485 matches
-
într-o valiză de piele și au închis-o într-un seif, s-au înțolit și poartă costumele cu oarecare stîngăcie, emfatic-carnavalesc. Memorabilă este hieroglifa lor în mijlocul străzii, în fundal giganticul picior de metal al podului Brooklyn, peisaj fumegos, în sepia ca de dagherotip, industrial, fordist. Cel mai mic dintre ei țopăie fericit și deodată totul se schimbă într-o secundă, regizorul trece la desfășurarea au relenti a peliculei, în cadru apărînd înarmat Bugsy, șeful bandei rivale decis să-i lichideze
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
factor dinamic al vieții culturale românești, un laborator în care se realizează atît cercetarea docta cît și maieutica subtilă a fragilului vlăstar al culturii contemporane. Alături de manuscrisul îngălbenit, de călimara secata, de ochelarii cu lentilă de lupă și de fotografia sepia, pe care timpul le-a obiectivat și le-a adus aproape de condiția exponatului mineral, fosgăie viața de cenaclu, se consacră contemporaneitatea și sclipește intermitent, ca un girofar, promisiunea literară a zilei de mîine. La o privire atentă, s-ar putea
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
Creangă va fi un mod agreabil de a se familiariza cu un text din programa de învățământ. Pentru cei mari, montarea actorului-director Horia Ionescu se vrea una cu nivele multiple. „Amintirile unui om sunt ca fotografiile vechi - în alb-negru, în sepia uneori, cu amănunte colorate, spune regizorul, personajele care le populează sunt adesea caricaturizate. Grație scenografului Emil Grama, în alb-negru sunt costumele din spectacol, măștile eroilor merg spre caricatură, atmosfera e ușor onirică. Năzdrăvăniile lui Nică nu-și vor introduce spectatorii
Agenda2004-16-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282318_a_283647]
-
al revistei TOMIS e dedicat lui George Enescu, sub genericul, ușor jucat, ARTmonii (ART-ul, în diferite combinații, revine pînă la sastisire). Un citat din conferința Reginei Maria, din 1931, cînd Enescu împlinea 50 de ani, contrastează frumos cu coperta sepia, pe care se desfășoară cea mai cunoscută poză a aniversatului. "Sonoritatea răscolitoare de inimă" pe care o găsea regina în muzica acestui geniu trecînd cu farmec de la un rol al muzicii la altul, de la baghetă la arcuș, și la compoziție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
Marina Constantinescu Răsfoiesc, de cîteva zile, un album. Majoritatea fotografiilor sînt în alb și negru, unele sînt tratate în sepia. Dau pagină cu pagină. Exerciții de memorie. Cobor în istorie. Sînt cincizeci de ani de cînd există Teatrul de Comedie. Fiecare fotografie, fiecare imagine vrea să-mi spună mai mult. De aceea, mă întorc. Iarăși și iarăși. Privesc detaliile. Citesc
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
Giarmata (p), Covaci (p), Dudeștii Noi - Fermă Vaci, Dudeștii Noi (p), „Agrotorvis” Beregsău Mare, Jimbolia (p) - Zona Târg, Cenad (p), Vizejdia (p), „Avicola” și Sânmartinu Sârbesc. MIERCURI: Timișoara (străzile Armoniei - U.M. , I.I. de la Brad (p), Stuparilor (p), Ștefan Stâncă (p), Sepia (p), Moise Nicoară (p), Babă Dochia (p), Tigrului (p), Bicaz (p), Bușteni (p), Armoniei (p)), Balint, Spata, Rădmnești, Ohaba Română, Giarmata (p) - str. Română, Moară, Cărpiniș (p), Iecea Mare (p), Cenad (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Timișorii, Porumbescu; Moară Jebel
Agenda2005-14-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283571_a_284900]
-
Eliberării, Fragilor, Văliug, Filimon; casieria din str. Ialomița: străzile Borzești, Holdelor, Galvani; casieria din Piață Kuttl: străzile Stadion, Siret, Fucik, Ț. Lalescu, St. Furtună, Treboniu Laurean, Moților; casieria din str. Uranus: C. Martirilor, străzile Lidia, Albac, St. Stâncă, Într. Vișinului, Sepia, Cosminului, Basmului, Bd. Rebreanu, Piața Vidraru; Dragșina, Bazoșu Vechi, Giroc. piața de flori l Violete - 5 000 de lei/buchețel l Albastrele - 5 000 de lei/buchețel l Narcise - 4 000-5 000 de lei/fir l Garoafe - 15 000 de
Agenda2005-14-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283571_a_284900]
-
Ceea ce permite păstrarea nealterată a interesului spectatorilor. La acestea contribuie esențial muzica și eclerajul, desigur, ingeniozitatea scenografiei cu toate accesoriile ei. Spațiul se dezvăluie în clar-obscur cu focalizări de "lumină caldă", asupra chipului personajelor. Nuanța dominantă a imaginii scenice e sepia - culoarea vechilor fotografii și ale demodatelor cărți poștale. Culoarea Nostalgiei... (De aceea este și foarte greu să se obțină bune fotografii ale spectacolului.) Din nou, ca și în alte împrejurări artistice oferite de Mona Chirilă, centrul de forță stă în
