287 matches
-
proiect în AUI, lingvistică, tom. LI (2005) (“Omagiu C. Frâncu”), p. 321 350). 41. Hans Georg Gadamer: Limba că medium al ființei umane, în vol. Mihaela Lupu, Eugen Munteanu, Florin-Teodor Olariu, Iulian Popescu (ed.), Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în honorem M. Carpov, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, p. 281 290. 42. Semnificații ale unei vechi polemici. Andrei Șaguna împotriva lui Ion Heliade Rădulescu în jurul traducerii Bibliei în limba română, în vol. Marius-Radu Clim, Ofelia Ichim, Lăură Manea
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
el nu apare din «natura» lucrurilor.” Se poate deduce că orice lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Mitul este un sistem semiologic secund deoarece el se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. Acest sistem semiologic primar poate fi atât limba, cât și alte sisteme și forme de comunicare sincretice: iconic prin fotografie sau film, muzical prin melodii, etc. Semnul de
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Mitul este un sistem semiologic secund deoarece el se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. Acest sistem semiologic primar poate fi atât limba, cât și alte sisteme și forme de comunicare sincretice: iconic prin fotografie sau film, muzical prin melodii, etc. Semnul de orice natură, rezultatul semiozei de nivel primar dintre un semnificant și
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Mitul este un sistem semiologic secund deoarece el se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. Acest sistem semiologic primar poate fi atât limba, cât și alte sisteme și forme de comunicare sincretice: iconic prin fotografie sau film, muzical prin melodii, etc. Semnul de orice natură, rezultatul semiozei de nivel primar dintre un semnificant și un semnificat, așa cum o
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
lucrează la un nivel foarte ridicat și la care sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de pe care a pornit.” Mitul poate la rândul său să constituie un punct de plecare pentru al treilea lanț semiologic, care dă naștere unui mit artificial, experimental, unui mit de gradul al doilea, această spirală putându-se continua la nesfârșit în ceea ce Barthes numește semioză infinită.
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
general, hărțile TO, asemeni hărților antice, aveau o natură profund simbolică și metaforică. Ele au reprezentat un act de interpretare și reflectare a lumii creștine. Asemeni hărții lui Anaximandru, hărțile de tip TO erau o metaforă a lumii, un act semiologic care evidenția raporturile sociale (în primul rând religioase) alături de raporturile spațiale (centrul religios devenea centrul geometric al lumii). Tot din această perioadă se cuvine să amintim contribuțiile deosebite pe care gânditorii arabi și chinezi le-au avut la dezvoltarea științei
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
afectată persoana respectivă; iar uneori exteriorizează chiar anumite suferințe fizice sau sufletești prin care trece individul respectiv; în fine, fața poate fi ea însăși sediul unor procese patologice de ordin local sau cu semnificație generală, încât poate deveni un element semiologic de mare importanță. Fața reprezintă așadar ansamblul structural constituțional cu diferitele lui părți constitutive, trăsături, forme și raporturi între ele. Ea poate fi rotundă, ovală, pătrată etc. sau palidă, roșie, galbenă etc., regulată sau neregulată, simetrică sau asimetrică, urâtă sau
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia lui Dante", în colaborare cu Ștefania Mincu, Univers, 1979; "Poeți italieni din secolul XX. De la Pascoli la Magrelli", Cartea românească, 1988. Al. Macedonski, "Excelsior", poezii, prefață de..., BPT, Minerva, 1968; Mihail Sadoveanu, "Locul unde nu s-a întâmplat
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
1972; Ion Gheorghe, "Poeme", cuvânt înainte de.., Colecția „Cele mai frumoase poezii”, Albatros, 1972; Mihail Sadoveanu, "Creangă de aur", prefață de..., BPT, Minerva, 1973; Ion Heliade-Rădulescu, "Poezii-Proză", antologie și repere istorico-literare de..., seria „Patrimoniu”, Minerva, 1977; D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice" în Comedia lui Dante, prefață de..., colecția „Studii”, editura Univers, 1979; Nichita Stănescu, "Pravoto na vreme", introducere de..., Ed. MISLA, Struga, 1982; Maria Corti, "Principiile comunicării literare", prefață de..., colecția „Studii”, Univers, 1983; Umberto Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi semiologica", Torino, Giappichelli, 1977; "I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena", Torino, Giappichelli, 1978; "Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești". "Da Urmuz a Ion Caraion", în collaborazione con Marco Cugno, colecția Universale economică, Milano, Feltrinelli, 1980; "La semiotica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
imun consecutiv infecției naturale și experimentale la suine; - elaborarea unor metodologii originale de diagnostic, combatere și profilaxie a leptospirozei porcine; - relații existente între modificările morfopatologice și răspunsul alergic în tuberculoză; - relațiile între caracteristicile epizootice și mecanismele de producere a exprimărilor semiologice și morfopatologice în leucozele aviare, grup leucoză-sarcom; - semnalarea prioritară a reticulo-sarcomului la porc și prezentarea unor aspecte morfopatalogice particulare în limfosarcom la aceeasi specie; - particularitățile morfopatologice decelate radiografic în rinita atrofică a porcului; - izolarea unei tulpini de "Leptospira interrogans", serotip
Ion Bercea () [Corola-website/Science/324940_a_326269]
-
galerie memorabilă de alte pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră li se pot alătura un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”) sau un „Non-Curriculum Vitae” impermeabil. Ficțiunile epice, cinematografice și dramatice publicate de Igor
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]