104,273 matches
-
în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite, ca să consulți un material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați de agitatori socialiști, dinăuntru sau dinafară (soluția agenturilor străine bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În același număr, dl Ion Crețu semnalează un lucru absolut uluitor: reputatul autor al Canonului occidental (una din marile cărți de critică ale secolului apărută într-o versiune românească oribilă) și anume octogenarul de astăzi Harold Bloom a fost acuzat de o fostă studentă, acum feministă convinsă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Corina Sandu în nr. 10 al Luceafărului: Cele opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va debuta curînd și în... Italia, sînt prefațate de poetul Cezar Ivănescu. Nu e rea deloc ideea publicației cu pricina de a semnala astfel de lucruri ce țin de, cum zice titlul rubricii, Grafomanie. Baroniada celor două zile u cîteva săptămîni în urmă, Dan Pavel scria în ZIUA că mizează pe un partid care va reechilibra scena politică românească, fără a numi partidul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres” în 1971. Lăsăm pe seama filologilor clasici aprecierea traducerii. Semnalăm, totuși, faptul că unele tălmăciri ni se par necorespunzătoare: § 6, p. 30: ex Socraticorum hominum disputationibus - „din disputele filosofilor stoici (sic!)” (p. 31); § 11, p. 32: felicatas Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de traducere semnalate mai sus, cu absența unor criterii unitare de editare, care să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor fortificate geto-dacice, iar pentru secolele IV-V p.Chr. este semnalată o preferință pentru produsele culturii Sântana de Mureș. Acestea puteau fi realizate în urma unor comenzi în centrele provinciale imperiale sau se puteau datora apariției unor centre de producție locală, unde activau meșteri veniți din Imperiu. Al patrulea capitol, Orbis romanus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea acestuia ar putea stîrni însă polemica pentru care numărul din Manuscriptum ar fi fost un prilej încă și mai potrivit. Mă gîndesc la o polemică teoretică. O polemică din care noi, cititorii lui
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Concepte teoretice nord-americane despreDostoievski (W. M. Todd III), Prototipuri literare și reale ale eroilor lui Dostoievski (V. Vetlovskaia), Trilogia fenomenologică a lui Dostoievski (V.Viktorovici), Conceptul bahtinian "Arhitectonica" în exegeza formulei romanești dostoievskiene (N. Jivolupova). Printre numeroasele exemple de reușită semnalate mai sus, invoc mai pe larg lucrarea lui Jaques Catteau, prezentată în limba franceză, Învierea lui Lazăr în Crimă și pedeapsă sau simbolismul romanului. În urma observațiilor fine asupra motivelor și imaginilor realist-simbolice caracteristice acestui roman, autorul ajunge la o constatare
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
și au devenit adevărate personaje, la fel de prezente și active ca și eul liric care le-a somat să apară.". Fiecare poem ar fi, în acest sens, un cîmp de tensiuni pe care o lectură adecvată ar avea menirea să le semnaleze. În constituirea subiectului liric, o funcție determinantă revine experienței existențiale a poetului. Dar acesta, subiectul liric, reprezintă un conglomerat în care sînt angajate toate etajele ființării. Fiecare din acestea poate avea o funcție selectivă de constituire a poemului. Locul instanței
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
al micului stat dunărean, va semna și el pe un colț de secretaire hîrtia de abdicare, după ce va fi zărit buzunarul primului său ministru, Petru Groza, umflat de un revolver. în casa de pe malul Rinului, din Heidelberg, unde o placă semnalează trecătorilor indiferenți că a locuit pînă la sfîrșitul vieții lui un prinț cu numele bizar de Alexandru Ioan Cuza, scăpătat, fără regat și fără sînge albastru, acestuia i-au mai rămas destui ani de trăit ca să regrete că nu a
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
iar dintre ei o specie extrem de rară, Vanessa Ligata. Are o colecție de variante coloristice apropiate, dar falsuri ale speciei, și pândește momentul apariției unui exemplar veritabil, pentru că el ar fi, conform unei credințe mitologice, "fluturele fericirii" (p. 211); el semnalează fericirea, nu o anticipă, iar Vladia se prezintă, într-un mod iluzoriu, ca un teritoriu al fericirii. De ce lipsește atunci Vanessa Ligata? E un secret savant. Altul este legat de venirea prințului Șerban Pangratty în Vladia. În mod curent se
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
