47,347 matches
-
căruciorul tras numai de bătrâna măgăriță Magdalena. Apropiindu-se de casa nou văruită, auziseră și glasul autoritar al coanei Lenuța, care își cicălea de zor bărbatul ei mai tinerel cunoscând Biblia din care avea obiceiul să citeze fapte și întîmplări sfinte cu tâlc, ca toți noii sectanți. De altfel, când văzu musafirul apărând în curtea pustie, nisipoasă, bunul Mitică îl binecuvântă pe loc - ca ori de cîte ori îl revedea, ca și cum cine știe de unde s-ar fi întors, - cu o plecăciune
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
bunul Mitică îl binecuvântă pe loc - ca ori de cîte ori îl revedea, ca și cum cine știe de unde s-ar fi întors, - cu o plecăciune, zicând rar, bisericește, însă pe un ton prozaic de toate zilele, ca o știre, veste, informație sfântă, eveniment pe cale să se producă, dacă nu s-a și produs: împarte o bucată în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire se poate întâmpla în țară... și era cazul. Sărăcie... Un domn care venise la băi
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
Mihaela Bușoiu) e uneori cam neglijentă. Cel mai ciudat e că nici traducătoarea, nici redactorul (Olga-Silvia Turbatu) nu l-au citit niciodată pe Labiș, altfel nu retraduceau din franțuzește cunoscutele versuri din Primele iubiri ("Eu curg întreg în acest cîntec sfînt/ Eu nu mai sînt, e-un cîntec tot ce sînt"), care la p. 190, arată așa: "Alunec cu totul în acest mare cînt sacru! Căci eu nu mai sunt nimic, mi-am despuiat ființa! Și tot ce eram s-a
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
citadina și pastorala din Carpați, din dialogul artei moderne. Brâncuși a avut relații strânse cu poeți și literați contemporani, de la Apollinaire la Radiguet. Astfel, primul eseu asupra operei brâncușiene a fost scris de Ezra Pound. Poezia lui Lucian Blaga, Pasărea sfântă, reprezintă probabil comentariul cel mai semnificativ asupra Măiestrei brâncușiene. Prezentarea personalei de la Brummer Gallery din 1926 a fost făcută de Paul Morand. În atelierul sculptorului din Impasse Ronsin se află portretul făcut de Joyce, între cei care îl frecventau se
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
când, cât de adânc, S-ajunga fiecărui tanc, Ce să le dea, din ei, să fie Și pâine, dar și poezie Poeții noștri de la țară, Chiar dacă vor, nu știu să moară, Doar se întorc la ei, în sat, Să facă sfinților, curat Și sfinții stau, cuminți, în rame Atâția tați, si-atatea mame, Cât nu încap nici în icoane De căte lacrimi au în râne Poeții noștri de la țară, Cănd urca-n cer, în sat coboară, De-a dreapta tatălui, năframa Precum
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
fete faine și vânjoase la bătălii avem. De nu ni le-ar deochea vreun dascăl! Doamne, am fost atât de mândri de ele, încât noaptea le-am visat viteze și intransigente mame de... Ștefan cel Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie pierdută cu turcii: De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu... Bineînțeles, ton rece și insensibil. Aerim! Fix ca
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
timpul tu sîngeri/ afară se descarcă sicriele cu îngeri// rup solzi de-ntuneric din propria-mi carne/ scarabeul de aur în pleoapa mea doarme// sigilii se sparg pe gurile morții/ puhoaie de rugină curg în lichidul porții// cînd vii mamă sfîntă să bați la fereastră/ să-mi sperii gîndul în livreaua albastră// tu treci prin uleiuri străvechi și altare/ eu cad în vorbe de lut și stihare// tu pui semințe în lampă și-n stingeri/ afară se descarcă sicriele cu îngeri
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu mai poate fi tratat și în fosta sa calitate, de laic? Să ne amintim că trecerea lui ?tefan în rîndul sfinților a provocat diverse nedumeriri, din cauza a diverse amănunte despre existența nu tocmai sfîntă a domnitorului. Ștefan, o știm din Cronici și din documentele vremii, n-avea nici pe departe profil de sfînt. Contemporanii îi reproșau păcate politice și nu numai. Iar Neculce, cronicarul, scrie despre el, din surse, cum am zice azi, că
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
