278,409 matches
-
precădere, faldurile din vesmîntul idolului, nefăcînd decît să sublinieze, în acest fel, volumele pline și liniile de forță ale trupului. Trebuie subliniat totodată că, uneori, pledoaria e ironică sau suficient de extravaganța ca să se autodescalifice că apărare. Elocvent în acest sens este unul dintre argumentele invocate în "procesul" scrisorii pe care scriitorul galisian a trimis-o, în 1938, poliției secrete franchiste, pentru a-și oferi serviciile. Nu se cunoaște vreun răspuns din partea autorităților la respectiva misiva, nici nu există probe ale
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari în capitală, care primește de acasă bani și mîncare la pachet, care încearcă să-și facă suportabilă camera de cămin. Relația celor două fete este în acest sens specială - întîlnim aici un spirit de solidaritate foarte răspîndit în "campusurile" românești. Găsim încercarea fiecăruia de a transforma radical un spațiu insalubru, o atmosferă ostilă, un oraș necunoscut. Cele două fete se apropie una de cealaltă în plimbările nsfîrșite prin
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
ci un simplu fenomen literar. Ați vrut proză scrisă de tineri, poftiți de vă înfruptați! Deocamdată așa arată. Droguri Alexandru Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a se înțelege scriere necontrolată) însă infinit mai simpatică. Literatura sa este clar underground, este un produs al culturii de acest tip, dezvăluie pasiunea unui tînăr pentru cultura (unii îi spun subcultură) anilor '90 mai ales. Romanul
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
strigătele de revoltă ale vieții tinere și ale sîngelui incadescent, iar Vasile Gorduz din sufletul materiei primare, gemînd încă sub povara geologiei, și amîndoi au luat pieptiș, pe căi diferite, dar pe un traseu unic, urcușul spiritual sprijinit pe un sens descendent: Ioan Alexandru a coborît pînă la imnul pindaric, la muzica veterotestamentară și la sonul liturgic al Sfintelor Scripturi, iar Vasile Gorduz pînă pe buza neoliticului, pînă la lumina clasicității grecești și pînă la freamătul pur al zorilor creștinătății. Și
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
din interior" mecanismele acestui proces, în fond, de dezumanizare. Tot în răspăr cu ideologia de partid este și pledoaria pentru localizarea trăirii în prezent, abandonînd trecutul care o condiționează și o denaturează, și uitînd de viitorul care îi alipește un sens suprapus, determinat de cu totul alți factori decît trăirea propriu-zisă. Explicația dată preferinței pentru prezent este de natură psihologică, dar conexiunea cu practicile curente ale regimului comunist (cultul strămoșilor și al glorioaselor vremuri trecute, în asociere cu imnurile "la stema
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
ca o parte a literaturii clasice sau ca o mărturie a unei călătorii alegorice. În orice caz, cititorul este cel care determină întotdeauna ce este un text. Î.: Fiecare cititor este un cititor individual, sau credeți în figura Cititorului în sens colectiv, adică a unui arhetip? R.: Ambele. Fiecare cititor este un individ și fiecare cititor citește în cadrul comunității cititorilor. De exemplu, nu putem citi Don Quijote într-un mod individual. Suntem înconjurați de Istoria lui Quijote. Î.: A citi Don Quijote într-
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
de exemplu, o aventură amoroasă. Sentimentul cu care ne apropiem la lectură determină și el lectura. Î.: Spuneați odată că aveți senzația că fiecare carte pare a fi prima sau ultima frază a unei cărți imense din care, într-un sens, fac parte toate cărțile. În ce mod, ca cititor, aveți percepția că toate cărțile au ecou între ele? R.: E o idee destul de veche. A fost exprimată în Anglia de Shelley, în Franța de Paul Valéry. Este ideea că toată
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
omenești - avem conștiința că universul cere să fie dezvăluit. Iar noi, prin lectură (lectura cuvintelor, dar și lectura imaginilor, a sunetelor, a impresiilor), încercăm să dezvăluim universul pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
primelor ediții. Printre inepții antologice și obsesii ce se apropie de patologic ajungem la articolul: "Cibernetică - pseudoștiință reacționară care a apărut în SUA după cel de-al doilea război mondial...". Acest item a mai fost citat după 1989, totdeauna cu sens peiorativ. Niciodată însă, el nu a fost analizat în întregime, comentatorii limitându-se la aceste prime cuvinte ale definiției. Recitind de curând pagina respectivă, cu o dorință ascunsă pentru un amuzament malițios, am constatat că efectul se lăsa așteptat. Textul
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
haine cu tivuri de ceară/ casele se vestejesc în vid devin oasele unui oraș mort" (ibidem). Ca și: "mîine va fi o zi/ ca o batistă tîrguită în strigătul călăilor" (ibidem). Astfel dezordinea, descompunerea, extincția capătă, ca la Arghezi, un sens antimoral. E o viziune în contrasens cu ethosul. Dar nu numai Arghezi e vizibil tangent la această producție a crizei, descentrată din pricina dezechilibrării spiritului, ci și Ion Caraion. Acesta din urmă ar putea fi socotit un Arghezi radicalizat, redus, prin
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
