1,101 matches
-
confort, de destindere și de securitate. Și din ce în ce mai multe obiecte și ambiente ilustrează în prezent această „feminizare” stilistică. Regresia logicii standing-ului, reducerea imaginii virile a produselor: două manifestări ale aceleiași culturi hiperconsumatoriste, mai mult emoțională decât demonstrativă, mai mult senzitivă decât ostentativă. Dorința de putere individualistă nu progresează decât împreună cu eufemizarea semnelor emblematice ale dominației. Medicalizarea consumuluitc "Medicalizarea consumului" Nimic nu caracterizează mai elocvent declinul etosului consumului pentru prestigiu ca evoluția cererilor și a comportamentelor care se raportează la sănătate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai întâi plăcerea noutății, încântarea produsă fie și de aparența aventurii. În faza III, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, cumpărătorul valorizează, desigur, valoarea funcțională a produselor, dar, în același timp, el caută mereu alte plăceri neîncercate încă, experiențe senzitive ori estetice, comunicaționale ori ludice. Se vând excitație și senzație și se cumpără experiență de viață, orice consumator semănând mai mult sau mai puțin cu un „colecționar de experiențe”13 dornic să se întâmple ceva aici și acum. Ca un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
templele consumului să fie oare factori de comuniune? Adevărul este că ele îl fac pe individ să se aplece mai mult asupra lui însuși, că ele nu facilitează uniunea membrilor unei aceleiași comunități. Confort și bunăstare senzitivătc "Confort și bunăstare senzitivă" Evident, fericirea nu-i o „idee nouă”. Nouă a fost ideea de a asocia dobândirea fericirii cu „traiul ușor”, cu Progresul, cu ameliorarea permanentă a existenței materiale. Încă din secolul al XVII-lea, cartezianismul pune bazele intelectuale ale civilizației prometeice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
înconjurător, protecția peisajului și a patrimoniului. Toate aceste fenomene semnalează nu numai apariția de noi teritorii ale confortului, ci și de noi priorități mai puțin tehnocratice care, ținând cont de calitatea experienței de viață a utilizatorilor, permit o abordare mai senzitivă a bunăstării, a habitatului și a obiectelor. Rezumăm această evoluție cu o expresie: ea face furori începând cu anii 1970. Este vorba de calitatea vieții considerată ca o nouă frontieră a confortului, un nou obiectiv central al fazei III. De la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de a produce senzații plăcute 10. Nu e vorba doar de a merge mai repede, de a-ți elibera corpul de constrângeri, de a dota locuințele cu echipament sanitar, ci și de a promova dispozitive în stare să procure plăceri senzitive și emoționale. De unde rezultă o perfectă inadecvare a paradigmei dionisiace aplicate universului hipermodern. Faza III nu se semnalează prin reînvierea lui Dionysos, ci prin inventarea unei noi culturi a confortului care, întoarsă cu fața spre traiul mai bun calitativ și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
îmbietoare adaptate orei, modelând intensitatea luminii. Ciclul precedent s-a dezvoltat în jurul valorilor de funcționalitate și raționalitate pură. Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat: confortul hipermodern nu are preț decât atâta vreme cât vehiculează valori sensibile și tactile, o bunăstare holistică, senzitivă și estetică. După tehnicizarea rece a confortului, hedonizarea, subiectivizarea și polisenzualizarea lui. Succesul de care se bucură habitatul vegetal, plantele verzi, grădinile, balcoanele și ferestrele ornate cu flori ilustrează și ele această evoluție. În treizeci de ani, numărul grădinilor s-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întâlnit-o în toată casa. Spațiu estetic, ea este, de asemenea, un loc ce cultivă plăcerile senzoriale ale văzului, mirosului, pipăitului. Din spațiu util, așa cum îl concepea confortul modern, grădina a devenit un spațiu al emoțiilor, al plăcerilor estetice și senzitive. Ceea ce se afirmă acum este dorința de confort la pătrat, a unui confort în confort care nu se mai definește exclusiv prin criterii obiective de economie de timp și de efort, ci și prin calități perceptibile, hedoniste, estetice și senzitive
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
senzitive. Ceea ce se afirmă acum este dorința de confort la pătrat, a unui confort în confort care nu se mai definește exclusiv prin criterii obiective de economie de timp și de efort, ci și prin calități perceptibile, hedoniste, estetice și senzitive. Contemporanii noștri își petrec tot mai mult timp acasă - în medie cincisprezece ore pe zi pentru persoanele active, douăzeci de ore pentru „inactivi” -, ei fac la domiciliu mai multe lucruri ca altădată, investesc mai mult timp, dragoste și bani pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
