5,850 matches
-
și-n lat, românul se gândește la o întoarcere acasă. Ne-o spune chiar Daniel Petru Funeriu: „La vârsta de 5 ani mi-am pierdut mama. Am început școala la Săvârșin. Superbe locuri și oameni de care sunt puternic legat sentimental și acum. În Timișoara, din clasa a II-a, am fost profund influențat de învățătoarea mea, doamna Schoereg, care mi-a imprimat încă de atunci o anumită structură umană. De la Școala Generală nr. 18 îmi amintesc, probabil ca toți copiii
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
află în Timișoara. O puteți apela la tel. 0724408830. Sunt Claudia, din Deta, și doresc să-i mulțumesc doamnei Mihaela pentru că mi-a readus soțul care plecase cu altă femeie. O puteți apela la tel. 0724408830. Alexil tratează boli, reușite sentimentale, afaceri, elimină dureri, farmece. Tel. 436801, 0744528876, 0722200147. Marius, din Deta, mulțumesc ghicitoarei Larisa pentru că mi-a dezlegat cununiile și m-a ajutat să-mi găsesc persoana dorită. Apelați la telefoanele 455377, 0724924978, 0742653729. Ana, din Timișoara, mulțumesc ghicitoarei Larisa
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
Regiei Autonome de Transport Timișoara special pentru cel care, cu siguranță, ocupă un onorific loc în topul folcloriștilor bănățeni pre și postdecembriști. Lucrarea cuprinde documente și poze imortalizate de-a lungul timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează la... o bătrânețe lipsită de grija zilei de mâine, iar fiica mezină îi înseninează viața. Vanu Odrobot e un om bogat și pentru că
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
de tranșant optează, nu a făcut vreodată prostia să-și piardă timpul în biblioteca... Imaginea duioasa a României TVRi - care este la TVR un fel de stat în stat - continuă să difuzeze în lume, prin satelit, pentru românii expatriați, emisiuni sentimentale și false despre România. Ele seamănă foarte mult cu propagandă nationalist-comunistă care se făcea "mult iubitei noastre patrii" în timpul lui Ceaușescu. Iată numai două exemple din ultima vreme. În seara zilei de 26 iulie s-a transmis un spectacol de
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
distanță geografică și, pînă la un punct, cea morală față de mediul natal nu-i adoarme lui I. Negoitescu vigilenta critică. Departe de-a se lasă copleșit de un idilism al spațiului românesc prohibit, de a-l îmbrățișa printr-o exaltare sentimentală, exegetul da expresie unor multiple rezerve estetice ori de altă natură, care formează dovada unei existente neslăbite, a unui realism al discursului, învederat pînă-n ultimele momente. Să citam în acest sens o consemnare, oarecum profesorala, asupra unui text, de presupus
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
ucigătoare. cele două lumi, cea a uitării și cea a memoriei că perpetua reluare, compasiunea funcționează drept cordon ombilical. Dar un cordon care sufocă și desființează, în cele din urmă, ambele universuri. Compasivul e constrîns să adopte o anumita logică sentimentală a celuilalt, o logică absurdă însă pentru el, și în virtutea acesteia ia decizii fatale. Din Cehoslovacia invadată de ruși, Tomas și Tereza pleacă în Elveția, unde lui i s-a oferit un post de medic la o clinică importantă. La
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
și momente istorice. La fel procedează când cercetează culegeri de documente, memorii, monografii sau chiar simple broșuri editate de câte o bibliotecă județeană. Se simte ca nu s-ar satura niciodată să reconstituie lumea de altădată. Z. Ornea este un sentimental, dar nu un sentimental naiv. El refuză să idealizeze trecutul, la care totuși se intoarce adesea, cu pasiune, ca la al doilea prezent al său. Z. Ornea, Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Ed. Allfa, 1999. 256 pag
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
fel procedează când cercetează culegeri de documente, memorii, monografii sau chiar simple broșuri editate de câte o bibliotecă județeană. Se simte ca nu s-ar satura niciodată să reconstituie lumea de altădată. Z. Ornea este un sentimental, dar nu un sentimental naiv. El refuză să idealizeze trecutul, la care totuși se intoarce adesea, cu pasiune, ca la al doilea prezent al său. Z. Ornea, Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Ed. Allfa, 1999. 256 pag. Z. Ornea, Portrete, București
