1,463 matches
-
1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august 1920. Universul, București, 1930-1932, 1934-1937. Vestitorul, Cluj, nr. 5, 1936. Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. c. Jurnale, memorii, amintiri, corespondență
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august 1920. Universul, București, 1930-1932, 1934-1937. Vestitorul, Cluj, nr. 5, 1936. Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. c. Jurnale, memorii, amintiri, corespondență Bișoc, Anton, Discurs funebru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Enciclopedică, București, 2003, p. 70 . 287 Vasile Goldiș, Concordatul, Tipografia Arhidiecezană, Arad, 1928, p. 33. 288 Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai Lăstun, op. cit., p. 162. 293 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1934, iar următorul la data de 14.01.1934; de obicei, apărea în ziua de duminică. 392 Farul nou, anul 2, nr. 2, 1935, p. 1. 393 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1. 394 La 1 aprilie 1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La 1 aprilie 1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. 395 Farul nou, anul 2, nr. 28, 1925, p. 1. 396 Idem, anul 5, nr. 1, 1939, p. 1. 397 Idem, anul 1, nr. 2, 1934, p. 1. 398 Ibidem. 399 Idem, anul 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
73. 599 Idem, ianuarie 1913, p. 4. 600 Idem, februarie 1914, p. 1. 601 Ibidem. 602 Ibidem. 603 Revista care a tratat cu precădere astfel de teme a fost Lumina creștinului, dar s-au scris articole și în Curierul și Sentinela Catolică. 604 Lumina creștinului, august 1913, p. 1. 605 Idem, mai 1914, p. 144. 606 Ibidem, p. 145. 607 Idem, octombrie 1914, p. 151. 608 Idem, februarie 1915, p. 13. 609 Ibidem, p. 15. 610 Ibidem. 611 Idem, martie 1915
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Din istoria operelor sociale catolice din Moldova", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, p. 52. 632 AERC Iași, dosar 7/1940, f. 36. 633 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 52. 634 Emil Dumea, op. cit., p. 90. 635 Sentinela catolică, nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, p. 52. 632 AERC Iași, dosar 7/1940, f. 36. 633 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 52. 634 Emil Dumea, op. cit., p. 90. 635 Sentinela catolică, nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1929, ca supliment al buletinului Viața. 638 Sentinela catolică, nr. 2, 1925, p.1. 639 AARC București, dosar 117/1928-1929, f. 83. 640 Idem, dosar 126/1925, f. 342, vezi și Dănuț Doboș, Din istoria Institutului Presa Bună din Iași, în "Buletin istoric", nr.7, Iași, 2006, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2, 1925, p.1. 639 AARC București, dosar 117/1928-1929, f. 83. 640 Idem, dosar 126/1925, f. 342, vezi și Dănuț Doboș, Din istoria Institutului Presa Bună din Iași, în "Buletin istoric", nr.7, Iași, 2006, p. 5. 641 Sentinela catolică, nr. 6, 1926, p. 1. 642 Ibidem, p. 3. 643 Idem, nr. 4, 1927, p. 1. 644 Ibidem. 645 Idem, nr. 8, 1927, p. 4. 646 Ibidem, p. 3. 647 Ibidem. 648 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
7, Iași, 2006, p. 5. 641 Sentinela catolică, nr. 6, 1926, p. 1. 642 Ibidem, p. 3. 643 Idem, nr. 4, 1927, p. 1. 644 Ibidem. 645 Idem, nr. 8, 1927, p. 4. 646 Ibidem, p. 3. 647 Ibidem. 648 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 649 Ibidem. 650 Ibidem. 651 Această corespondență poate fi găsită în AARC București, dosarele 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 130/1929-1930. 652 AARC București, dosar 126/1925, f. 342. 653 Farul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
151. 743 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 744 I, Naghiu, "Figuri de educatori", în Almanahul Presa Bună, 1944, pp. 104-111. 745 E. Dumea, op. cit., p. 129. 746 Revistele Lumina creștinului și Sentinela catolică. 747 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, "Pastorii Diecezei...", p. 29. 748 În Lumina creștinului (apărută în perioada 1922-1925) a scris numeroase articole. 749 Titlul tezei de doctorat este De indissolubilitate matrimonii apud patres graecos primorum quinque saeculorum. 750 E. Dumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
treceau prin fața ei și momentele de groază pe care le-a resimțit până când a fost arestată: „Iată... trec convoaie de evrei, bătrâni, bărbați, femei și copii mulți de la casele lor, cu mâinile În sus. Se duc spre Chestură, Încadrați de sentinele și păzitori civili, cu parul În mâini. Noi stăm cu toți În casă, complet Închisă. Nimeni nu scoate o vorbă. Iată vine un sergent În curte și strigă ca toți bărbații șevreiț să se ducă cu actele la Chestură, căci
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
101. Când a fost introdus În clădirea școlii, Ițic Aron XE "Aron, Ițic" povestește că a găsit evrei din diferite cartiere: „Cu capete sparte, plini de sânge. Eu i-am Întrebat ce-i cu dânșii și mi-au răspuns că sentinele șsoldațiț române i-au maltratat, lovindu-i grav până la sânge și jefuindu-i de bani”102. Când școala a devenit neîncăpătoare, evreii au fost aranjați În rânduri de câte 4 sau 6 și au fost puși să mărșăluiască În convoi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
erau duse de soldați”. Intelectuali ai Comunității, care s-au grăbit să adune informații și mărturii de la supraviețuitori, rezumându-le deja În anul 1944, au descris astfel Chestura: „Chestura era locul de adunare a tuturor evreilor din Iași, aduși de către sentinele, patrule, gardieni etc., sub ploaie de lovituri și groaznice maltratări. Această operație Începuse În noaptea de 28-29 iunie. Evreii ce n-au mai putut Încăpea În vastele subsoluri ale acestei clădiri erau Îngrămădiți În imensa curte, unde la un moment