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
Alexei Balabanov, Of Freaks and Men (1999) pe aceeași frecvență cu filmul fraților Quay, The Piano Tuner (2005) deși registrele sunt diferite, ambele oferind o viziune estetizantă asupra unui univers particular, ambele cochetând în diferite grade cu suprarealismul. Filmând în sepia, Balabanov reface atmosfera fin de siècle a unui Sankt Petersburg misterios depopulat în care evoluează după un scenariu dostoievskian personaje extrase parcă din Demonii, monștri vădind însă un numitor comun, pasiunea pentru fotografie și film erotic. Cinematograful își exercită ineluctabil
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
de text. Subtilitatea cuvîntului e înlocuită, în film, cu miza pe o anumită senzorialitate a imaginii (o imagine excepțională, semnată Doru Mitran), o imagine cu o pulsație modernă și în același timp cu o patină retro (v. culoarea virată înspre sepia), o imagine caldă, ca o magmă a amintirii... Episodul de la Canal - cu tot furnicarul de condamnate, într-un deșert făcut din piatră, efort animalic și nimicire - e cea mai puternică parte a filmului, plastic vorbind. Dar și muzical. Pentru că, în
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
de un crem pal, mimează hîrtia pătată de magic-banala băutură. Mai mult decît un jurnal de cafea, un jurnal-album: textul e însoțit de schițe ale autoarei, simultane cu nașterea însemnărilor, și de fotografii ale cafenelelor pariziene, toate trecute în ton sepia, sugerînd nu vechiul, ci aceeași cafea. Care, ne atrage atenția autoarea, la Paris nu e deloc aceeași cu cea de la noi, pentru că francezii nu beau cafea turcească. În schimb franceza e singura limbă în care băutura și locul unde se
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Nu. Ei, cu Demetru cel plecat și întors să jelească, ofilindu-se imediat cum își pierde iluzia, fac doar unul dintre triunghiuri. Alburiu, cu slab contur, adus deodată în față, deși lui îi pria penumbra, scofîlcit brusc, ca o fotografie sepia în plină lumină. Față de el, decoupage-ul amintirii fixe și chinuitoare, joacă, mai mic, mai mare, în față, în fundal, un alt triunghi, cel al tinerilor, Alexandra, Mihail și, să spun așa, povestitoarea. Pe ea, ultima, reținem bine cum o cheamă
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
Cronicar Iașii și sepiile T.Tihan relatează (în STEAUA nr. 10 din 2002) cum au decurs cele două directorate ale lui Perpessicius din perioada comunistă. A fost numit, în 1957, Director General al Bibliotecii Academiei Române și Director, în definitiv, fondator, al Muzeului Literaturii Române
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În același număr al Vieții, dl Luca Pițu continuă a arunca precum sepia veninuri, văzînd securiști și comploturi securistice în toate împrejurările literare. Rostești un nume, care d-sale i se pare odios, fie al unei reviste, fie al unei persoane, gata, te-ai înțeles cu securiștii. Și chiar dacă nu-l rostești (dar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
se cheamă. Este îngrozitor cum un om cu atîta știință de carte poate să aibă atît de puțină minte. Să fie emisiile de venin o formă de sterilitate, ca la conjudețeanul Dan Petrescu? De la o vreme, Iașii lui Maiorescu produc sepii critice.* În albastru bate și pagina 5 din TIMPUL ieșean, în care dl Dan Petrescu își publică scrisoarea cu numărul doi către Liviu, prilej de a mai bălăcări nițel România literară, dar și pe Dan C. Mihăilescu ("pe cale de înverzire
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
doi către Liviu, prilej de a mai bălăcări nițel România literară, dar și pe Dan C. Mihăilescu ("pe cale de înverzire") ori pe N. Florescu ("acesta de un verde crud indubitabil"), iar dintre morți pe Z. Stancu. Dar cine scapă de sepia cu pricina? Cronicarul citește cu stupoare emisiile albăstrii și se întreabă cu candoare: oare de ce nu scrie dl Dan Petrescu literatură? Scrisorile d-sale au un aer fictiv absolut convingător.* În OBSERVATOR CULTURAL nr. 155, lugubrele considerații ale dlui D.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
Brândușei nr. 10-18, Lupeni, Măslinului, Dan Căpitan, Negulici, Zorile, E. Murgu, Banu Mărăcine, Călimănești, C. Torontalului nr. 3-13; casieria din str. Uranus: străzile Lebedei nr. 2, 4, Cosminului nr. 21, 23, Vidraru nr. 2, St. Stâncă nr. 41, 65, 67, Sepia nr. 13, 17, 19, 8, Orizont nr. 6; Giroc (p), Bazoșu Vechi, Bencecu de Sus, Orțișoara (p), Peciu Nou (p). piața de mașini Dacia Nova (2001) - 3200 USD; Dacia 1310 L (2001) - 2 800 USD; Dacia 1310 L (2000) - 2
