138,178 matches
-
putem ieși. „Minciuna, diversiunea, echivocul, corupția, falsa retorică patriotardă, toate astea au devenit vicii naționale”, scrie dl Pleșu în încheiere l Ne cade în mînă cu mare întîrziere Caiete critice nr. 11-12 din 2002. Revista comemorează centenarul lui Ș. Cioculescu. Semnează Iordan Datcu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu, Raluca Dună și Cristina Balinte. Un interviu uitat din 1940 ne este restituit de Andrei Milca. Din arhiva radio, Victor Crăciun dă la iveală un interviu din 1987, cu un Cioculescu octogenar, și cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
mai este oarece drum de străbătut. Tema: poezia generației ’60. Sugerăm doctorandului un titlu mai potrivit firii sale intelectuale: Poezia generației mele. Așteptăm cu mult interes vestea susținerii (în ce sală? în ce an?) tezei. l Un comentariu foarte dur semnează în ALA nr. 684 dl C. Stănescu pe tema Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun. Unele observații sînt întemeiate, altele, pur și simplu răutăcioase. Toată chestiunea finanțării recentei manifestări, de exemplu, este tendențioasă. Nicicum nu e bine: nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai (vezi foto 1). Cartea este o selecție din volumul de poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin Ribao”. Volumul conține și șase ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu reproduse din ediția românească. Cartea este prefațată de Ge Baoquan
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin Ribao”. Volumul conține și șase ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu reproduse din ediția românească. Cartea este prefațată de Ge Baoquan cu un amplu studiu introductiv despre Eminescu și poezia sa. Pe lângă datele bio-bibliografice ale
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
de a plăti polițe mai vechi rivalilor din viața politică (cel mai adesea chiar celor mai apropiați colaboratori din propriul lor partid sau din diversele structuri de putere). Printre politicienii care au scris (pentru unii, mai corect ar fi, au semnat) cărți în anii din urmă se numără foști și actuali președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, foștii premieri Petre Roman, Nicolae Văcăroiu și Radu Vasile, actualul premier Adrian Năstase, fostul purtător de cuvînt al Guvernului și al președintelui Emil Constantinescu
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele literare ale lui Eliade, sînt citate, tale-quale, diferite pasaje din studiile scriitorului. Și cam atît. Nu există pînă acum o lectură a lui Eliade prin Eliade. Aceasta ar fi miza unui studiu, semnat de Sabina Fînaru, apărut de curînd la Editura Univers și intitulat chiar așa, Eliade prin Eliade. Studiul are mai bine de trei sute de pagini - spațiu suficient pentru a ne aștepta la o lectură completă și complexă a beletristicii scriitorului - și
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism absolut, eliberat de orice prozodie și de orice sintaxă. Țin foarte mult ca futurismul să fie reprezentat în interesanta dumneavoastră antologie lirică de opere cu adevărat futuriste.» 15) Scrisoarea e semnată de Marinetti. Trebuie să-l fi agasat rău pe tînărul Tzara. Dar el a fost acela care a căutat să ia legătura cu adepții avangardei italiene. Luni de-a rîndul s-a străduit să iasă din izolare. Abia sosise la
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
înțeles că internaționalismul era singurul exces revendicat. De altfel, lucrul reiese și din sumar. Se găsesc aici francezul Apollinaire, italienii Marinetti și Modigliani, spaniolul Picasso, rusul Kandinsky, nemți, români și chiar apatrizi... În Dialog între un birjar și o ciocîrlie, semnat Huelsenbeck și Tzara, se anunța viitoarea apariție a unei noi reviste cu specific Dada. Una din replicile ciocîrliei este: Pentru că primul număr al revistei dada apare pe 1 august 1916. Prețul: 1 fr. Redacția și administrația: Spiegelstrasse 1, Zürich, ea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O virgulă așezată unde trebuie poate schimba, se știe, un document de o mie de pagini. În cazul cărții lui Liviu Vălenaș, se recuperează istoria unei conjuncții care a salvat sute de mii de destine. Semnând în ultimii ani mai multe opuri de convorbiri cu figuri reprezentative ale veacului (Gheorghe Barbul, Ion Pantazi ș.a.), autorul domiciliat la Nürnberg îl întâlnește de această dată pe Alexandru Danielopol, fiul fiziologului Daniel Danielopol și al Piei Pillat, soră a
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
studenți ai profesorului, trăitori pe meleagurile Albei, dar și ale unor prieteni și colaboratori apropiați ca Dumitru Salade (el însuși un fiu al județului Alba), Maria Protase, Mircea Popa etc. O mențiune deosebită merită paginile documentare: referatele de la susținerea doctoratului, semnate de Sextil Pușcariu și D. Popovici, cu aprecieri superlative și cu memorabile caracterizări despre acribia informației istoricului literar Iosif Pervain.
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
dictando “). l Cine se plîngea că ducem lipsă de polemici nu știa ce vorbește. În numărul din august al craiovenelor “Ramuri”, dl Daniel Cristea-Enache vine cu o replică vehementă și în bună parte întemeiată la un articol, tot din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face să ne ocupăm a doua oară de d-sa), în care autorul îi refuza lui Marin Preda cunoașterea satului românesc interbelic. l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
avansează; de aici, nevoia de amplificare monstruoasă - prin mașinării ori prin droguri - a trăirii...) Oare, printre atîtea drepturi ale oamenilor proclamate viguros de puzderia de asociații de pe mapamond se va fi gîndit cineva să stipuleze și pe acela, umil, în numele căruia semnez aceste rînduri, anume dreptul de a asculta greierii?...
