866 matches
-
inel în... Tace dezaprobator, iar mintea mea trece rapid în revistă toate posibilitățile, de unele dintre care sunt destul de sigură că mami nici măcar n-a auzit. (Sinceră să fiu, nici eu nu auzisem, până să mă mut în West Village.) Sfârc, zice în cele din urmă, spre ușurarea mea. Stai așa, să văd dac-am înțeles bine. Lucy a fugit cu... un baterist... care are piercing în sfârc. — Și care stă într-o rulotă, se bagă și tati, semnalizând stânga. — După cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să fiu, nici eu nu auzisem, până să mă mut în West Village.) Sfârc, zice în cele din urmă, spre ușurarea mea. Stai așa, să văd dac-am înțeles bine. Lucy a fugit cu... un baterist... care are piercing în sfârc. — Și care stă într-o rulotă, se bagă și tati, semnalizând stânga. — După cât s-a muncit Tom să facă sera aia atât de drăguță, zice mami, clătinând din cap. Unele fete nu înțeleg deloc ce e aia recunoștință. Nu pricep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e aia recunoștință. Nu pricep în ruptul capului chestia asta. Lucy lucrează pentru Wetherby’s Investment Bank. Locuiește cu Tom în Reigate. Au perdele care se asortează cu canapeaua. Unde naiba l-a cunoscut pe basistul ăsta cu piercing în sfârc? Îmi vine brusc în minte conversația pe care am auzit-o fără voia mea în grădină, când am fost acolo ultima dată. Lucy nu părea prea fericită. Dar nici nu părea că are bagajul pregătit să-și ia lumea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu vreun pat cu suflet; pentru că plăvanul e mare, i se face, încălărează și lasă, precum cavaleristul! îi dai coniac, cere whisky, pentru că la el, la Pocreaca, tot din astea a băut! Venit în târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura, pupând cu râtul lui de râmător toate mâinile întâlnite în cale; a plimbat copii de oameni sus așezați pe bulevarde: cuvântul RUȘINE i-a repugnat totdeauna. Este reputat, zbiară, cere, are! Casă de două milioane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Plus că mai e una cu țâțe de nota zece, una care stă singură-n salon. Concurența tolerată de doamna Aduța. Un halat verde-violet țipător, acum nu-mi mai vine în minte culoarea, cred că sunt și puțin daltonist, doar sfârcurile inconștiente care împung pânza de nu se poate le mai am în minte. Marian, normal, zice c-o să i-o tragă el - ce succes avea el la gagicuțe în rata care îl transporta la uzină din satul lui de la marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
serioși! Povestesc din nou. Despre Ciocârtei, iar a dat-o afară p-aia, du-te la mă-ta. Nebun. Adevăru-i că trebuie să fii și prost ca să te lase femeia! Asta e concluzia lecției de viață. Cică aia n-avea sfârcuri la țâțe. Cum, mă, femeia trebuie obligatoriu să aibă sfârcuri. Ca să ai pe ce trage o limbă, să mai reglezi de-acolo potențiometrele. Urcuș. Pieptiș, opintire. Astea sunt cuvintele care trebuie folosite. Pământ și pietre, apoi pământul ca în palmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
afară p-aia, du-te la mă-ta. Nebun. Adevăru-i că trebuie să fii și prost ca să te lase femeia! Asta e concluzia lecției de viață. Cică aia n-avea sfârcuri la țâțe. Cum, mă, femeia trebuie obligatoriu să aibă sfârcuri. Ca să ai pe ce trage o limbă, să mai reglezi de-acolo potențiometrele. Urcuș. Pieptiș, opintire. Astea sunt cuvintele care trebuie folosite. Pământ și pietre, apoi pământul ca în palmă. Grădina lui Baboi, unde trebuie să jucăm. Și-a săpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tu! Afară miroase a sos de spital. E încă foarte de dimineață. - Ia, mă, mâna de pe mine! Ești culmea, parcă ești obsedat de țâțele mele! N-ai mai văzut țâțe? Ale mele sunt și mici. Mici și caraghioase. Drăguțe, cu sfârcuri chircite, rozalii. Miruna. Am nevoie de ea ca să fac legătura cu lumea. Un intermediar. Să vadă ea lumea în locul meu, s-o trimit pe teren, cum ar veni. Să vadă ea lumea asta cu șefi care fac sex anal și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
calități care o fac demnă de renumele autorului tradus.“ VIRGIL STANCIU despre Darul lui Humboldt de Saul Bellow, Steaua, noiembrie 1979 „Și în original, și în traducere, trilogia lui Miller are umor, patimă, văpaie și bruschețe de limbaj. Drumul de la sfârcuri la tâlcuri se face mai lesne decât ar crede scepticii neclintiți din convingerea că Miller scrie cliteratură. Luxurianța textului millerian e slujită de Antoaneta Ralian cu o răcoritoare lipsă de stânjeneală.“ RADU PARASCHIVESCU despre Sexus, Plexus și Nexus de Henry
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
absolut“ de la Sibii, era, se pare, exilat În această văgăună iarăși dintr-o pricină cu păcat; preoteasa, mândră, frumoasă și plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele Învâr tituri cu preoteasa și cu fata, m-am retras rușinat Într-un colț, pe un scaun, de unde gazdele binevoitoare mă tot tră geau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel oarecare: piftiile de porc, de curcan sau de picioare de vacă; varza cu piept de purcel sau cu sfârc de piept de văcuță, cu un ardeiaș verde sau roșu Înfipt drept În vârful verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se prăjesc, se ru menesc În tava de aramă și mai bine În țestul de pământ ars, sau În tingirea ghiveciului zic „măcelăresc“, printre bucățile de sfârc de piept de văcuță sau de berbec, printre momițe și mădu vioare, sau și fără astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