diverse. Am invocat maneaua și succesul său fulminant la români. Includ în aceeași matrice atracția telenovelelor, a filmelor pornografice, a bricolajelor artizanale întâlnite la toate colțurile, a tapiseriilor cu Răpirea din Serai, a veșmintelor și podoabelor din plastic etc. Nu semnalez alcătuiri izolate, într-un sector sau registru al artei, ci exemplific un fenomen amplu, promovat abuziv, de unde decurge gravitatea situației. Revenind într-o sferă mai salubră; în definitiv, postmodernismul (neomodernismul) nu se separă de modernism prin metode, cât prin felul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
edificant, de a nu investi inteligență, sensibilitate, ingeniozitate. Deci, pe când antecesorii se străduiau să pună constituienții în ordine, până la stadiul sunetului, acum acțiunea se îndreaptă tocmai pe fracționare, pe descompunere, pe hazard, pe o căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Pleacă încântat de el. Mărginit? Escroc? În orice caz turbat. Doar că nu m-a făcut aliat cu diavolul fiindcă nu particip la închinăciunile celor mai privilegiați enoriași ai Bucureștilor, nu țin să fiu martorul Celei de-a Doua Veniri semnalată de curcubeul circular din 2 ianuarie. Ei bine, nu țin." Popa Dumitru - parohul bisericii din vecinătatea locuinței soților Caragiale. Este neobișnuită obstinația cu care Mateiu blamează un personaj altfel plin de bunăvoință și dezinteres. Furia sa pare a fi însă
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Scriitorului și savantului i-au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară și în străinătate - zeci de mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea, alături de prezentarea unor citate desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există o diversitate de modalități și procedee în abordarea temei. Unii despoaie arhivele, descoperind manuscrise și documente inedite, cercetează viața sau
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia sa Mircea Eliade the Romanian Roots, 1907-1945 (1988), p. 9
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat de plumb. Despre Romanul adolescentului
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
toate - 183; Hristos a înviat - 187; Orânduiala Postului - 191; Pripelele praznicilor - 217; Începutul Sfintei Liturghii piste an - 269; Heruvicele săptămânii - 281; Axioanele săptămânii - 315; Axioanele praznicilor - 351; Orânduiala vasilovii - 405; Chinonicele săptămânii - 427; Trei heruvice ale Postului celui Mare - 469”. Semnalat de Pr. conf. univ. dr. Ion Isăroiu, în articolul ,,Manuscris inedit cu cântări bisericești”, în: Buletin Științific, seria Teologie Ortodoxă, Universitatea din Pitești, anul XIV, nr. 1, ianuarie-iunie 2009, pp. 27-33. II. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 3327, ,,Karte
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
opusurile sale pentru saxofon. Deși nu este un lucru total inedit în istoria muzicii (dar posibil să fie în cea a muzicii românești), acest procedeu al utilizării unui citat unic într-o serie mai amplă de lucrări merită a fi semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pertinent și elegant pe care numai viciile, sincopele din coerența conformistă, le poate conferi intelectualului. Resimțim, paradoxal la șaptezecistul Mircea Dinescu, influența deopotrivă a unui suprarealism, dar și a unui postmodernism debutant În ultimele volume, la fel cum ne sunt semnalate vagi trăsături ale acestor tendințe În stilul primelor poeme. Viguroasă și emblematică stilului rămâne, pentru Dinescu, formația metaforei: “Nu sunt decât lentilă prăfuită/ prin care timpul a privit râzând.” (Lentilă). Este la acest poet o funcție titanică a resemnării, un
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
cotidiană, dar se și dublează Întâmpinarea acestei idei. Deosebirea stă Întro coerență constantă, asigurată de manifestarea voluptoasă, amabilă și ironică. Astfel, Adevărul despre Sascha Knisch este o carte incitantă, deopotrivă contemplație a umanității, dar și falsă liniște Într-un spațiu semnalat de perturbări și revoltătoare injustiții.
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
la prezentări analitice, utile cercetării și chiar vieții liturgice și creatoare și fără a se putea deschide spre fonduri inedite. Asemenea investigări au oferit mari surprize, cum a fost extinderea numărului de manuscrise muzicale românești din Athos, de la câteva zeci semnalate de Andrija Jakovlevič, în 1982<footnote Jakovljevič, Andrija Inventary of Romanian Musical Manuscripts of Agios Paulos Monastery on Mount Athos; în: Revue Roumaine d`Histoire de l`Art, Série Théatre, Musique, Cinéma, București, Tome XIX, 1982, pp. 63 66; Jakovljevič
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în „Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de expertul muzician I. Filionescu, primul concert de vioară, într-o serie care se anunță a fi evenimentul de căpetenie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată invers: Întrebărilor ei către el Îi răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]