătorile greu accesibile. Trecerile peste munți, mai ales cele pentru comerț, se făceau în grup de teama răufăcătorilor și a animalelor sălbatice, cum relata și un personaj celebru, Simplicius Simplicissimus, dintr-
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
atinge ținutul multor neamuri. Același lucru aflăm și de la Strabon: "...numai că unii dintre suebi locuiesc, după cum am spus în Pădurea Hercinica, alții în afara ei, învecinându-se cu ei". Continuitatea locuirii geților pe teritoriul de azi al Slovaciei, alături de alte seminții precum celții, poate fi urmărită, în stadiul actual al cercetării, și după moartea lui Burebista, până spre sf. sec.III și începutul sec.IV e.n. Să urmărim în continuare hotarele de sud-est și nord-est ale statului lui Burebista. Despre luptele
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
fost cucerit și anexat la Imperiul Roman de către împăratul Traian. Cucerirea Iudeei de către babilonieni în 586 î.Hr. a produs un vacuum de putere in sudul Palestinei. În acea perioadă triburi edomite au pătruns în zonă, fiind împinse spre vest de seminții arabe, între care se numărau nabateenii. Cea dintâi apariție certificată a nabateenilor a fost semnalată prin 312-311 î.Hr. când ei au fost atacați, fără succes, la Sela sau Petra, de către Athenaeus, un ofițer al regelui Antigonus I, în cadrul celui de-
Nabateeni () [Corola-website/Science/332506_a_333835]
-
o scară, sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe ea” (Geneza 28: 12). Visul este primul loc în care Dumnezeu i se arată lui Iacob, asigurându-l de roadele seminției sale. Viața lui Iacob alături de cele două surori, Lia și Rahela este ilustrată în detaliu în capitolele 29 și 30, punându-se accentul pe apariția copiii care au urmat relațiilor lui Iacob cu cele două surori și slujitoarele acestora. Cei
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]