443 matches
-
asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit (prin natura "mistificatoare" a limbajului însuși) o doză de ocultare pe care cu nici un chip nu o putem evita; din acest punct de vedere, orice demers etnologic sau etnografic, hermeneutic sau semiotic este, în esență, o minciună, iar cel care își propune să o valorifice este un ficționar; căci, cum ne spune Scheibe, "o minciună care se numește singură minciună nu mai este acest lucru, ci devine ficțiune" [Barnes, 1994:132]. Ficțională
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-și pierde relevanța aplicativă. 22 Spunînd "mai larg", ne gîndim la faptul că toate disciplinele sociologia inclusiv operează în fond cu semne ale faptelor, fenomenelor, proceselor pe care le iau în atenție. În acest mod, ele se subordonează implicit demersului semiotic, ale cărui virtuți ne propunem să le utilizăm în cadrul de față. Grație acestor virtuți, exercițiul semiotic se identifică principial cu acela al elaborării psematologiei însăși, înțeleasă în acest context ca teorie (generală) a "semnelor mincinoase". 23 Am conceput cu alt
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inclusiv operează în fond cu semne ale faptelor, fenomenelor, proceselor pe care le iau în atenție. În acest mod, ele se subordonează implicit demersului semiotic, ale cărui virtuți ne propunem să le utilizăm în cadrul de față. Grație acestor virtuți, exercițiul semiotic se identifică principial cu acela al elaborării psematologiei însăși, înțeleasă în acest context ca teorie (generală) a "semnelor mincinoase". 23 Am conceput cu alt prilej o hexadă a "comunicării creatoare" prin adăugarea la cei cinci parametri deja formulați de H.
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
exclus: sau adevărat sau fals), minciuna vizează deopotrivă valoarea logică (alethică), cît și pe cea axiologică (morală, de exemplu). Din acest ultim punct de vedere, rezultă că minciuna poate fi parțial sau total falsă în raport cu adevărul ei. 28 Metodologia hexagonului semiotic permite doar o analiză de rang median a situației de comunicare (mincinoasă), întrucît reduce la șase numărul de parametri prin care aceasta este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
total falsă în raport cu adevărul ei. 28 Metodologia hexagonului semiotic permite doar o analiză de rang median a situației de comunicare (mincinoasă), întrucît reduce la șase numărul de parametri prin care aceasta este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu multă dezinvoltură. Își asumă fără sfială acest risc. Autorul știe destul și despre viață, și despre tehnicile narative moderne, pentru a nu se angaja În producerea unei scrieri „naive“. Romanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984) vine mai ales după șocul semiotic resimțit din plin În unele poeme sau În eseul dedicat textualizării poetice la Ion Barbu. Cartea trebuie receptată exact În prelungirea acestei convertiri, poate cu o ușoară deplasare de accent: de la „pradă realului“ la „pradă textului“. Romanul unește, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mod tipic barochismului. Cartea lui Marin Mincu are meritul de a incomoda inerțiile narative, prin (re)punerea unor probleme de interes teoretic, Într-o construcție integratoare, de incontestabilă originalitate. Trebuie precizat Însă că maniera reflexivă este proprie romanului (post)modernist/semiotic, În care problema tehnicilor, a proceselor interne și a funcționării textuale prevalează asupra „conținutului“ tradițional (cf. John Barth, „La littérature du renouvellement. La fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii, al metaforei, În favoarea metonimiei (patchwork) - „eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
M. Bahtin, dar și mai înainte L. Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de o parte, putem sesiza o descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III.2. Teoria
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique” (face parte din colegiul de redacție), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Dacoromania” (e în redacție), „Degrés” (Belgia), „Linquistics and Language Behavior Abstracts” (SUA), „Signo” (Spania), „S-European Journal for Semiotic Studies” ș.a. A coordonat cinci volume apărute sub genericul Semiotică și poetică (1984-1993) și are contribuții în numeroase lucrări colective, între care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
enciclopedic de pragmatică, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Smaranda Vultur, Critica - un discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal for Semiotic Studies”, 1994, 3-4; Maria Vodă Căpușan, Enigma textului, TR, 1995, 6; Daniela Fulga, Statutul semiotic al textului în procesul comunicativ verbal, ECH, 1995, 1-2; Olimpiu Nușfelean, „Textul iceberg”, CNT, 1995, 36; Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal for Semiotic Studies”, 1994, 3-4; Maria Vodă Căpușan, Enigma textului, TR, 1995, 6; Daniela Fulga, Statutul semiotic al textului în procesul comunicativ verbal, ECH, 1995, 1-2; Olimpiu Nușfelean, „Textul iceberg”, CNT, 1995, 36; Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț, „Textul aisberg”, LL, 2002, 1-2; Irina Petraș, „Textul aisberg”, o metaforă cu deschidere la mare
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
extraordinară de a „citi” interpretul (direct și indirect), ceea ce-i conferea un avantaj major În adaptarea enunțului la așteptările acestuia, În manevrarea raporturilor dintre aserțiune, presupoziție și implicație În funcție de nivelul lor de pertinență pentru interpret. 2.2. Co(n)textul semiotic Dacă noțiunea de text are mai multe sensuri, atunci același lucru ar trebui să fie valabil și pentru cea de co-text. Textul, privit ca entitate pur lingvistică, atrage după sine natura eminamente lingvistică a elementelor co-textuale. Întrebarea este cum privim