îndulcire, formele tehnologice valorizează senzațiile tactile, destinderea, un confort fluid și calmant: o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției. Încă de la sfârșitul anilor 1960, confortul anticonformist promovând stilul cool, decontractat sau „lăbărțat” se bucură de un mare succes. Confortul burghez opulent, rigid și grandilocvent este descalificat în beneficiul mobilierului jos, la nivelul planșeului, al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întâmplat și cu funcționalismul aseptizat. Designul hipermodern privilegiază materialele ușoare, mobilitatea și adaptabilitatea, asocierea funcționalului cu măsura, a purității cu convivialitatea, a nomadismului cu ludicul. Ca ecou la sistemul de referință al hiperindividului decompartimentat, neodesignul vizează un confort psihologic și senzitiv. În termeni mai generali, după anii 1990 vedem dezvoltându-se un design de tip polisenzorial care are drept scop optimizarea dimensiunii senzoriale a produselor, dând impresia de confort și senzația de plăcere. Astfel, designul produselor tinde să devină un design
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
drept scop optimizarea dimensiunii senzoriale a produselor, dând impresia de confort și senzația de plăcere. Astfel, designul produselor tinde să devină un design al experiențelor sensibile a căror valoare adăugată nu rezidă numai în forma vizuală, ci și în dimensiunea senzitivă a produselor industriale. Sunt numeroase produsele care, prin materialele utilizate, prin felul cum se închid, prin ambalaje, vor să creeze senzații tactile, sonore și olfactive. Produsele nu se mai mulțumesc să funcționeze eficace, ele trebuie să trezească plăcerea simțurilor, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vor să creeze senzații tactile, sonore și olfactive. Produsele nu se mai mulțumesc să funcționeze eficace, ele trebuie să trezească plăcerea simțurilor, să ofere o calitate sonoră sau olfactivă, să furnizeze un supliment de realitate tactilă, să favorizeze o experiență senzitivă și emoțională. E vorba de a sugera funcția îmbunătățind, în același timp, calitățile percepute sau contactul sensibil cu produsul. După un design rece, unidimensional, compartimentat, se dezvoltă designul global și expresiv care presupune producerea de senzații corporale, a unei stări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în a crea un mediu înconjurător primitor și reconfortant, un confort hipermodern ce reconciliează funcționalul cu trăirea emoțională, eficacitatea cu nevoile psihice ale omului. Obiectul nu mai este un imn în cinstea raționalității constitutive și mecaniciste, ci unul adus fericirii senzitive care implică un confort „cu chip uman”, accesibil și funcțional. A bea și a mâncatc " A bea și a mânca" Dând oamenilor „fericirea supremă a bacanalei”, Dionysos le deschidea paradisul său sălbatic, cu ritualuri de îmbelșugare și bucuria festinurilor, adevărate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mutație. Apărute ca reacție la performanțele exprimate în cifre, sporturile de iarnă și nautiuce se bazează pe motivații centrate pe plăcere, emoție, senzații imediate. Triumfă o nouă sensibilitate sportivă care, renunțând la măsura tradițională a gusturilor sportive, optează pentru plăcerile senzitive și „icariene”, pentru aventură și pentru estetica senzațiilor. Simultan, continuă să câștige teren pluriactivitatea și „zappingul sportiv”, cu scopul de a evita plictiseala, de a varia orizonturile și plăcerile. Astfel, activitatea sportivă se înscrie și ea în rândul comportamentelor normale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
zappingul sportiv”, cu scopul de a evita plictiseala, de a varia orizonturile și plăcerile. Astfel, activitatea sportivă se înscrie și ea în rândul comportamentelor normale, eclectice, experiențiale ale hiperconsumului. Sporturi fun, practici sportive multiple - e timpul supravalorizării sistemelor de referință senzitive, ludice și conviviale mult mai mult decât al celor specifice câștigătorului. La baza vârstei fun a sportului se află, în principal, aventura simțurilor, căutarea de noi experiențe, nevoia de a evada. Până la urmă, asocierea sportului-divertisment cu idealul performanței apare ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de dematerializare a lumii”34, ar fi o greșeală. Cum să nu vezi că a naviga pe Net n-are nimic în comun cu alunecarea pe zăpadă sau pe valuri: doar cuvintele pot sugera o apropriere. Într-un caz, corpul senzitiv e pus între paranteze, în celălalt, dimpotrivă, el e chiar actorul principal. Triumfă nu estomparea fizicului, ci o nouă dinamică de corporalizare a plăcerilor. Faptul că o abstracție în expansiune pune stăpânire pe anumite practici nu trebuie să oculteze presiunea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în fața lui homo consumericus. Așadar, dacă societatea de hiperconsum este martora dezvoltării ideologiei și a practicii autodepășirii, ea este, în și mai mare măsură, cea care consfințește corpul senzațiilor, un nou imaginar al bunăstării venind să integreze dimensiunile estetice și senzitive, psihologice și existențiale. Rezultă că individualismul contemporan prezintă un dublu aspect, senzualist și performativ, narcisic și prometeic, estetic