483 matches
-
Două-trei piese. Asta era tot. ― Ce vrei să spui? protesta Milton. Aveam un Întreg repertoriu. Și Începea să fluiere Begin the Beguine, făcând triluri care evocau vibrato-ul unui clarinet și apăsând aerul cu degetele. ― De ce nu-mi mai cânți serenade? Îl Întreba Tessie. Dar Milton se gândea la altceva. ― Ce s-a ales de clarinetul ăla vechi al meu? Și apoi Tessie: ― De unde să știu eu? Crezi că eu le țin socoteala la toate? ― E În subsol? ― Poate l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
socoteala la toate? ― E În subsol? ― Poate l-am aruncat. ― L-ai aruncat? De ce naiba ai făcut asta? ― Ce vrei să faci, Milton, să exersezi mai mult? Nici pe atunci nu erai În stare să cânți la drăcia aia.) Toate serenadele trebuie să se termine cândva. Dar În 1944 muzica n-avea sfârșit. În iulie, când suna telefonul la pensiunea O’Toole, câteodată se auzea un alt fel de cântec de dragoste ieșind din receptor: ― Kyrie eleison, Kyrie eleison. O voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Hitler nu mai are nici o șansă. ― Nu știu de Hitler. Eu am treabă cu Hirohito. M-am Înrolat În marină. Nu În armata terestră. ― Și picioarele? strigă Desdemona. ― Nu m-au Întrebat de picioare. Bunicul meu, care asistase pasiv la serenadele la clarinet, așa cum asista pasiv la toate, conștient de semnificația lor, dar fără să se poată hotărî dacă era Înțelept sau nu să se implice, Îi aruncă acum fiului său o privire pătrunzătoare. ― Ești un băiat foarte tâmpit. Știi asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Când i-am spus doctorului Luce povestea vieții mele, momentul În care devenea interesat era, invariabil, când ajungeam la Clementine Stark. Lui Luce nu-i păsa de bunicii atinși de păcat sau de cutiile pentru viermi de mătase sau de serenadele la clarinet. Până la un punct, Îl Înțeleg. Chiar sunt de acord. Clementine Stark m-a invitat la ea acasă. Fără a se putea compara măcar cu Middlesex, era o locuință copleșitor de medievală, o fortăreață de piatră cenușie, respingătoare, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mie. După slujbă, toată lumea s-a Întors la mașini ca să meargă spre cimitir. Agățate de antenele mașinilor, fluturau flamuri purpurii și procesiunea trecu Încet pe străzile din vechiul cartier de est, unde crescuse tatăl meu și unde Îi cântase cândva serenade mamei mele de la fereastra camerei lui. Cortegiul de automobile o luă apoi pe Mack Avenue și, când trecură pe Hurlbut, Tessie privi pe geam ca să vadă vechea lor casă. Dar n-o zări. De jur Împrejur crescuseră tufe, spațiile verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la fel de important. Au fost trei tipi de-ai tăi pe-aici. — I-a trimis poliția să mă vadă. — Au adus niște bere. — Probabil că era proastă. — Da, era. — O să vină-n seara asta, trimiși tot de poliție, să-mi cânte serenade, spuse râzând și bătându-se cu palma pe stomac. Nu pot să râd Încă. Tipii sunt fatali ca muzicieni. — Și cel care te-a Împușcat? — Alt tâmpit. Îi luasem treișopt de dolari la cărți. Nu omori pentru banii ăia. — Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
scoțian Într-o noapte de singurătate. Afară, un pescar Intha, În stare mai mult decât avansată de ebrietate, Începu să lălăie cu o forță demnă de un cântăreț de operă, iar În arena formată de lac și cercul de căsuțe, serenada lui bubui și răsună În fața unui public captiv. Lui Harry melodia i se păru un fel de vaiet universal. Era Îngrozitor, reflectă el, perfect pentru acea ocazie. Seara, Walter Îi asigurase că nu vor regreta trezirea matinală. Nu vă puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
îndemnul către lucrurile care durează: întîlnea Biserica, gloria Portugaliei și opera gândului. Timid, singuratic, studios - nimeni nu l-a băgat în seamă în primul an de Universitate. Studenții, după trecerea celor dintâi zile de euforie revoluționară, reveniseră la tipic: cursuri, serenade, nuclee politice, petreceri, discuții literare. Unii dintre ei începeau să fie dezamăgiți că instaurarea Republicii nu adusese după sine toate libertățile pe care le visaseră și revendicaseră sub Monarhie. Alții, mai numeroși, aveau să fie dezamăgiți în anii următori de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se-ntoarce spre noi, râde, începe alta, și tot așa, până ce se oprește asupra uneia. Și atunci, uneori parcă alintă pianul, de cele mai multe ori parcă vrea să-l strivească. Azi, rugată, a venit la piano doamna M... A cântat sentimental serenada lui Schubert. Când a isprăvit, Adela a sărit, a îmbră-țișat-o, a sărutat-o pe amândoi obrajii cu o afectuoasă indulgență pentru sentimentalismul mamei sale. Uneori jucăm cărți, în zilele astea cenușii, când trebuie să punem măsuța la geam, ca să avem