Agenda2003-15-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280897_a_282226]
-
piesei, se poate aprecia echilibrul și măsura prezente în interpretarea tuturor și a fiecăruia în parte. De aceea, mi se pare lipsit de onestitate să fac ierarhii, treceri în revistă sau omisiuni comentînd practic o fotografie de grup tratată în sepia de Doina Levința, din care rînd pe rînd, cei surprinși intră sub lupă și devin protagonști. Personajele însă nu au anvergură din scriitură și aici este problema autorului. Stilul spectacolului nu seamănă cu acela al lui Gonța (dacă n-ai
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
și mă rezum la încă un exemplu, Memento (2004) al lui Christopher Nolan, pe ideea tatuajului și a recuperării traumei într-o ficțiune polițist-detectivistică. La farmecul filmului contribuie din plin și o serie de ecleraje și de-coruri, filmările în sepia, crepusculare, cu o luminiscență di-fuză, care încarcă atmosfera romanului polițist. Un ca-davru strălucește în lumină cu rictusul fixat etern în mintea copilului, imaginația se digitalizează, amintirile din copilărie, cele fictive ale lui Fingerling, desfășoară locuri spec-tra-le, luminate artificial, așa cum hoinărelile
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
fotografiilor executate de Brand. Astfel fotografia, de tip cabinet, realizată de Tomá� are dimensiunile de 6 x 9 cm, iar cea semnată de Brand, este ceva mai mare, de 6,5 x 10,5 cm. Fotograful praghez a lucrat în sepia, o culoare ștearsă, fără contrast, în timp ce fotograful ieșean a lucrat în alb-negru, păstrând întocmai proporțiile și fizionomia poetului, dar schimbând culoarea vestei, pentru a obține un contrast mai mare. Aici albul imaculat al cămășii este ca un blitz, în centrul
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
reportaj making-of ne arată că actorul nu mai înseamnă mare lucru, cedînd locul tehnicianului care lucrează în 3D și care desăvîrșește metamorfoza. Inginerul de sistem, supervizorul efectelor vizuale, Chris Watts scoate imperfecțiunile și colorează masca personajului care plutește în aerul sepia al climatului războinic. De altfel, filmul este conceput după ceea ce se poate numit un graphic novel, aparținîndu-i desenatorului Frank Miller creatorul Sin City (2005) - împreună cu Robert Rodriguez - și lui Linn Varley. Michael Wilkinson, creatorul de costume, are un cuvînt greu
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
film rotund, în toate privințele, un film trist și totuși tonic. Filmul care m-a impresionat cel mai mult și care avea să primească Premiul Special al Juriului a fost A Snake of June al japonezului Shinya Tsukamoto; turnat în sepia, în plin sezon al ploilor, filmul are un stil într-adevăr unic, de o originalitate care îți taie respirația. iecare imagine are locul ei bine determinat, si, durînd doar 77 de minute, filmul are și o densitate apăsătoare. Un cuplu
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
precum și de altele, nenumărabile, care i-au urmat de-a lungul unor decenii care au dat istoria peste cap. Pe cea dintâi, cu muștiucul aurit, dar conținând ciocolată, mi-a pus-o între buze, pe la vreo cinci ani, tata, fotografia sepia, de epocă, ne înfățișează pe ambii cu câte o țigare (nu mai zic țigaretă!) în gură, a lui autentică. Și ce-a mai fumat! De vină a fost, bănuiesc, o genă fatidică, ereditatea. Bunicul meu patern, inginer naval transferat la
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
aceeași dispoziție memorativă. Tenta autobiografică e acum mai accentuată, tot așa ticurile povestirii ca ritual cu auditoriu. Străzi, localuri și grădini de vară, biserici, școli, reviste, cenacluri, spectacole, personaje (nume sonore ale scrisului transilvan, într-un album virat abil din sepia în culori apăsate, cu valorări tari, iuți, pitorești), chiar o mică antologie de versuri și texte teoretice apărute în „Steaua” sunt toate revărsate în pagină, uneori abia digerat, cu o anume urgență a instrumentării dosarului. Cumva în răspăr cu zvârcolirile
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
împrumut care poate fi salvator, lucrând o vreme în slujba unui maestru, crescându-și în liniște propriul eu. Cine traduce astăzi o face spre a menține în lumină un mare tablou, adăugându-i propria tensiune. Deși ce se recreează în sepia nu poate fi niciodată leit originalul, oricât de strict s-ar încerca păstrarea acestuia, prin respirația traducătorului poate se întregește. Un scriitor care traduce are în minte un model, o spirală deschisă, pe care își așază propriile cuvinte atrase unele
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]