3,823 matches
-
juridice trebuie reglementat prin lege organică. Statutul special de care trebuie să beneficieze polițiștii, învestiți cu exercițiul autorității publice, este consacrat și garantat constituțional. ... 9. De asemenea, sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece, prin sintagma criticată, se deleagă o atribuție ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului. Se aduce atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta acestora referitoare la previzibilitatea
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“. ... 18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
îndeplinirea atribuțiilor profesionale. Ceea ce s-a invocat, în esență, este dacă prin sintagma „legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești“ s-a depășit cadrul reglementării primare, care se referea la „calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești“. Înalta Curte statuează că separația între controlul judecătoresc al legalității actelor întocmite de executorul judecătoresc și controlul profesional (disciplinar) al activității executorului judecătoresc este dincolo de orice dezbatere teoretică, fiind un aspect pe care legea îl statuează cert și neîndoielnic, prin prevederile art. 60 din
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
controlului profesional, acestea neputându-se suprapune. Astfel, în interpretarea avută în vedere de prima instanță există o suprapunere între controlul judecătoresc al actelor de executare silită și controlul profesional al actelor executorului. Deși prima instanță a considerat că există o separație între acestea, prin aceea că un control profesional asupra legalității lucrărilor executorului judecătoresc nu poate avea ca efect anularea vreunui act de executare, ci, cel mult, constatarea vreunei abateri disciplinare, o astfel de considerație nu este suficientă pentru a justifica
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
dispozițiile art. 279 alin. (1) din Codul penal. ... 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, principiul legalității, neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, principiul independenței judecătorilor, precum și dreptul de a
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
de legitimitate. Arată că legiuitorul nu poate să dispună nici chiar prin lege asupra unui drept câștigat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Chiar dacă principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constituțional, încălcarea lui contravine principiului separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul nu poate desființa hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, intervenind astfel în procesul de realizare a justiției. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 6 din 11 noiembrie 1992, nr. 96 din 24 septembrie
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) și (2) și să ia măsurile legale în acest sens. 21. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
vreuna dintre cauzele care împiedică exercitarea acțiunii penale, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal. ... ... 13. Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
a fost acordată Executivului prin Legea nr. 55/2020, a stabilirii ariei geografice și a perioadei în care Guvernul poate institui una dintre sau toate „Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc“ constituie o încălcare flagrantă atât a principiului fundamental al separației puterilor în stat, cât și a caracterului fundamental și inviolabil al unor drepturi și libertăți și, nu în ultimul rând, constituie o delegare neconstituțională către Guvern a atributului de a legifera în domeniul drepturilor fundamentale, atribut ce aparține exclusiv Parlamentului
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
10. Față de argumentele mai sus prezentate, autorul consideră că instituirea unei stări de alertă, care are ca efect principal restrângerea unor drepturi constituționale, fundamentale, prin hotărâre a Guvernului, deci printr-un act infralegal, constituie nu doar o încălcare a separației puterilor în stat, ci înfrânge în mod direct principiul instituit de art. 53 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege“. În acest sens, este fundamental de observat că
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
care pune în executare un act de reglementare primară. În ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a prevăzut competența de control a instanțelor de judecată. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că „separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea“. Prin urmare, hotărârea Guvernului privind instituirea stării de alertă intră în
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
măsuri; ... d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz. ... ... ... 19. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 25 alin. (1) privind dreptul la liberă circulație, art. 29 privind libertatea conștiinței, art. 39 privind libertatea întrunirilor, art. 45 privind libertatea economică
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 29. Curtea a mai precizat că garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, 52 și
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). ... 15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 47
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
manieră care să nu afecteze modul de îndeplinire a altor obligații financiare și realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar prin insuficiența fondurilor. ... 23. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, coroborate cu cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi reținută din moment ce Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
d) amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la unu la 2 ani; e) desfacerea disciplinară a contractului. “ ... 16. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției și art. 118 alin. (2) și (3) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului cadrelor militare. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia solicită
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
sănătate și aptitudinile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, în funcții prevăzute în statele de organizare ale unităților militare cu grade corespunzătoare acestui corp de personal militar“. ... 19. Curtea Constituțională a constatat neconstituțională soluția referitoare la cadrele militare, întrucât era contrară principiului separației puterilor în stat, respectiv puterea executivă a interferat cu puterea legislativă, și pentru că legiuitorul primar nu a ținut seama de îndatorirea expres impusă de Constituție legiuitorului de a reglementa prin lege organică statutul cadrelor militare. Art. 118 alin. (2
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
condiția să se utilizeze protecții speciale pentru CR. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor măsurile de siguranță specială a CR constau în utilizarea unor soluțiilor tehnice specifice caracteristicilor fluidului respectiv (ex. abur tehnologic, petrol) realizând o barieră suplimentară de separație. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor CR trebuie amplasată cu respectarea următoarelor distanțe minime: 0,25 m - față de o conductă magistrală de alimentare cu apă; 0,15 m - față de o conductă de distribuție a apei; 0,50 m - față de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 9 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259708]
-
condiția să se utilizeze protecții speciale pentru CR. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor măsurile de siguranță specială a CR constau în utilizarea unor soluțiilor tehnice specifice caracteristicilor fluidului respectiv (ex. abur tehnologic, petrol) realizând o barieră suplimentară de separație. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor CR trebuie amplasată cu respectarea următoarelor distanțe minime: 0,25 m - față de o conductă magistrală de alimentare cu apă; 0,15 m - față de o conductă de distribuție a apei; 0,50 m - față de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259709]
-
condiția să se utilizeze protecții speciale pentru CR. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor măsurile de siguranță specială a CR constau în utilizarea unor soluțiilor tehnice specifice caracteristicilor fluidului respectiv (ex. abur tehnologic, petrol) realizând o barieră suplimentară de separație. La intersecții cu conducte pentru transportul fluidelor CR trebuie amplasată cu respectarea următoarelor distanțe minime: 0,25 m - față de o conductă magistrală de alimentare cu apă; 0,15 m - față de o conductă de distribuție a apei; 0,50 m - față de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259710]
-
Astfel, instanța de judecată nu are competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât ar încălca principiul separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1) potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Din moment ce legiuitorul a stabilit expres că hotărârile Guvernului trebuie întemeiate pe
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
excesul de putere“ derivă din trecerea abuzivă a „barierelor“ între funcțiile ce revin autorităților publice și el este un exces față de limitele fixate prin norme constituționale. Astfel spus, „excesul de putere“ constă în încălcarea de către judecători a principiului separației puterilor în stat, în imixtiunea lor în atribuțiile puterii legislative sau executive. Înalta Curte constată că, în cauza de față, nu ne aflăm în niciuna din ipotezele prezentate mai sus. Rolul unei instanțe judecătorești este de a spune dreptul, de
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Autoritatea judecătorească are competența de a supune unui examen juridic norma legală în discuție, prin aplicarea la cazul concret dedus judecății, intervenind în relațiile sociale concrete aduse în fața sa, iar prin soluționarea acestora nu înseamnă că se încalcă principiul separației puterilor în stat. Necesitatea interpretării normei juridice rezidă în împrejurarea că, în procesul aplicării legii, judecătorul trebuie să stabilească conținutul exact al normei puse în fața sa, prin clarificarea și lămurirea sensului normei legale, pentru a fi mulată pe situația
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. “ ... ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, precum și în art. 115 - Delegarea legislativă. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate reglementează în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
statuat că, în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]