17,487 matches
-
a lungul a cîtorva decenii, nu doar un interes particular pentru o anumită configurație peisagistică și o predispoziție naturală pentru demonstrația, aproape didactică, a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare ale fondului nostru sufletesc cu întregul său spectru de sensibilitate. IV Posibilitatea participării neîngrădite la acest spectacol ingenuu, absența oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Frye cu afirmația casantă cum că: "Critica literară are drept obiect o artă și este și ea, evident, de natură artistică", ca și Dámaso Alonso cu o declarație fără echivoc: Criticul e un artist, transmițător, evocator al operei, stimulator al sensibilității viitorilor degustători. Critica e o artă" -, Ion Bogdan Lefter pledează pentru "voința de subiectivitate" a criticului. Acesta s-ar cuveni să-și extindă aria de manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
se distinge printr-o larghețe a comprehensiunii care îmbrățișează o mare varietate de personalități, luînd în calcul cînd socotește de cuviință nu doar aversul ci și reversul unei ipostaze, aproximîndu-le atent consecințele atît pe orizontala logicii cît și pe verticala sensibilității. Totul prin concursul unor factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei "pioșenii absolute", al unei
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
France și anume paralela continuă, dusă pînă la beție, între actualitate și experiența acumulată. El e un autor Ťlivrescť". Pompiliu Constantinescu considera că Ion Creangă "depășește folclorul și mentalitatea arhaică a cronicarilor", relevînd "o structură care inaugurează o categorie de sensibilitate țîșnind din subconștient ca dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
un estetism foarte viu, reconfortant, un dandy care seducea continuu, împrăștiind, în toate direcțiile și în toate împrejurările, replici scînteietoare, Ťepigramaticeť, pentru ca, la maturitate, să se reveleze, prin Ťteatralitatea lui spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
intervalului, a interregnului, fiind suspendate între două stări de agregare a realului, între pămînt și cer, fără să aparțină fundamental nici uneia, nici celeilalte. Voluptățile materiei, ale materiei în sine, dar și ale materiei cromatice, îi lipsesc pictorului cu desăvîrșire, dinamica sensibilității lui fiind mai degrabă din specia sacerdoțiului decît din aceea a trăirii nemijlocite. Cele două sau trei tonuri care se regăsesc în mai toate pînzele sale nu circumscriu spații ale experienței exterioare, ci răspunsuri și soluții interioare la un grav
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
la scrisoarea cu numărul 65 a renunțat. Dar aceste epistole, redactate între 28 iunie și 22 septembrie 1980, reproduse inițial în rubrica "Cerșetorul de cafea", din pagina a șaptea a "României literare", și acum în volum, sînt mici bijuterii de sensibilitate umană și expresivitate artistică, mostre de luat obligatoriu în considerare la creionarea profilului scriitoricesc al lui Emil Brumaru. Delicate și parșive, sublime chiar și în nerușinare, erudite și pline de miez, scrisorile lui Emil Brumaru către Lucian Raicu demonstrează, dacă
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
Prin problematica lor (cu foarte mici excepții factuale care țin, inevitabil, de o epocă revolută), ele sunt la fel de actuale astăzi ca și în epoca în care au fost scrise. Cerșetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu este un abecedar al sensibilității umane, universal valabil, scris de un scriitor pentru care literatura a devenit, de multă vreme, un mod de existență.
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
cu probleme de tehnică și de limbaj bine individualizate, poetul s-a lăsat purtat exclusiv de instinct și, evident, de un gust artistic în același timp natural și cultivat. Stăpînindu-și deplin sentimentele și deprins din practica poetică să-și coaguleze sensibilitatea în expresie, Sabin Opreanu a refuzat încă de la început orice tentație a temelor picturii, a acelei exteriorități care fascinează firile slabe și compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natura statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
nu exprimă nimic altceva în afara propriei lor dinamici. Intr-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Ca structură generală și ca sensibilitate cromatică, el este un expresionist, însă unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali și fără nici un reper didactic în istoria artei, el se învecinează, paradoxal, cu doi artiști savanți care au marcat în mod diferit (și
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
spirit contemplativ": "Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui Ťspirit contemplativť. ŤDin lipsa acestui spirit contemplativ, din lipsa orientării spre esențial, derivă și lipsa totală de simț pentru eternitateť". Poziția pe care se plasa de la început Cioran era aceea a unui spirit
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
prin urmare stăpînit de o irepresibilă intenție de singularizare, care nu are însă un aer artificios, histrionic, ci un caracter de chinuitoare căutare. El se caută prin intermediul unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între "sensibilitatea metafizică îndrumată spre recrudescența religioasă și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism". Relația individului cu absolutul capătă o tentă particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
