461 matches
-
simbolizare de către elevi. În acest sens, semioza didactică reprezintă un ansamblu de activități de simbolizare pe care profesorul le pune în practică, care pot fi acceptate sau refuzate, valorizate în contexte diferite sau uitate de elevi. Ca structură de semne semnificantă, semioza didactică solicită deținerea unor coduri semiotice variate de către profesor și întruchiparea unui repertoriu vast de roluri în interacțiunile cu elevii: interpret, resursă, facilitator, dirijor, actor, negociator, expert, psiholog, inovator, mediator, partener, evaluator, manager etc. Inevitabil, semioza didactică generează și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și pe contextul producerii sale, în postmodernism accentul cade pe audiență/elevi și pe interpretare, în sensul (re-)construirii cunoștințelor. Importantă este viziunea asupra elevului ca subiect al propriei sale formări, la care se adaugă rolul comunicării didactice ca intervenție semnificantă. Impactul unei comunicări didactice eficiente pe parcursul anilor de studiu se observă și în perioada distanțării elevului de profesor pe plan spiritual, când găsim în căile proprii de gândire sau de acțiune ale discipolului ecouri (mai mari sau mai mici) ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care caracterizează structura diferitelor tipuri de practici semnificante și care le distinge una de alta83. O altă perspectivă asupra studiilor culturale o oferă Francis Mulhern, profesor de studii critice la Universitatea Middlesex din Anglia, în viziunea căruia această disciplină s-ar fi construit în jurul discuțiilor despre media, politica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imaginii și de seria de autori, menționați de Evans și Hall, a căror opere ar forma baza canonică a studiilor culturale și media: Barthes, Benjamin, Lacan și Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se prin analiza simbolicului și a practicilor de clasificare și producere a semnificației. Prin tratarea problemei asemănărilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
susținând autonomia valorii estetice și independența totală față de valorile morale, religioase, politice, de pildă, artistul detașându-se astfel de societate. În estetică această teorie e cunoscută ca teoria reprezentării formei și, într-unul din cazurile ei particulare, ca teoria formei semnificante. În fine, instrumentalismul presupune o percepere a artei dincolo de valorile sale estetice, luând în considerare efectele etice, sociale, politice etc. pe care le poate propune sau aduce opera de artă. În arta actuală această teorie e aplicată în analiza felului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este necesar ca practica artistică să fie definită ca activitate artizanală, ca un proces care ar consta în fabricarea unor obiecte rafinate într-un mediu dat, ci mai curând ca un ansamblu de operațiuni executate într-un câmp de practici semnificante, care nu s-ar înscrie în mod necesar într-un mediu. În acest fel, câmpul de interes devine cel al practicilor semiotice ale societății, contribuind ca atare la construcția socială a lumii. În cadrul construcțiilor sociale, noile practici artistice ar permite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Attitudes Became Form (De la 1965 la 1972 Când atitudinile au luat formă) și republicat în The End of Art Theory: Criticism and Postmodernity (Sfârșitul teoriei artei: criticism și postmodernitate), că realitatea socială este, în parte, construită în, și din, formele semnificante ale tehnologiilor vizual-reprezentaționale utilizate ca aparate ale ideologiilor societății capitaliste, cu precădere în cultura publicității. Tocmai de aceea, practicile artei conceptuale ar avea un rol subversiv prin faptul că fac posibilă absența "prezenței" care ar permite, astfel, schimbarea nu numai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fundamental. Socializarea are loc prin intermediul limbajului, un proces care nu înseamnă doar învățarea de cuvinte, ci și cum să acționăm, ce înseamnă a minți, a amenința, a promite, tipul de contexte în care aceste acte de vorbire sunt adecvate sau semnificante, inclusiv ce înseamnă să formulezi ipoteze, să votezi sau să lansezi rachete. Folosirea limbii este parte a acțiunii. Testarea ipotezelor în știința pozitivă se sprijină pe asumpția că formulările vor fi ori adevărate, ori false. În situații de schimbare, categoriile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