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a elementelor co-textuale. Întrebarea este cum privim co-textul În situația În care utilizăm noțiunea de text din perspectivă semiotică: un text format din alte semne decît cele lingvistice <footnote id = "30" > Iată câteva opinii În favoarea considerării textului ca un fapt semiotic: 1) Hjelmslev: textul este definit ca fiind o Înlănțuire de semne, sau un proces semiotic (Apud Johansen, J.D., Larsen, S.E. 2002, p. 111) 2) Johansen și Larsen: Semnul este o entitate virtuală și sistematică, În timp ce textul este „uzul semnului la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
text din perspectivă semiotică: un text format din alte semne decît cele lingvistice <footnote id = "30" > Iată câteva opinii În favoarea considerării textului ca un fapt semiotic: 1) Hjelmslev: textul este definit ca fiind o Înlănțuire de semne, sau un proces semiotic (Apud Johansen, J.D., Larsen, S.E. 2002, p. 111) 2) Johansen și Larsen: Semnul este o entitate virtuală și sistematică, În timp ce textul este „uzul semnului la un moment dat” (Johansen, J.D., Larson, S.E. 2002, p. 118), În scopul comunicării. Argumentele lor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din gospodăria lui Moromete, printre alte lucruri, cel mai important obiect din curtea unui Țăran din Siliștea Gumești, căruța Căruța! Trage-o afară și la primărie cu ea. Înțelege Moromete, În sfârșit, ce joc joacă cei doi? Nici vorbă. Textul semiotic ce se produce În fața sa nu are, nici pe departe, semnificația pe care și-ar fi dorit-o agentul, adică aceea că, din acel moment, el, Moromete, nu va mai avea căruță În gospodărie, va sărăci și mai mult și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un om În poziție verticală, pe marginea șoselei se așteaptă ca, după ce autovehiculul s-a apropiat la oarecare distanță de el, să ridice o mână și să indice cu degetul opozabil direcția de mers a autovehiculului. Cum explicăm acest fapt semiotic? Jocul de limbaj al lui Wittgenstein nu ne ajută deoarece el este restrâns la acele interacțiuni umane În care este folosit limbajul verbal. O soluție ar fi folosirea teoriei lui Ogden și Richards, explicată pe larg În celebra lucrare The
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
New York, Routledge Charaudeau, P., Maingueneau, D. (2002): Dictionnaire d’analyse du discourse, Paris, Éditions du Seuil. Clair, N., St, R. (1980): The Social and Psycholgical Contexts of Language, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Clarke, D.S., jr. (1990): Sources of Semiotic. Reading with Commentary from Antiquity to the Present, Southern Illinois University Cornea, P. (2006): Interpretare și raționalitate, Iași, POLIROM. Croce, B. (1971): Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală. Teorie și istorie, traducere Dumitru Trancă, București, Ed. Univers
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
toate tipurile de semne sau limbaje, fie ele limbaje non-verbale (limbajul corporal sau mimico-gestual, limbajul spațiilor, limbajul artelor vizuale, limbajul vestimentației, etc.), fie limbaje verbale (limbajul natural și diversele sale „specializări”). Văzută ca și discurs, semiotica, sau mai curând discursul semiotic este un limbaj ce se apleacă spre studiul altui limbaj (în cazul nostru limbajul natural), iar sistemul de semne folosit pentru a formula enunțuri asupra unui alt limbaj, este numit în genere, metalimbaj. Cu alte cuvinte semiotica este un metalimbaj
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
perioada dintre 1960 și 1995 nu se remarcă prin efervescența teoriilor ce investighează câmpul relațiilor dintre literatură și artă. Dacă în critica occidentală investigarea literaturii și a artelor vizuale sub raportul similitudinilor dintre ele ia forme destul de numeroase - de la discursul semiotic la analizele de retorică a imaginii vizuale -, în cultura și critica românească, fie că e vorba de critică literară sau critică de artă, subiectul acesta nu este, în plan teoretic, fecund. În esență, se conturează câteva particularități ale reflecției românești
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
poem takes on the "still" elements of plastic from which we normally attribute to the spatial arts", Idem, p. 266. 14 "In speaking of ekphrasis, or at least of the ekphrastic impulse, I have pointed to its source in the semiotic desire for the natural sign, the desire, that is, to have the world captured in the word, the word that belongs to it, or, better yet, the word to which it belongs", Idem, p. 11. 15 "Let me follow that
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după criterii precum: tiparul sociologic, istoric, politic sau artistic (Martin, vol. I: XI-LVIII și vol. II: VII-XXVII) -, atunci imaginarul include atât "reflexul" politicului, cât și reprezentările puterii manifestate în spațiul public. "Sistemul semiotic al politicului" (după terminologia lui Le Goff) devine un sub-sistem "ideologic" al imaginarului, având funcția de generare a întregului simbolism (aici mă îndepărtez din nou de opinia cercetătorului francez). Iată așadar, după concluziile celui de-al doilea studiu teoretic din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu toate activitățile de redare: duplicarea, dedublarea și redublarea (și, ca o consecință a acestora, cu dualitatea și duplicitatea, cu similitudinea și autenticitatea, cu aparențele și realitatea), raport definit în relație cu un model referențial. Regăsim aici semnul și procesul semiotic, declanșat de raportul dintre un substrat material și conținutul său reprezentabil sau imaginabil. Cele două procese numite anterior (de realizare a imaginii și de realizare a sensului) sunt însă diferite de tehnicile de reprezentare specifice artelor plastice sau de analiza
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vorbească de "semn" - sau cu un mod de reprezentare - și e suficient conceptul de "imagine". Thomas precizează că simbolizarea este un mod de desemnare, ce acoperă simultan atât procesul de reprezentare, cât și pe cel de semnificare. Pe schema procesului semiotic, simbolul se comportă precum o construcție convențională, compusă dintr-un simbolizant − o bază materială complexă, de genul unei micro-narațiuni (spre exemplu, vânătoarea), al unui "complex" verbo-iconic corelativ (numele și însemnele heraldice), al unei imagini enigmatice (un prinț străin sau un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]