să-și schimbe și viața; omul descoperă că cel mai euforizant "drog natural" posibil e să faci bine cuiva! Filmul sugerează că în scenariul oricărei vieți există o posibilă "zi a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens... Sigur, e veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
omul descoperă că cel mai euforizant "drog natural" posibil e să faci bine cuiva! Filmul sugerează că în scenariul oricărei vieți există o posibilă "zi a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens... Sigur, e veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e, în acest sens, montajul de felurite figuri feminine și a reacțiilor aferente, la aflarea veștii că "eroul" le părăsește! Nimic mai meschin sau mai grotesc, zice filmul, decît o femeie în clipa în care află că " EL" tocmai a abandonat-o! De un
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
funcționează în continuare, termenii internaționali intrînd acum în română predominant prin engleză, dar cu corecții aduse în uz de compararea implicită cu alte limbi. în ultima vreme circulă tot mai mult cuvintele consumism și consumerism: ambele, bineînțeles, neînregistrate de DEX. Sensul e de obicei același, diferența de formă explicîndu-se prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială din engleză. îl găsim, în mod previzibil, în texte traduse din această limbă, în articole și documente din Internet. Cu consumism situația e
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat după modelele străine și cu forma adaptată derivării românești. Cuvîntul ridică și o problemă semantică: englezescul consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul mai curând negativ - de
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat după modelele străine și cu forma adaptată derivării românești. Cuvîntul ridică și o problemă semantică: englezescul consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul mai curând negativ - de "preocupare (excesivă) spre achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary, 1999). în italiană, limbă cu care e foarte util să comparăm
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary, 1999). în italiană, limbă cu care e foarte util să comparăm româna în ceea ce privește sistemul derivativ și adaptarea termenilor străini, s-a produs o anumită specializare: consumerismo (preluat din engleză) s-a specializat cu sensul de "mișcare de apărare a consumatorilor", fiind dublat de un calc cu același sens, consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
foarte util să comparăm româna în ceea ce privește sistemul derivativ și adaptarea termenilor străini, s-a produs o anumită specializare: consumerismo (preluat din engleză) s-a specializat cu sensul de "mișcare de apărare a consumatorilor", fiind dublat de un calc cu același sens, consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
termenilor străini, s-a produs o anumită specializare: consumerismo (preluat din engleză) s-a specializat cu sensul de "mișcare de apărare a consumatorilor", fiind dublat de un calc cu același sens, consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
vrăjitoresc și exotic e plasat și demitizat într-un apartament de bloc de pe Calea Plevnei. Dragostea e descrisă în amănunte anatomice așa cum ne-am obișnuit deja și pentru care unii cronicari au suspectat-o de obsesie sexuală. O exagerare în acest sens există, chiar dacă autoarea spunea într-un interviu că scenele amoroase sînt învăluită în discreție. Nu sînt. Există o precizie a detaliului greu de suportat în toate aceste trei cărți, o expunere în lumină crudă a tuturor gesturilor de amor fizic
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
a da piesei expresivitatea corespunzătoare. După opinia sa regizorul e liber să găsească "semnele" care nu sunt în textul propriu-zis dar trebuie introduse chiar dacă provin dintr-o altă operă sau dintr-un alt tip de teatru. Extrem de interesante în acest sens mi se par fragmentele din scrisorile lui Jan Kott adresate confratelui și prietenului său cu mult mai tânăr Jerzy Timoszewicz - publicate în "Dialog" numărul 7, iulie 2002 (mensualul polonez consacrat dramaturgiei contemporane, teatrale, de film, radio și televiziune". De pildă
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
autorul, decis să renunțe la masca gravă, ușor crispată, de pînă acum, optează pentru un mod ludic și ironic de a explora "fața nevăzută a lucrurilor". În acest scop, poetul regizează veritabile demonstrații de virtuozitate "funambulescă", dialogurile aparent lipsite de sens - alunecînd adesea, ca la suprarealiști, în zona umorului absurd - se desfășoară halucinant, imprevizibil, ca în poemul intitulat Valiza de mînă, după părerea mea unul dintre cele mai izbutite din volum: "Eram numai noi/ și soarele roșu/ ca un pește cu
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974, când clădirile mai de seamă din Portugalia au fost ocupate de "revoluționari"), există mai ales vânătoarea oarbă, fără sens a celor patru inși "premonitori", capabilă în orice moment să transforme solii în inamici. Povestea celor patru, căutarea lor reciprocă, regăsirea lor ca prieteni, odiseea lor pe pământ hispano-portughez și perceperea amănuntelor prin "oameni normali", sporește bugetul de credibilitate al
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]