polisemantici, ei sunt utilizați cu sensuri diferite în domenii distincte ale cunoașterii. Polisemia unui termen se datorează tocmai apartenenței sale la mai multe domenii de specialitate, dar nu este admisibilă în cadrul unui singur astfel de domeniu. Termenul este "o unitate semnificantă constituită dintr-un cuvânt (termen simplu) sau din mai multe cuvinte (termen complex), care desemnează în mod univoc o noțiune în interiorul unui domeniu. Se mai numește unitate terminologică"15. În consecință, pentru a se constitui în termen de lingvistică, cuvântul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gândirii DeleuzeGuattari vispea se deteritorialisează devenind o piesă În aparatul de reproducere al orhideei și reteritorializează orhideea transportând polenul. Viespea și orhideea constituie rizomul ca heterogenitate. S-ar putea spune că orhideea imită viespea și-I reproduce imaginea În manieră semnificantă. Dar acest lucru este valabil numai la nivelul straturilor pentru că de fapt intervine o captură, o plus-valoare a codului, o augumentare a valenței, o veritablă devenire, devenire-viespe a orchideei, devenire-orchidee a viespei. Fiecare din aceste deveniri asigură, Întrun fel de
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
coroborare care introduc practica creării de legături la legături. Aceste noi legături pot oferi o viziune nouă, mereu îmbunătățită, de aplicare a unității coordonatoare la aceleași obiecte, întărind (pe măsură ce sunt descoperite) învelișul însoțitor (și susținător) al obiectelor, zestrea lor intelectual- semnificantă. În această manieră se înaintează către suprastructuri (ele însele niște legături de complicată alcătuire, care păstrează în textura lor urma abia simțită a conexiunilor originare), iar această înaintare se realizează în variate fațete, conform unor principii de coroborare, adică potrivit
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esențiale, care ajung în final să dea o culoare responsabilă și avizată tuturor actelor din raza unui parcurs individual. Comuna exercitare pragmatică nu este despărțită de rigorile interiorității etice, iar aceasta din urmă își găsește suprema confirmare tocmai în obiectivarea semnificantă de care beneficiază în orice activitate practică. În proiect și în realizarea lui stă întreaga menire a intervențiilor conștiinței, așa cum în plenitudinea actului se poate citi destoinicia preparativelor care îl preced. Acest proiect al actului, care capătă alternativ valențe aplicative
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
simpatetice. A-l "studia" pe celălalt oferă prilejul exteriorizării unor structuri cognitive tipice care se vor regăsi aici în combinații specifice inedite și vor primi un dublaj emoțional capabil să le înrâurească orientarea, oferind preferințe asociative și direcții de acumulare semnificantă. În plus, privirea împărtășită amplifică forța cognitivă prin feed-back generos și mediază un schimb reciproc sintetic care ilustrează dialectica interpersonală a oricărei relații. Subzistă aici o atmosferă a temelor legate de interioritate, a unui umanism accentuat care adună în cerc
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fi tik (deget) sau aq'wa (apă) care se regăsesc, după părerea lui Ruhlen, în 32 de familii de limbi și protolimbi. Numeroasele critici aduse teoriei lui Ruhlen au vizat îndoială că sunetele produse de om (mai exact că anumiți semnificanți) au capacitatea de a se menține neschimbate timp de zeci de mii de ani sau îndoială că exemplele date nu aparțin mai degrabă hazardului. Dar meritul lui Merritt Ruhlen rămîne incontestabil, daca acceptăm teoria monogenezei. Geneticienii sînt astăzi de acord
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și receptarea spectacolului" (Măciucă, 1983, pp. 196-197). 54 De altfel, se consideră că textul dramatic, în general, se diferențiază de celelalte tipuri de texte literare "pe fondul consubstanțialității structurale a textului cu creația actoricească" (Béres, 2000, p. 10). 55 "Structura semnificantă și structura semnificată sunt indisolubile" (Matei, 1971, p. 131); într-o altă formulare, spectacolul (re)prezintă "acțiunea propriu-zisă, compusă din vorbe și mișcare" (Tudose, 2002, p. 64). 56 Cf., pentru trimiteri către teatrul educativ, teatrul terapeutic și teatrul social, Ciobotaru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
număr de trapez zburător este un poem tot atât de pur ca și o tragedie; dar principiul frumuseții sale este închis în corpul trecător al executantului.” Semiologia teatrului studiază discursul dramatic ca un ansamblu compact, bine închegat, „ca loc în mod integral semnificant (formă și substanță de conținut, formă și substanță de expresie)” (L. Hjelmslev), incluzând atât textul, cât și forma de reprezentare a acestuia. Preponderența unuia dintre elemente asupra celuilalt, ca și evoluția acestei relații, a declanșat vii controverse de-a lungul