banale sînt comparațiile animaliere: etaloanele prostiei par a fi, în română, oaia, găina și gîsca. Motivate global, dar surprinzătare în fiecare caz în parte sînt comparațiile obiectuale: e ușor de înțeles că prostia este atribuită lucrurilor, materiei inerte, lipsită de sensibilitate și de reacție, dar nu e deloc clar de ce este ales pentru acest rol un obiect sau altul: de ce reperul e cizma (prost ca o cizmă), și nu pantoful, de pildă. De la formulele clișeizate pornesc destul de numeroase dezvoltări libere. E
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
spirit contemplativ": "Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui Ťspirit contemplativť. ŤDin lipsa acestui spirit contemplativ, din lipsa orientării spre esențial, derivă și lipsa totală de simț pentru eternitateť". Poziția pe care se plasa de la început Cioran era aceea a unui spirit
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
prin urmare stăpînit de o irepresibilă intenție de singularizare, care nu are însă un aer artificios, histrionic, ci un caracter de chinuitoare căutare. El se caută prin intermediul unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între "sensibilitatea metafizică îndrumată spre recrudescența religioasă și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism". Relația individului cu absolutul capătă o tentă particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
există o bucătărie dominantă, oamenii devin propagandiștii ei benevoli chiar fără să își dea seama. îmi amintesc de asemenea, cu cîtă condescendență se vorbea și despre poezia "tristă", "monotonă", chiar "morbidă" a unui alt mare poet român " Bacovia, a cărui sensibilitate ultragiată auzea pînă și materia "plîngînd". Știind noi acum că dispersia permanentă a galaxiilor va sfîrși prin a deveni o supă informă, din care va continua să se hrănească doar energia vidului, am putea să ne uităm cu mai mult
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
într-o serie de articole publicate în presa scrisă, strînse acum în volumul Dans de Bragadiru. Cum se vede România în direct. Însemnările din acest volum vizează, cum spuneam, aspecte ale României profunde, filtrate prin personalitatea unui scriitor cu evidentă sensibilitate artistică și umană. Pornind de la realitatea imediată, autorul dă frîu liber imaginației, rezultatul fiind un soi de micro-reportaje aflate la limita prozei, asemănătoare, pînă la un punct, celor scrise de Cornel Nistorescu în anii '80. Exemplar în acest sens este
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
degajă este unul de compasiune și de infinită înțelegere umană. Chiar dacă multe dintre solicitările celor care sună în emisiune frizează absurdul, ele nu au niciodată darul de a-l amuza pe interlocutor. Un oftat de tristețe îngîndurată semn al unei sensibilități puțin comune, marchează reacția jurnalistului în fața mesajelor tuturor celor care simt nevoia să-și strige disperarea în direct, pe lungimile de undă ale unui post de radio: "Sînt oameni. Enervanți, nostalgici, vorbind mereu despre salarii de mizerie și pensii de
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar fi unic și definitiv. Nimic din ceea ce face el nu este consecință sau comentariu în raport cu o realitate primă, deja
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
neîmplinirile, cu o montare sau alta, pentru că are o neliniște, creatoare și umană, autentică, netrucată de vreun context sau altul. Pentru că vorbește o limbă română adevărată, fapt ce se vede și în traducerile pe care le face. Pentru că are o sensibilitate nealterată de agresiunea lumii contemporane și se bucură sau se întristează cu o inocență neviciată de prilejurile, suficiente altfel, pe care contemporaneitatea le oferă. Pentru că în puținele dăți în care ne-am întîlnit am vorbit despre teatru. În stagiunea trecută
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe artistice, al unei sensibilități înalte, al unei rigori la limita pozitivismului și al unei puteri de devoțiune aproape mistică. Prezență paradigmatică pentru spiritul și aspirațiile veacului nostru, personalitatea lui Klee este profundă fără a stîrni angoase și exemplară fără să compromită, precum devastatoarele incendii
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
romanul Să cunoști o femeie la romanul Să-l cunoști pe Amos Oz. Pentru că am vorbit de ambiguitate, există în povestea vieții Dvs. două lucruri care mi se par derutante, dacă nu chiar contradictorii. Primul: sunteți un scriitor de mare sensibilitate, nu sînteți un cronicar al vieții active, dinamice și imprevizibile, ci un explorator de adîncuri. Cum a fost posibil ca un scriitor cu structura Dvs. contemplativă să trăiască 30 de ani într-un kibuț? Cu toată admirația mea pentru activitatea
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
conturează în această ,pregătire" spiritul epocii și în special spiritul futurist al epocii pentru o determinare corectă a influențelor, mai ales tematice, pe care avangarda românească le-a primit din literaturile străine și prin care s-a sincronizat cu ,noua sensibilitate și poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în relație, fără a se forța nota vreodată, cu ceea ce autoarea numește ,comportamentul estetic" al revistelor românești. Cu o sârguință admirabilă sunt analizate
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
prin 1948-49, încrederea în regim a început să se clatine. N-a trecut mult și am realizat care va fi evoluția lucrurilor. Am să vă povestesc o întâmplare. Lucram împreună cu un pictor celebru. Un om de mare cultură, de mare sensibilitate, George Tomaziu. Scoteam împreună un buletin cultural pentru străinătate. El se ocupa de partea grafică a acestei tipărituri. Deschid acum o paranteză. Cum bine ați observat mai înainte, există în viața mea ceva ce arată o continuitate: în liceu, am
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]