872 matches
-
meu fără de Hotar,/ ascultă, poate ai să mă-nțelegi..,/ ascultă.., ascultă.., ascultă...” (sunetul sufletului fără de hotar...) prin oglinzile conștiinței (ciobite, adesea), prin nuanțele fugitive ale curcubeului și înseninările așteptate... la ceasul de taină cu divinitatea. E un strigăt, o durere, sfâșiere, o bucurie, o dorință și un plânset neauzit, în toate gândurile, trăirile poetului. Pe fundalul muzicii universale apare mereu această minune numită „Femeie”... de care se agață cu disperare, sperând că „iubirea întregită” îi va îmblânzi toate spaimele și durerile
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
ZAPISUL IUBIRII”, purtând semnătura poetului George CĂLIN, deschid căi spre multitudinea de semnificații, antrenează imaginația, fantezia, substanța poetică se condensează,adesea, în metafore stilizate, adevărate bijuterii, cuvintele fiind menite să răscolească adâncimile sufletului, predispunând la trăiri complexe,marcate de o sfâșiere metafizică în fața trecerii inexorabile a timpului. Poetul se jerfește pe sine, schimbându-se în cuvinte, în speranța de a supraviețui spiritual, prin creația sa, care-l va renaște perpetuu. „ Să-i iubim pe poeți. Să-i iubim pentru că ei există
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
își găsește liniștea, este sursa de inspirație și bucurie. Fiecare ... XVIII. PRESCRIE-MI, TE ROG, O DRAGOSTE..., de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Doctore, te rog, prescrie-mi o dragoste mare, să-mi astâmpăr sfâșierea din jelitul sihastru. Un cer senin să-mi stea de veghe, când febra nopților și îndoiala vor înălța un rug, în fiecare lacrimă și-n fiecare oră de-așteptare. Doctore, te rog,bandajează-mi sufletul c-o nouă poveste, o
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
în fiecare rană -, străinului să-i spui... să răsădească o floare și-o dragoste solară, la umbra unei sălcii plângătoare, în amintirea clipelor ce mint, clipelor ce mint... Citește mai mult Doctore, te rog, prescrie-mio dragoste mare,să-mi astâmpăr sfâșierea dinjelitulsihastru.Un cer senin să-mi stea de veghe,când febra nopților și îndoialavor înălța un rug,în fiecare lacrimă și-n fiecare orăde-așteptare.Doctore, te rog,bandajează-misufletulc-o nouă poveste, o nouă înfiorare.Să cânte vântul în flautede dor,să
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic, Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri. Adeseori, în murmuru-mi apatic, E simfonia ultimei căderi. Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață, Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață, Văd noua mască a grăbitei luni. Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia, Aș pune-o scut la poarta din cuvânt, M-aș agăța de cer, să-nlătur droaia De meteori cu
SUNT OMUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381196_a_382525]
-
OMUL..., de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic, Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri. Adeseori, în murmuru-mi apatic, E simfonia ultimei căderi. Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață, Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață, Văd noua mască a grăbitei luni. Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia, Aș pune-o scut la poarta din cuvânt, M-aș agăța de cer, să-nlătur droaia De meteori cu
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
apa cristalină Un râu de smoală fost-a, până ieri... Citește mai mult Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic,Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri.Adeseori, în murmuru-mi apatic,E simfonia ultimei căderi.Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață,Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață,Văd noua mască a grăbitei luni.Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia,Aș pune-o scut la poarta din cuvânt,M-aș agăța de cer, să-nlătur droaiaDe meteori cu trist
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