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
care se citește cu un amestec de stupoare și admirație. Stupoare pentru că, printre rînduri, descifrezi o nemulțumire surda, o afecțiune filiala chinuita, acel tip de luciditate nemiloasa cu care un copil își poate privi părinții; un copil, paradoxal, total dependent, sentimental, de fantasmele părinților. Fără să ia în piept scară din dos a vietii de mit, fiica nu ezită să demitizeze tandru-sarcastic. Afli, de pildă, ca splendida Ingrid Bergman avea un teribil simt practic și era o maniaca a ordinii: regulă
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
rămas în filmoteca română, în cinemateca, cu versiunea originală: Moartea tânărului cu termen redus. O asemenea vizualizare a spațiului și timpului, a tipologiilor, a fantasticului cinematografic rar întâlnită în filmul românesc, rămâne antologica. Urmează un film după Horia Lovinescu, Poveste sentimentală, în care apare actrița Irina Petrescu, cu un rol memorabil, apare Emil Botta, apar, de asemenea, actori remarcabili ai teatrului românesc. Un film cu aparatul în permanență mișcare, în căutare, în cercetare. Titlul care îl impune pe Iulian Mihu că
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
lance și în care sentimentul rușinii e folosit pentru culpabilizarea unei minorități alcătuite din lideri de opinie, cu excesul invers, al rușinii de a fi român majoritar față de o minoritate foarte expresiva, care nu poate fi învinsă decît cu argumente sentimentale; - conștiința de român unic, dacă pot spune așa, în care românului unic i se face rușine de ai săi fiindcă își permit să contrazică punctul său de vedere despre români. Care ar fi elementul comun al acestor ipostaze ale rușinii
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
dintre convenția culturală și literară și expresia firească, iar ironia fină la adresa artificializării, prezența în scrierile sale în proza mai puțin canonizate, o regăsim și aici: "atât N. sElena Negrit, cât și eu nu am căzut niciodată în ridicole exagerări sentimentale! Dimpotrivă, bătându-ne joc fără milă de aceia care cred că iubesc cu patimă luând poze tragice și punând în exprimarea lor tot sforăitul burlesc al dramei moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
o atmosferă solemnă. Autoritatea sa are de câștigat din aceste gesturi de risipitor. El devine însă vulnerabil atunci când îi atribuie frizerului mitologizat unele poeme-poeme, pe care le-a găsit probabil printre hârtiile sale, ca pe un vestigiu al unei tinereți sentimentale, si pe care a vrut neapărat să le "valorifice", nu literar, ci editorial. Aceste texte - sau, în orice caz, unele dintre ele - nu au nici o legătură cu tonul general al cărții: "Oare asta e dragoste?/ Răsăritul acesta își va schimba
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându-si aminte că ar putea fi și interesant. Energic experimentat, din când în când și obosit, sentimental și aproape vigilent, amant îndurerat, vesel și cioranian, poetul comunica stări de veghe (à la S. H. de la Cruz), le metaforizează, le psihanalizează, fără preocuparea că "va obține sau nu poezie". Criză singurătății, criza societății, angoasa înaintării în "vârstă mării
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
la nivelul unei subiectivități extreme, empatia și asemănările structurale dintre cei doi poeți prieteni devin evidente în cartea de față, oferindu-se cu dărnicie contemplării. Spre a răspunde și celei mai simple întrebări, Adam Puslojic face în prealabil lungi ocoluri sentimentale, unde epitetele radical-calificative se aglomerează din dorința de a convinge că "Nichita" a fost un poet "divin, "dumnezeiesc", "absolut" etc., pentru că în final, din vorbirea lui cu alura saturat-metafizică, să se decupeze pregnant nu doar chipul lui Nichita Stănescu, ci
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
la Timișoara. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimăr După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu aproape doi ani în urmă, o expoziție cum este cea de la Timișoara, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă într-un examen necruțător atît pentru artist cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai datorită acestei scrutări a finișului prin lentila punctului de pornire, unei probe de rezistență exterioară și de coeziune lăuntrică, iar privitorul unei verificări