din documentele vremii, n-avea nici pe departe profil de sfînt. Contemporanii îi reproșau păcate politice și nu numai. Iar Neculce, cronicarul, scrie despre el, din surse, cum am zice azi, că era "degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat". Că viitorul sfînt era și cam afemeiat, iarăși există mărturii. Poate că unele dintre ele erau răuvoitoare, dar de unde pot afla eu azi că n-a fost așa ? Oricum, dacă BOR sanctifică un personaj istoric, asta e problema sa. Nu poate împiedica, sper
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
tragedie! Va să zică patriarhul, care ar trebui să postească zi de zi, ca șef suprem al bisericii ortodoxe române, blasfemie!, mănâncă șuncă, ca orice muritor. A doua deziluzie, și cea mai catastrofală, s-a petrecut la Brăila, chiar în altarul bisericii "Sfinții Arhangheli": într-o duminecă, în timp ce preotul Alexandru Mateescu, finul nostru și unul din mulții mei idoli religioși, oficia tocmai Sfintele Taine, împărțind în chivoturi și pe tăvița din argint trupul și sângele Domnului... la ușa din spate a altarului, poc
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
șuncă, ca orice muritor. A doua deziluzie, și cea mai catastrofală, s-a petrecut la Brăila, chiar în altarul bisericii "Sfinții Arhangheli": într-o duminecă, în timp ce preotul Alexandru Mateescu, finul nostru și unul din mulții mei idoli religioși, oficia tocmai Sfintele Taine, împărțind în chivoturi și pe tăvița din argint trupul și sângele Domnului... la ușa din spate a altarului, poc, poc... bate cineva. Ies din transa mea, proptesc ochii pe ușă, mă duc pe două cărări s-o deschid, și
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
Sisi îi spusese dimineața înainte de a pleca spre Vama că o să pregătească prânzul la Menaru, împreună cu ea, prietena ei, bătrâna ghicitoare în Coran, care în ultima vreme începuse s-o învețe și pe ea să ghicească, deși nu în cartea sfântă a mahomedanilor. Marea apărea în dreapta, palpitând vânătă în soarele intens, leneșă, gata să ațipească. Intrând în ceea ce Mangalia încă era doar un sat, îl zări pe Mitică în căruciorul, cotiuga lui trasă de astă dată de un singur măgar îndreptându
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
preocupare a compatrioților mei pentru etic și estetic. Ce mutație fundamentală s-o fi produs în societatea românească de-am ajuns să ne punem problema lui "cum" și "de ce" în termeni atât de fermi? Om fi trecut cu toții, în ceasul sfânt al revelației, printr-o criză? Ni s-o fi arătat din Ceruri că în fruntea nației trebuie pus, musai, Adonis? Mira-m-aș. N-am constatat nici o avalanșă la cabinetele dentare și nici sporirea vertiginoasă a kilogramului de detergent pe
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
învățat, fiecare aspiră aceleași idei și sentimente să le exprime și mai bine; unul prea altul imită, precum pasere pe pasere stârnește să cânte; așa că - putem spune - din veac în veac și până astăzi, există ca o singură mare și sfântă poezie, compusă din atâtea și atâtea poezii înrudite între ele. Dar o asemenea imitațiune și emulațiune are o limită." Și acea limită este una textuală, arată acest Grigori N. Lazu care știe la 1893 cum e cu literatura mai bine
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
Înseamnă că domnul președinte are un caracter de fier și alte metale, datorită căruia i se rupe de tot și de toate, mă! E un tip formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
vorbea, dar nu părea nimic suspect. Traversam orașul și mă întrebam dacă nu e o aiureală ce auzisem. Traversam aceeași lume anostă și amorfă ca în fiecare zi. La Perla, la intersecția cu Ștefan cel Mare - atunci nu era și sfînt - 331 a întors. Își scurtase traseul. Am fugit pînă la Hotelul Dorobanți. Și am întors privirea spre dreapta. Am dat cu ochii de o altă lume, paralelă cu cea din care veneam. Întotdeauna au conviețuit. Răul și binele, curajul și
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
o frontieră... cu suflet de dragon! mă simt privită, dar tăcerea lacrimilor se face un drum pe care nu-l alege nimeni, desi țipatul uimirii se joacă simplu... spulberând păpădii! Îți simt lipsa. ești strălucirea soarelui prin ceață... și doar Sfântă Vineri mă poate alină! m-am Îmbrățișat mereu cu speranță... și-am uitat că motanii nu trăiesc În colivii! și mirarea mea, de papagal verde, se pierde printre gratii... Într-o călătorie de vis, Într-un ochi de poveste care
Poezii. In: Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_287]
-
Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite furci. Ca treapta lor să nu dea la-ndoială Vedeai vizirii la-nălțimea lor, înfipți în vârfuri sprintene de plopi, Iar pentru sfinți, vlădici și episcňpi Avea lemn sfânt și bun mirositor. Și iată sfatul țării adunat Să mulțumească domnului de Pace. Vlad șade-n jilț. E liniște. Și tace Cu sufletul în platoșă-mpăcat. Și pe când prieteni și curteni în zale Ciocnesc în juru-i cupele de vin, în cinstea
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
În timpul șederii sale la Roma (între 1898 și 1904) unde fratele său fusese numit secretar de Legație la Reprezentanța diplomatică a României, viitorul Monsenior găsește în arhivele Vaticanului o serie de documente diplomatice care relevă surprinzătoare legături confidențiale existente între Sfîntul Scaun Apostolic și Domnitori ai țărilor Române, "în vremuri îndepărtate, pe cînd viața bisericilor pămîntene era încă dominată de slavizare și, ulterior, de grecizare culturală". Cîțiva ani mai tîrziu, între 1904 și 1906 tînărul Vladimir Ghika se află la Salonic
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
atenția pe gramatica latină deschisă în fața lui la lumina unei lumînări. Dar, în fiece clipă, mintea îi fugea de la pagina tipărită înspre "camera cea mare" unde tatăl său, temutul Pavel Egorovici, își făcea, ca de obicei, rugăciunile. În încăperea aceea sfîntă se afla o Evanghelie pe un pupitru, iar un perete întreg era acoperit cu icoane în fața cărora zi și noapte ardeau candele în pahare de sticlă colorată. În mod curios, în cazul lui Pavel Egorovici, credința foarte mare îi accentua
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
fără mînie. Îi iubea în felul lui și credea că purtîndu-se sever, era spre folosul lor. Adept al unor principii sănătoase, nu despărțea morala de bîtă. După părerea lui, trebuia să urli și să lovești cu nădejde pentru a băga sfintele adevăruri în căpățîna unor puști fără minte. ș...ț Mai tîrziu, Cehov va spune cu melancolie: "Bunicul nostru a fost bătut de stăpîni, cel din urmă dintre slujbași putea să-l snopească în bătaie. Tata a fost bătut de bunicul
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
ca iubire și lumină. Conform mărturisilor autorului, la baza acestui proces ekphrastic de mare anvergură stă triada, unitatea sculpturală dezvoltată de Peter Jecza. Ea reflectă relația interontică a treimii, a triunghiului, a unei unități alcătuite din forțe neantagonice, independente. Pentru sfinții părinți, pentru Ioan Damaschinul sau Grigorie Sinaitul, monada se mișcă spre diadă și se oprește în triadă, Sfânta Treime fiind, de fapt, acel unu al Dumnezeirii creștine. Dar numărul trei este și numărul echilibrului, numărul magic al alegerilor din basme
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
Crăciun să vie. Ca de-or Începe alții la porți să ne colinde Ursonul mi l-oi pune și căciulă cu urechi Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast Ajun ce ma cuprinde. În ziua sfîntă cozonacu-i copt pe masa Sub brad, Îmbrobodita-i iarnă În năframe C-a obosit cernind cu dor În albe coame În curtea ninsa cu iubiri de-acasă. IARNĂ ASTA Și-a scuturat tăgîrța Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
și apoi ruptă, între o ceartă în familie urmată de divorț, România are și bucurii: pentru câteva zile, suntem stăpânii sabiei lui Ștefan cel Mare! Prilej de nestăvilită mândrie, de juisări clocotitoare și de infinite ropote de aplauze. Purtată precum sfintele moaște, obiectul de recuzită din dotarea faimosului autocrat medieval a devenit un titlu de noblețe pentru bieții români cărora în afara bucuriilor abstracte nu le-a mai rămas absolut nimic. Farsa cu iz naționalist, interpretată și orchestrată de binecunoscuții maeștri ai
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
care, vai, a rămas activ și evident până azi: Cred că intenționata confuzie care se face azi între o sărbătorire și o sărbătoare (subl. I.D.S.) stă la baza acelui sentiment de plictis și lehamite care compromite până și cele mai sfinte zile de patriotică aniversare. Într-o sărbătoare, Zeul rămâne absent, el este doar cel care girează bucuria și veselia noastră omenească: de îndată ce trecem la sărbătoriri (tot mai dese, mai lungi și mai mortifiante), Zeul este cel care vrea să se
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]