treilea și în miezul zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și ea ar fi fost supărată din pricina Celui care a fost slăvit în ea și pătimește acum? Ce însemnau apoi celelalte lucruri descoperite, dar care n-au putut fi văzute? Așadar în ceasul al
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
2015 Toate Articolele Autorului Mi-am cioplit propriu-mi chip pe inimi de vânt, pe strigăt de lună, pe izvoare fără hodină; cum să-l mai adun într-un „pumn de nisip“?! * Mi-am dăruit sufletul fiarelor, să-i astâmpăr sfâșierea ; cum aș putea să-i mai adun rămășițele-i... de la “festinul durerii?!" * De trup, aș vrea să uit și zidurile-i amare să le surp, în adâncuri tăcute; zadarnică trudă - să-ți făurești un „chip", pe retina timpului, pe zborul
SFÂŞIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373399_a_374728]
-
treilea și în miezul zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și ea ar fi fost supărată din pricina Celui care a fost slăvit în ea și pătimește acum? Ce însemnau apoi celelalte lucruri descoperite, dar care n-au putut fi văzute? Așadar în ceasul al
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
fel de relații de dominare, sub altă haină. Puternica piramidă de raporturi umane sprijinită integral pe proprietatea feudală, atât de înrădăcinată, pare că se năruie în fața acestui nou tip de relații. Și schimbarea nu se face fără un țipăt de sfâșiere. Este o răsturnare de ierarhii cu totul spectaculoasă, căci stăpânul de drept, feudalul, pare că nu mai are nici o putere, devenind ceva mai jos decât sclavul. Iar la întrebarea : “Francisc, pe cine vrei să slujești, pe stăpân sau pe slugă
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
o vârstă. El este îndrăgostit întreaga viață. Opera lui de îndrăgostit se împarte în două: „În vită di Madonna Lăură” și „ În morte di Madonna Lăură”, ipostazieri ale iubirii pentru Lăură de Noves, o trăire erotică intensă, dar și o sfâșiere elegiaca până la lacrimi. El a adorat iubita că ființă reală, întrevăzuta în multiple înfățișări de concretețe picturala, dar și ca ființă angelica, după moartea ei, ca simbol al feminității eterne. În opera lui focul în vâlvătăi este Lăură. „Acel foc
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... Citește mai mult Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... VI. PE TREPTELE GUVERNULUI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014. Naiul unui neam Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poteca bătută de lună Stânci.Fluxul se izbește de gânduri. Visez ,bătrâne vapoare Suspină în lumina lunii și rânduri De ceață vin dinspre mare. Simt o duioasă sfâșiere de finaluri, Stelele desenează pe ape vitralii, Încă mai cred că sunt pe la baluri Alunecând printre rochii și dalii. Cerul a desenat peste mare o arcadă, Parcă eu ți-am pus pe frunte o cunună Când au venit toți să
POTECA BĂTUTĂ DE LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348964_a_350293]
-
239 de poeme cuprinse în volumul „Două lacrimi de cer”. Iubirea, tristețea, resemnarea, zborul, visul, dorul , viața răsărind „timid” dintre ruine... toate și-au făcut loc în versurile poetei Valentina Becart a cărei lirică este străbătură de mari frământări și sfâșieri interioare ce duc în final... la o adevărată confesiune existențială. Poetă complexă - cu un spirit ascuțit în ce privește conștientizarea vieții - cu toată multitudinea aspectelor ei coloristice - transcrie într-un ton grav latura perisabilă a existenței... supăsă degradării... Și cum altfel ne-
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Oare vom auzi că în România va exista democrație de tip occidental când va face plopul pere și răchita micșunele ?" 5. "Ce se întâmplă cu noi ?" 6. "Români ațâțați împotriva românilor, muncitori ațâțați împotriva intelectualilor, la ce pot duce aceste sfâșieri și convulsii ?" 7. " Cine sunt cei care organizează discordiile, ura ? Și de ce ?" 8. "Vreți să simțim iarăși gustul minciunii ?" 9. Vreți să reînvățăm să ne "descurcăm", să reînvățăm să ne resemnăm, să reînvățăm să suportăm istoria ?" 10. "Coborârea disperării noastre