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
spre cercetare l-au reprezentat cuvintele fără sens, memorarea acestora (a unor elemente de bază ale vorbirii cuvinte consonante și neconsonante), realizată prin alăturarea lor dirijată, astfel ca între ele să nu poată fi elaborată anterior nici un fel de asociație semnificantă. Cuantumurile cvasi-verbale astfel realizate, private de orice însemnătate, au fost considerate ca reprezentând veritabilele elemente primare de compunere pentru vorbire, spre a fi astfel memorate de subiecții destinați experienței. Era o altă cale distinctă de abordare a proceselor psihice superioare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând deschiderea tuturor posibilităților culturale ale omului, "limbajul reprezintă cea mai înaltă formă a unei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comună tuturor subiecților care o vorbesc, și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii în texte sau mesaje concrete. Într-o interpretare mai precisă, limbajul se delimitează de limbă, cu care este uneori cvasiechivalent, alteori în opoziție: amândouă desemnează ansambluri semnificante utilizate mai ales în scopuri comunicative"21. "capacitate specifică ființei umane de a comunica prin intermediul unui sistem de semne verbale (limba) antrenând o tehnică corporală complexă și presupunând existența unei funcții simbolice și a centrilor corticali specializați. Utilizarea de către un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sistem de semne sociale codificate care nu fac apel la cuvânt"22. Astfel de definiții, fără a contribui la clarificarea conceptuală, sporesc ambiguitatea semantică a termenului limbaj, prin circularitate și exprimare echivocă. La rândul lor, dicționarele de semiotică subliniază natura semnificantă a limbajului verbal și fac din acesta obiectul de studiu predilect al științei semnelor. În Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, A.J. Greimas și J. Courtés susțin că definirea termenilor limbă și limbaj reflectă, pe de o parte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de definire a limbajului (facultate umană, funcție socială, mijloc de comunicare etc.) reflectă o atitudine teoretică care reorganizează în manieră proprie "faptele semiotice". Mai puțin compromițător este probabil să substituim termenului limbaj expresia ansamblu semnificant"23. Optând pentru sintagma "ansamblu semnificant", autorii dicționarului circumscriu limbajul în sfera de studiu a semioticii generale, relevându-i natura proteiformă în procesul de comunicare. Oswald Ducrot și Jean-Marie Schaeffer subliniază importanța limbajului, afirmând că: "Nu există activitate umană străină de utilizarea limbajului"24, și vorbesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a crea. "Organizarea limbajului poetic prezintă trăsături definitorii, în raport cu sistemul limbii practice, în dezvoltarea relațiilor dintre nivele și planuri; (...) planul semantic nu înseamnă suma (și nici sinteza) semnificatelor semnelor poetice, considerate în sine, ci constituirea semnificației, prin relația internă semnificat- semnificant și prin relația externă creator-cititor"106. Concluzii În funcție de tipul de cunoaștere și de comunicare pe care le servește, de rolul și modul de manifestare a funcției referențiale în constituirea planului semantic, limbajul înregistrează forme specifice de manifestare: limbaj religios, didactic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Capitolul 2 Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 2.1. Particularități ale abordării semiotice Printre demersurile analitice moderne, cercetările de factură semiotică se impun nu numai ca arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J. Locke și Ch.S. Peirce, Charles Morris descrie cadrul epistemologic al unei științe care are ca obiect sistemele de semne semiotica. În esență, semiotica propune investigarea universului din perspectiva semnului și a relațiilor pe care le
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic nu reprezintă un simplu ornament al conduitei politice, o acoperire discursivă gratuită a actelor politice, ci o dimensiune constitutivă politicului, prin valențele simbolice pe care le antrenează și prin capacitatea de a traduce mesajele politice transmise prin intermediul altor suporturi semnificante (muzică, vestimentație, embleme, instituții etc.). Manifestările discursive sunt esențiale politicii în măsura în care reprezentările politice, prin care indivizii și grupurile se recunosc și se diferențiază, se construiesc, în principal, cu ajutorul semnelor verbale. Pe de altă parte, numeroase acte politice sunt în fond
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]