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sufletul altui om, prin neștiința mea despre ceea ce se petrece în ea, prin șovăirile mele față de dânsa și față de mine însumi și prin frica mea de ea. Eu 1 Nu mă atinge (lat.) mergeam gândind toate acestea. Ea visa sfârșitul serenadei lui Schubert, atât de-ncet și de distrat îl îngîna, fără să-l mai poată părăsi. Era frig și umed. Adela pusese haine groase și mănuși. Pe cap avea o beretă, de sub care se răzvrătea părul, umezit parcă de lumina
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
parcuri înghețate... Poet, și solitar... Galben, plumb, violet... Odaia goală... Și nopți târzii... Îndoliat parfum Și secular... Pe veșnicie... Volumul "Scantei galbebe" G. Bacovia Cuprins: 01. Scântei galbene 02. Singur 03. Amurg 04. Muzeul nopții 05. Vânt 06. Ecou de serenadă 07. Noapte 08. Strigoii 09. Marș funebru 10. Balet 11. Serenada muncitorului 12. Pastel 13. Scântei galbene 14. Dormitând 15. Nocturnă 16. Nervi de primăvară 17. Note de primăvară 18. Amurg de vară 19. Fanfară 20. Gol 21. Nocturnă 22
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
nopți târzii... Îndoliat parfum Și secular... Pe veșnicie... Volumul "Scantei galbebe" G. Bacovia Cuprins: 01. Scântei galbene 02. Singur 03. Amurg 04. Muzeul nopții 05. Vânt 06. Ecou de serenadă 07. Noapte 08. Strigoii 09. Marș funebru 10. Balet 11. Serenada muncitorului 12. Pastel 13. Scântei galbene 14. Dormitând 15. Nocturnă 16. Nervi de primăvară 17. Note de primăvară 18. Amurg de vară 19. Fanfară 20. Gol 21. Nocturnă 22. De iarnă 23. Umbra 24. De iarnă 25. Unei fecioare 26
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ușă frunzele s-au strâns. De departe vin ecouri vechi de plâns, Brumă, toamnă literară, Pe drum prăfăria se duce fugară. Și-am stat singur supărat În zăvoiul decadent. Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat Versuri fără de talent. Ecou de serenadă Pansele negre, catifelate Pe marmora albă s-au vestejit, Și-n tainice note s-au irosit Parfume triste, îndoliate. Su singur, cu umbra, iar am venit, O, statui triste și dărâmate, - Pansele negre, catifelate, Vise, ah, vise, aici, au murit
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
au irosit Parfume triste, îndoliate. Su singur, cu umbra, iar am venit, O, statui triste și dărâmate, - Pansele negre, catifelate, Vise, ah, vise, aici, au murit. În haine negre, întunecate, Eu plâng în parcul de mult părăsit... Și-a mea serenadă s-a rătăcit În note grele, și blestemate... Noapte Se-ntind bulevarde-n noapte de vară, Pe arbori, electrică lumină - La gară zvâcnește o mașină Și-n gol, tresar signale de gară. Pe cer de safir, comori de avari... Tăcerea
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Degajări de puternice forme - Albe, în fața lumii enorme, Lunecau baletesitele albe... Lunecau baletistele albe Și lumea sufla împătimită - Albe, râzând spre lumea prostită, Lunecau baletistele albe. Lunecau baletistele albe... Tainic trezind complexul organic - Albe, stârnind instinctul satanic, Lunecau baletistele albe... Serenada muncitorului Eu sunt un monstru pentru voi Urzind un dor de vremuri noi, Și-n lumea voastră-abia încap... Dar am să dau curând la cal. O, dormi adânc, mereu, așa, În vise dulci, hidos burghez, Oftând, palate de-ți lucrez
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
noi, Și-n lumea voastră-abia încap... Dar am să dau curând la cal. O, dormi adânc, mereu, așa, În vise dulci, hidos burghez, Oftând, palate de-ți lucrez, Eu știu și bine-a dărâma. În noaptea asta, iată, sună O serenadă din topor, Amanților, pierduți sub lună, Poeți cu putredul amor. O dormi în noaptea infinită, Burghez cu aer triumfal, Dar preistoric animal În rațiunea aurită. Sub luna blondă nu se plânge, Ci răzbunările se curmă, Martirilor scăldați în sânge, Cânt
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
din topor, Amanților, pierduți sub lună, Poeți cu putredul amor. O dormi în noaptea infinită, Burghez cu aer triumfal, Dar preistoric animal În rațiunea aurită. Sub luna blondă nu se plânge, Ci răzbunările se curmă, Martirilor scăldați în sânge, Cânt serenada cea din urmă. O dormi... dar voi urca spre soare În zbor sublim de-aeroplan... Cu vise dulci, burghez tiran: E aurora-ngrozitoare... Pastel - Adio, pică frunza, Și-i galbenă ca tine, - Rămâi, și nu mai plânge, Și uită-mă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