și bulimic. Modelul său nu este nici Dionysos, nici Superman, ci Ianus cel cu două chipuri, un Ianus hibrid, hipermodern, „exploatând” în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suferință interioară 172 Suferințe și renaștere 174 Refacerea vieții 177 8. Dionysos: societate hedonistă, societate antidionisiacă 179 Sărbătoarea micilor plăceri 181 Cotidianul trăit ca joc 182 Divertisment și timp pentru sine 183 Era comunităților, era indivizilor 186 Confort și bunăstare senzitivă 188 De la confortul tehnicist la bunăstarea emoțională 190 Atașamentul pentru locuința personală: confortul în confort 192 Confort, conectică și securitate 196 Designul polisenzorial 200 A bea și a mânca 203 Gargantua făcut de râs 203 Plăcerile gurmande și bucătăria hipermodernă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
organizație poate să aibă în loc de o singură strategie, mai multe microstrategii care îi permit să evolueze. Aceasta reduce riscul de a obține o singură strategie prea târziu, care poate să nu fie chiar cea mai bună și să suporte coevoluția senzitivă cu un ecosistem în schimbare. În esență, mediile instabile și piețele în rapidă schimbare necesită metode flexibile bazate pe varietatea necesară (Ashby, 1969). Adaptarea flexibilă necesită, de asemenea, noi conexiuni sau noi moduri de a privi lucrurile. A vedea o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mecanism” prin cel de „proces”, considerat mai apropiat de realitate în cazul CAS. În condițiile în care sistemele adaptive complexe funcționează departe-deechilibru, iar componentele acestor sisteme sunt interconectate printr-o rețea de legături și conexiuni neliniare, un sistem devine „extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori destructive.” (Prigogine, Stengers, 1985), ceea ce poate duce la reorganizarea întregului sistem. Acest proces se datorează și feedbackului pozitiv. „În aceste condiții departe-deechilibru vedem că fluctuații sau perturbații foarte mici pot fi
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la tabloul clinic general. Sensibilitatea dureroasă poate parcurge întreaga ei gamă, de la situația de anestezie, spre hipoestezie și normoestezie, pentru a culmina cu hiperestezia. Separat de această suită de tulburări de sensibilitate se înscrie parestezia, care este considerată o anomalie senzitivă, în afara oricărei cauze aparente. De mare importanță s-au dovedit a fi tulburările sensibilității profunde, în care sunt implicate fusurile neuromusculare ce vehiculează sensibilitatea proprioceptivă. Acestui mecanism i se datorează percepția în orice moment a poziției diverselor segmente ale organismului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și intensitatea stimulului folosit; în acest sens, se începe cu un stimul intens, greu, aspru, pentru ca treptat să se ajungă la un stimul mai fin, de intensitate mai mică; proprioceptivitatea se realizează de la proximal spre distal; - în cazul unui deficit senzitiv unilateral, stimularea senzitivă se realizează simultan și de partea opusă, simetric, ceea ce contribuie la o reeducare mai rapidă a sensibilității și, în special, a stereognoziei; - reeducarea sensibilității, în ansamblul ei, vizează în primele stadii sensibilitatea profundă, zisă și protopatică, și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
folosit; în acest sens, se începe cu un stimul intens, greu, aspru, pentru ca treptat să se ajungă la un stimul mai fin, de intensitate mai mică; proprioceptivitatea se realizează de la proximal spre distal; - în cazul unui deficit senzitiv unilateral, stimularea senzitivă se realizează simultan și de partea opusă, simetric, ceea ce contribuie la o reeducare mai rapidă a sensibilității și, în special, a stereognoziei; - reeducarea sensibilității, în ansamblul ei, vizează în primele stadii sensibilitatea profundă, zisă și protopatică, și, pe măsura progreselor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe stereognozie, pornind de la dimensiuni mai mari spre cele de gabarit redus, de folosință uzuală, pecarepacientul trebuie să le recunoască - la început cu ochii deschiși și, în final, fără a le privi. Pacientul trebuie avertizat că, în cazul unei reinervări senzitive, reinstalarea sensibilității se face cu manifestări hiperestezice, de o intensitate adesea aproape imposibil de suportat, cu senzații de furnicături și arsură ce depășesc limita de toleranță, necesitând, în mod obligatoriu, sedare medicamentoasă. Regenerarea nervoasă periferică nu numai că este posibilă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
este legată fie de o leziune tisulară adevărată sau potențială, fie descrisă în termeni ce se referă la o astfel de leziune”. Din punctul de vedere al fiziologiei, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective de suferință, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați ascendent prin neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice și integrative (Hăulică, 2002). Sub raportul modului obiectiv, cât și, mai
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]