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
prozatorului român duc o viață provincială doar în ceea ce privește amorul. Lipsite de sex-appeal, ignorate pe piața atracției erotice, ele rămân mereu la periferia a ceea ce se întâmplă important între bărbați și femei. Un ziar care ar cuprinde știri despre viața lor sentimentală ar fi neinteresant și ar sta nevândut pe tarabe. Ceea nu prezintă interes pentru un ziarist devine însă un subiect pasionant pentru un prozator: " Nu erau căsătorite, desigur. Gina fusese, cu zece sau cincisprezece ani mai înainte. Când în viața
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
eminescianiza aproape fiecare al treilea și că în umbra poetului s-au sufocat de epigonism și condeie mai mari și cu ceva mai multă individualitate, "delictul" Veronicăi nu mai pare atît de grav. Eminescianizările ei sînt mai curînd un fapt sentimental decît literar și sînt dictate de "statutul de iubită" a poetului. Acolo unde alții văd mimetism nu ar trebui să vedem decît un dialog afectiv, o sintonizare, acordare de frecvențe. Femeia intuise înaintea multor exegeți importanța poetului ("Geniu tu, planează
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
în limbajul curent. Verbul a accesa, de exemplu, englezism tipic limbajului informatic - "Internetul este accesat de 40 milioane de oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine din cronica la un film în care chiar povestea de amor e întrețesută cu detalii electronice (corespondența purtată prin e-mail) - "între a iubi fictiv, metafizic (...), a iubi electronic și a iubi în
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
Stănescu. Ambii își invită cititorii în camera de lucru, ambii strălucesc de mondenitate etc. Cea care pierde din transferul nemodificat și neactualizat în antologie este partea de analiză propriu-zisă a operei poetului. Înșirarea componentelor poeziei lui Nichita Stănescu (realistă, parodică, sentimentală, abstractă, epică, poezească, vizionară) e de un didacticism negativ și dă impresia neplăcută de disecție și nicidecum de vivisecție. Nu sînt însă puține pasajele de analiză reușită și asta se întîmplă mai ales atunci cînd Alex. Ștefănescu renunță la programul
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
mai ales atunci cînd Alex. Ștefănescu renunță la programul de popularizare și redevine criticul din Preludiu: "Toate jocurile de abstracții, toate aforismele, toate solemnitățile de epopee, în sfîrșit, toate enunțurile aparent impersonale din poezia lui Nichita Stănescu au acest acompaniament sentimental. Acompaniamentul cunoaște fluctuații de regim afectiv, - de la deznădejde la bravadă și de la refuz la implorare -, dar de stins nu se stinge niciodată. În multe cazuri, mesajul din metatext se revarsă în text, transformîndu-l parțial sau integral în romanță (într-o
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
prelucrarea interviurilor, cel puțin prin ceea ce într-un recent manual de jurnalism e numit "procesul de ameliorare stilistico-gramaticală". Și scrisorile trimise de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
din București, director fiind Liviu Rebreanu. În Viața românească, nr. 2, publică nuvela Drame mici, iar în Revista Fundațiilor Regale, nr. 3, nuvela Eroarea. 1941 - În Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, apare nuvela Mona, iar în Vremea, nr. 612, Acord sentimental. 1942 - Este prezentă în Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, cu nuvela Fuga, iar în Vremea, nr. 654, cu Beznă, și în nr. 678 cu Două vieți. 1943 - Romanul Beznă se află în vitrinele librăriilor. I se decerne premiul Academiei Române. 1945
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
la țărmul marii aventuri financiare/ țări ancorează-n golfuri de petrol/ împinse de același astronomic instinct cu care/ viermele Eunice din Oceanul Atlantic/ procreează doar în a opta noapte după lună plină" (Spațiul bioritic). Căci această recuperare a ansamblului nu e sentimentală, umilă, ci de o luciditate ce îngăduie fascinației a se împleti cu îndîrjirea, cu inflexiunile satirice. Nu uimirea, nu candoarea înregistrării conduc pana lirică, ci o anume dezabuzare, o drojdie a suferinței de-a constata cîte lucruri, cîte conexiuni scapă
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]