becuri înstelate. Orașul seara... Pe o piață Cu sclipiri de fier Claxon, armonic, a sunat. Foburgul Cu bachice dorinți, Și cugetări De opere văzute, Orașul seara... Din statica uitării, - Destul frumos, Destul departe. * MERIDIAN Sezonul verii s-a finit De serenadele albastre... De reverii ascunse-n astre... - Poema care s-a sfârșit. Sezonul iernii s-a ivit De cum ninsoarea-n geamuri bate... De depărtările-nghețate... - Poema care a venit. * NIHIL NOVI Aceste cuvinte Ți le trimit De lângă lampa arzîndă, Acuși mă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ideea de a se cumpăra și un vagon, iar Ioil, fostul casier de la A.D.A.S., venise chiar cu propunerea să se ia în antrepriză de către comunitate exploatarea căii ferate pe traseul până la întâlnirea cu acceleratul. Erau apoi vizitele de rămas-bun. Erau serenadele pe care le cântam, de despărțire, fetelor, colegelor noastre de școală, sub ferestrele lor, cu lacrimile mamelor sau ale bunicilor în dosul perdelelor trase. Eu cântam la mandolină și, pentru un efect sonor mai pregnant, mișcam cu talpa pantofului un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
n-aveam nici un drept să-ți spun chestiile alea. Nici măcar nu ne cunoaștem și am fost total deplasat. Iată-le! Marile mele scuze, și n-ar fi putut părea mai sincer nici dacă apărea În fața casei mele și-mi cânta serenade În boxerii aceia adorabili Calvin Klein pe care eram sigură că-i purta. Voiam să intru prin telefon și să mă ghemuiesc pe genunchii lui, dar am reușit să-mi mențin oarecum aparența de detașare. —Deloc. Și mie Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
aranja cu drag o grămadă de bețe și de lemne de foc Într-o Încrengătură complicată. Piesa de rezistență a fiecărui Festival al Recoltei era focul ceremonial, În jurul căruia se strângea toată lumea să danseze, să bea vin și „să cânte serenade recoltei“, orice o mai fi Însemnat și asta. Am țopăit spre el, simțindu-mă extrem de șleampătă Îmbrăcată Într-o pereche de colanți uzați din liceu, un pulover de lână cu fermoar și un jerseu gros și mițos. Mă simțeam ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu mai era gândire, totul îmi venea din inimă, pe muzică, știi. Am făcut o expoziție cu treizeci și trei de tablouri inspirate din muzică. — Cum adică? — Am pictat Boleroul lui Ravel, Nocturnele lui Debussy, Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski, Mica serenadă de Mozart, piese de Berlioz, Stravinski, Hindemith etc. Apoi am făcut o expoziție inspirată de poeți, totul mi-a ieșit așa de ușor... Plecam de la poezii de Lamartine, Rimbaud, Verlaine... În Eminescu e numai muzică, el a încercat toate ritmurile
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nu mai era gândire, totul îmi venea din inimă, pe muzică, știi. Am făcut o expoziție cu treizeci și trei de tablouri inspirate din muzică. — Cum adică? — Am pictat Boleroul lui Ravel, Nocturnele lui Debussy, Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski, Mica serenadă de Mozart, piese de Berlioz, Stravinski, Hindemith etc. Apoi am făcut o expoziție inspirată de poeți, totul mi-a ieșit așa de ușor... Plecam de la poezii de Lamartine, Rimbaud, Verlaine... În Eminescu e numai muzică, el a încercat toate ritmurile
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
naște o taină pe pământ... Când ploaia se-ntețește și norii stau să cadă întunecând albastrul din ochii tăi de cer, împrăștii rugăciune și lacrimi în cascadă Și luminezi cotloane ascunse-n frig și ger... Ți se închină versuri și serenade cântă, Desprinsă este luna din culcușu-i celest, Cuvântul prinde viață în cel ce nu cuvântă, Te strâng în brațe fiii în cel mai tandru gest... Și primăveri se joacă în gândul tău de noapte Când degetele tale se-aprind sub
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și mii de curcubeie. Copacii au umbra violetă Aici copacii au umbra violetă și vibrează sub atingerea mâinilor mele striate și reci. Murmurul lor straniu e încărcat de miresmele sentimentelor sfărâmate sub talpa vremilor trecute. Glasul iubirii se stinge în serenade care-și poartă mătasea papucilor prin liniștea albă a nopții și a pădurilor astrale.Tu încă stai de strajă trandafirului albastru pe care ți l-am tatuat cu grijă pe sub cămașa mereu proaspătă.Muzica zilei se prelinge din urechea mea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]