NIHIL IN INTEGRUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346910_a_348239]
-
din București. Păcatele contemporane sunt aceleași cu păcatele primilor oameni după cădere. ,,Însă, în timp ce oamenii de atunci experiau păcatul ca pe o cădere, o rupere și o înstrăinare de Izvorul vieții și de temeliile ontologice ale lumii și trăiau această ,,sfâșiere a firii,, în pocăință neîncetată și cu speranța necontenită a mântuirii, astăzi, ceea ce altădată însemna o gravă abatere, accidentală totuși, a firii de la chemarea ei divină, tinde să se generalizeze și să devină normalitate, chiar o a doua natură, la
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului E-o taină-n toate și-o năruire; nu vă-ndoiți de dăinuire când vă cântați bucuriile în același cerc istovitor în care dorm nepăsătoare cimitirele... * E o lumină-n toate și-o sfâșiere; nu vă întrebați de risipire când vă slăviți odoarele în același triunghi nepereche în care se înalță - ca o provocare - luna, soarele... * E-un nepătruns în toate și-o prigonire ; și cum să vă mire când rătăciți în propria geometrie
SĂ NU TREZIM CIMITIRELE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377843_a_379172]
-
Șovăi printre năluci” - spune poetul, de parcă nu mai merge de mult printre oameni concreți, vii, prezenți. Nimic nu mai e cum a fost și nimic nu atenuează durerea și singurătatea pierderii. Poate scrierea acestor poeme patetice să mai îmblânzească puțin sfâșierea. O sfâșiere de catapeteasmă. Ruptura dintre suflet și duh. De nerefăcut. Și atunci se iscă alte atribute în locul celor trăite până în ora despărțirii: nonsens, absurd, deșertăciune, derută, confuzie. De la “fericirea supremă” la nefericirea supremă e cale de-o moarte, străbătută
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
năluci” - spune poetul, de parcă nu mai merge de mult printre oameni concreți, vii, prezenți. Nimic nu mai e cum a fost și nimic nu atenuează durerea și singurătatea pierderii. Poate scrierea acestor poeme patetice să mai îmblânzească puțin sfâșierea. O sfâșiere de catapeteasmă. Ruptura dintre suflet și duh. De nerefăcut. Și atunci se iscă alte atribute în locul celor trăite până în ora despărțirii: nonsens, absurd, deșertăciune, derută, confuzie. De la “fericirea supremă” la nefericirea supremă e cale de-o moarte, străbătută la pas
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
căci într-o zi le-o veni și lor vremea de a nu mai putea suporta?... Au dat cu ciomagul în cei mai onorabili oameni ai României, au orbit de resentimente activate de lăcomia hrănirii cu victime, de încăierare, de sfîșiere și s-au năpustit asupra elitelor României...! Anca Sigartău. Au rămas în urma ei întrebări...! Artiștii nu au fost lăsați nici ei să treacă în siguranță prin încâlcitul labirint al unei anume categorii de presă în care cine intră are a
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Mănucă, Mircea Dinutz, Virginia Blaga, Șerban Codrin ș. a.); (X) „constelația“ de la Fragmentele lui Lamparia (Craiova, Fundația „Scrisul Românesc“, 2002, unde strălucesc recenziile / cronicile de sub numele lui Edgar Papu, Ion Beldeanu, Mihail Diaconescu ș. a.); (XI) „constelația“ de la cartea Basarabia, sau drama sfâșierii (Chișinău, Editura Flux, 2003, cu o prefață de Mihai Cimpoi, op care s-a bucurat de recenzii / cronici de Nicolae Georgescu, Mircea Dinutz, N. Rusu ș. a.); (XII) „constelația“ de la Caragiale - abisal (Timișoara, Editura Augusta, 2003, cu o ediție bucureșteană în
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ȘEVALET RIMAT Autor: Monica Bokor Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Șevalet rimat Mă doare sfâșierea de-albastru presărat Cu norii cenușii de toamnă arămie, Cu pașii gri, încet și măsurat, Mă-ndrept spre iarna argintie. Cu verde mă îmbăt ca să-mi ajungă Până când primăvara azurie o să vină. Când verde nu-i pe calea toamnei, lungă
ȘEVALET RIMAT de MONICA BOKOR în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373144_a_374473]