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
cu internat la educație politică socialistă, a înființat școli militare prin Angola și i-a învățat și pe alții să zboare. Dumitrașcu Leurda are 101 ani și a făcut amîndouă războaiele; înainte de 1989 scria la ziar articole pe care le semna “Generalul” și mergea prin școli să le povestească elevilor istoria văzută de aproape. Are uzul povestirii - a spus-o de atît de multe ori, că nu se mai știe cît e memorie genuină și cît discurs construit. Ion (Marin) Antonescu
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
lui Paul Bortnovschi, temele abordate în interviurile, nu foarte multe, acordate de-a lungul timpului, ciclurile de reflecții grafice la intersecția dintre scenografie, arhitectură, urbanism și land art, completînd toate acestea cu datele biografice, cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu, cu un studiu final semnat de Ion Cazaban, cu multe schițe care vorbesc ochiului despre laboratorul facerii spectacolelor, lucru mai puțin cunoscut, cu o selecție din cronici și comentarii de specialitate. “Omul care aduce ploaia”, “Copiii soarelui
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
foarte multe, acordate de-a lungul timpului, ciclurile de reflecții grafice la intersecția dintre scenografie, arhitectură, urbanism și land art, completînd toate acestea cu datele biografice, cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu, cu un studiu final semnat de Ion Cazaban, cu multe schițe care vorbesc ochiului despre laboratorul facerii spectacolelor, lucru mai puțin cunoscut, cu o selecție din cronici și comentarii de specialitate. “Omul care aduce ploaia”, “Copiii soarelui”, “Vară și fum”, “Regele moare”, “ Nu sînt Turnul
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al. Davilla ș.a. În același număr al „Axiomei”, se pot citi o prea frumoasă proză de Ion Stratan, Barza, și un fragment de roman cam dezamăgitor (sentimentaloid și fals ca tonalitate) semnat de infatigabila Ioana Scoruș. Iar de pe ultima pagină (ca să vedeți că am citit revista cap-coadă), ne-a atras atenția o relatare involuntar semnificativă despre activitatea Centrului nostru cultural de la Viena. Intenționînd să laude audiența „manifestărilor” organizate de diplomația culturală românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Ministrul Sănătății, Mircea Beuran, e acuzat de plagiate în serie în EVENIMENTUL ZILEI. Sub un titlu cît toate zilele: „Ministrul Sănătății - plagiat după plagiat” sîntem informați de următoarele: „În presă au apărut recent informații despre existența unei cărți plagiate și semnate de Mircea Beuran, ministrul Sănătății. Medicul Constantin Crețan, din Brașov, a descoperit însă că pe piața românească au apărut nu una, ci mai multe lucrări preluate după literatura de specialitate străină. Este vorba de o serie de „ghiduri de urgențe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
multe lucrări preluate după literatura de specialitate străină. Este vorba de o serie de „ghiduri de urgențe”, destinate medicilor rezidenți, și în care numele ministrului Sănătății apare ca șef al unei „redacții” formate din reputați medici români care s-au semnat drept autori. Ghidurile în limba română, coordonate de ministrul Sănătății, seamănă ca două picături de apă cu cele din franceză.” În cazul dlui Mircea Beuran nu mai e vorba, ca la dna Puwak de conflicte de interese și de alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
din contemporaneitate, anesteziați de contemplația narcisiacă a unui trecut permanent recondiționat în cheie exemplară, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Carpați de George Mutu de toată minunea lumii... Privește Telejurnalul, că tocmai ni-l prezintă dl ministru Mihai Tănăsescu... Ei, dar am glumit, dragul meu, că, pe căldurile astea, nici nu mai știu ce vorbesc. Nici eu, drept care subscriu. Și semnez,
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
care își închipuie că poate scăpa la infinit basma curată. Simțind că Miron Cozma ar putea fi grațiat și că s-ar putea întoarce “vremurile bune”, Beja se bate cu pumnii în piept și anunță inimaginabilul, dacă nu va fi semnată grațierea șefului. Pentru așa ceva, într-o țară cu mai mult respect față de lege, Romeo Beja ar fi trimis de urgență să-i țină de urît lui Cozma în pușcărie. La cum stau însă lucrurile la noi, nu mă mir că
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
Beja își arată mușchii la poarta pușcăriei pentru că i s-or fi dat asigurări că Miron Cozma va fi grațiat. Ba chiar cred că cineva l-a învățat să facă asemenea declarații pentru a da un temei suplimentar cuiva să semneze cererea de grațiere. O întrebare ar fi cine l-a învățat ? Iar alta, de fapt singura importantă, de ce se joacă președintele Iliescu de-a uite legea, nu e legea, în cazul lui Miron Cozma ?
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
și să mă încălzesc cu poezia lumii, ceea ce este cam același lucru. Plec la mijlocul serii, nu știu unde, fără să aud un poet albanez de renume mondial, dar, spre rușinea mea, am uitat chiar numele premiului. Ar trebui să mă jenez să semnez aceste mărturisiri dar, în această privință, curajul nu îmi lipsește.
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
promotor al autohtonismului, tradiționalismului, spiritualismului ortodox și localismului, ocupă, din cele 24 de pagini ale numărului din iulie, șapte: trei ca autor al unui delir retrograd, Erorile și balivernele lui Eugen Lovinescu, și patru ca subiect al unei exegeze elogioase semnate de un universitar șters, Valeriu Filimon, de care probabil n-ați auzit, fiindcă nici nu aveați de ce (doar foștii studenți de la filologia bucureșteană poate mai păstrează amintirea unor seminarii soporifice). Doctrinarul semănătoristo-gîndirist de la începutul secolului XXI ține să-și facă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]