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
am ridicat, atunci am auzit că ne numără. După ce a fost un număr destul de oameni pentru vagon, am intrat către portița din dreapta peronului unde abia un soldat neamț iar ne număra. Dacă am trecut de el era un gard de sentinele române cu arme și baionete care ne loveau și ne scuipau până la ușa vagonului. Acolo cine nu a putut sări Îndată a fost ajutat cu vârful baionetei, până s’a umplut vagonul bine și au fost Închise ușile”43. Un
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
până la ușa vagonului. Acolo cine nu a putut sări Îndată a fost ajutat cu vârful baionetei, până s’a umplut vagonul bine și au fost Închise ușile”43. Un alt evreu a descris același moment pe scurt: „În timp ce ne Îmbarcau sentinele române și gardieni ne-au Înfipt baionetele În noi și ne’au lovit cu cravașa. Foarte mulți au murit”44. În diferite porțiuni ale „cursei cu obstacole” au fost postați ceferiști care au bătut evrei cu ciocanele folosite la verificarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nou de comisarul Botez și nu s’au mai Întors”89. Chiar Înainte de Încolonarea primului convoi din sinagogă, Botez „a Început să tragă cu revolverul În oameni, omorând mulți din noi, iar restul banilor i-a Împărțit cu pumnu la sentinele și restul și-a Însușit. Banii au fost strânși Într’o căldare și era plină cu bancnote”90. Atudorei și Botez, care la Începutul operațiunii Îi anunțaseră pe evrei că dacă vor preda banii vor fi eliberați, au schimbat mai
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de soldați trăgeau În plin cu armele În evrei”97. „Botez a tras În mulțime cu revolverul său”98, a declarat un alt evreu. Pe drumul de Întoarcere, spune altul, „am băut apă de ploaie din mlaștină, căci ploua, iar sentinelele din ordinul comisarului Botez a tras În noi cu patul armei și șne-au Înțepatț cu baioneta ca să nu bem nici această apă murdară și stătută”99. Nu putem ști cine a suferit mai mult: evreii care au rămas și au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
țigani: „Militarii au deschis vagoanele și au Început să arunce morții jos din vagoane... Pe noi ne-a pus să urcăm cadavrele În camion. Când camionul era Încărcat se acoperea cu o rogojină, se urca deasupra comisarul Botez, cu două sentinele și doi gardieni publici și se pleca spre cimitir. Erau trei mașini care căreau continuu cadavrele. Cei care Încă nu erau morți am văzut că erau reținuți În vagoane și care țipau Încontinuu să li se dea apă dar nimeni
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
morții - foarte mulți - băgați În mașini și duși. În acest timp au tăbărât țiganii și ne-au jefuit iar pentru un pahar de apă au luat În schimb verighete de aur, ceasuri, diverse bijuterii sau sume de 1.000 lei. Sentinelele au procedat la fel”115. Nu se știe câte cadavre au fost descărcate și unde au fost Îngropate. La Roman XE "Roman" , cum spuneam, evreii au fost siliți să arunce cadavrele din vagoane Înainte de a beneficia de apă: „Erau arse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și reținut În dormitorul unor soldați din Regimentul 13 Infanterie, „unde am găsit mai mulți deținuți creștini și evrei”. A doua zi, la ora 5 după-amiază, a fost trimis acasă de către căpitanul Darie, XE "Darie, Constantin (căpitan)" „Însoțit de o sentinelă” și s-a ascuns două zile În casă, de frică. Ceea ce iese În evidență este soarta sa diferită În comparație cu a celorlalți evrei din Iași. Arestat fiind, a fost dus la Comenduirea pieții - fapt ieșit din comun, deoarece acolo erau duși
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care nici un centiron nu le-ar fi putut cuprinde, agitând mânuțe și mutând pantofiori, cefoși, cu năsuc se puneau pe îngrășat, mergeau aplecați pe spate. Făceau căsătorii norocoase, plecau în misiuni îndepărtate, în capitală cinau la un restaurant anume, cu sentinele la poartă. Alții capotau și reveneau lângă mine, socotitori, pontatori, normatori, blestemându-și soarta, plini de invidie la adresa celor convertiți, marani cărora le mergea bine mai departe și poate mereu, de-a lungul și de-a latul luptei de clasă
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
inhibiții, de rușinos ce era, goni sătenii cu mîinile, să-l lase în privată singur. Aceia, înțelegători, se îndepărtară. Dar, peste un minut și ceva auziră niște răcnete, urlete de groază înăltîndu-se din latrina care trona nemișcata că ghereta unei sentinele... Să vedeți însă ce întîmplare, - se minuna relatînd naratorul. Podeaua latrinei, șubrezita, putrezita de atîtea ploi și de întrebuințări, cedase deodată rupîndu-se în două, iar parlamentarul căzuse drept în materia privății, urlînd din c.-ul adînc de ani strîns, să
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
din București, fost ministru În guvernul Cuza-Goga, nemaiputând suporta umilințele și bătăile pe care le Încasa zilnic de la supraveghetori și de la cei convertiți la marxism, a intrat de bună voie În „zona morții” interzisă deportaților, unde a fost Împușcat de sentinela din prepeleac. Echipele de torționari alcătuite din cei care acceptaseră de bună voie funcția de cozi de topor, aplicau zilnic metodele de „reeducare”, mai ales intelectualilor, pe care Îi supuneau unor torturi cumplite, În urma cărora aceștia decedau fie pe loc
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]