moralistului, ca să-mi arate mândrețea de altădată a trupului ei de statuie care nu are nimic de ascuns și nici de ce să se rușineze: pulpele ei netede și pre lungi, coapsele ei Înguste, sânii impertinenți ca două cupe și cu sfârcurile tari ca aluna, rotunjimile ei pietroase oricum le-ai privi și pipăi de aproape; și, ce mai Încoace, Încolo, aceleași abandonuri ale ei totale, vehemente și intemperate, ca acum exact treizeci de ani. Cât privește pe redactorii noștri universitari, aceștia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este o funcție înnăscută a creierului, codificată în ADN, care permite adaptarea la condițiile realității înconjurătoare a speciei umane și lupta pentru permanenta lor îmbunătățire. Funcția de cunoaștere a creierului se manifestă la copilul nou-născut, atunci când acesta caută (și găsește) sfârcul sânului mamei. Este o funcție care aduce înțelegerea necunoscutului și descoperirea răspunsurilor. Omul se naște ignorant - tabula rasa -, dar dorința de a cunoaște (înscrisă în ADN) este o cunoaștere-conștiință care se maturizează de-a lungul primilor șase ani ai vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
este o funcție de bază, înnăscută, a creierului omenesc, prezentă pe întreaga durată a vieții. Abolirea acestei funcții lipsește omul de energia supraviețuirii. Capacitatea creierului de înmagazinare a cunoștințelor este determinată genetic și poate fi ameliorată, parțial, prin educație. Pruncul simte sfârcul care-i este pus în gură și suge instinctiv laptele, apoi vede sânul, își vede mama și, odată cu dezvoltarea creierului, capătă cunoașterea și conștiința mamei. Când asociază (sonor) cuvântul "mama", cunoașterea și conștiința eu-lui capătă contur, pentru ca procesul să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și animale sălbatice ca să hrănească cu ele plante și animale crescute de om. Orice ogor era panopticul de o întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic înfloritor. Fiecare ținut exersa moartea. Florile imitau gâturile, nasurile, ochii, buzele, limbile, buricele, sfârcurile oamenilor, nu se mai astâmpărau, împrumutau diferitele părți ale corpului - de un galben ca ceara, un alb ca varul, un roșu ca sângele sau de culoarea vânătăii - și risipeau, împerechindu-le cu verde, culorile ce nu le aparțineau. Morții le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tot mai tare și acesta a revenit, până la urmă, la vechea lui stare de os alb și nimic mai mult. Priveam, îmbrățișați, lumea de dincolo de perdele, gata să fie asaltată de lumina puternică a zilei. Îi simțeam respirația caldă și sfârcurile moi. După ce și-a terminat de băut vinul, s-a cuibărit lângă mine și-a adormit. Soarele strălucea puternic pe acoperișurile caselor din apropiere, păsărelele veneau și plecau din grădină. Se auzeau de undeva știrile TV și un motor pornit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acum oare câte zeci de ani? Ochii bătrânului se umezesc. Mâna lui dreaptă continuă să plimbe arcușul pe corzile viorii, în timp ce el observă fiecare detaliu al afișului publicitar. Femeia care seamănă cu Agatha e foarte decoltată. Are sâni mari, iar sfârcurile i se ghicesc ușor prin țesătura aproape transparentă. Femeia ține în mână o felie de pizza, din care ies câțiva aburi prost executați în Photoshop. Mesajul e simplist, dar merge direct la țintă. Ți-e poftă de ceva bun? Numele
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dorința arzătoare a celor doi de a se regăsi sexual, în vreo cameră de hotel de două-trei stele. Se pare că filmele sunt doar bullshit. Îmi dau seama că am uitat cum arată sexul ei, nu mai țin minte forma sfârcurilor ei, memoria mea a șters toate informațiile legate de buzele ei strivite de ale mele, moliciunea lor, gustul limbii și al salivei, tot. Sunt oarecum dezamăgit, dar de fapt e liniștitor gândul că n-o să sărim unul pe celălalt să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un recipient metalic. Mâna mea dreaptă pleacă singură spre buzunar și scoate portofelul în timp ce ochii mei se opresc pe decolteul femeii. Îi văd sânii. S-a aplecat prea mult. Sau poate are prea mulți nasturi deschiși la cămașă. Îi întrezăresc sfârcurile. Brusc, volumul lor se dublează. Chiar sub ochii mei. Probabil că de vină e valul de frig din vitrină. Sfârcurile femeii seamănă cu două boabe de zmeură. Două boabe imense de zmeură. Nici nu există zmeură atât de mare. Roag-o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
femeii. Îi văd sânii. S-a aplecat prea mult. Sau poate are prea mulți nasturi deschiși la cămașă. Îi întrezăresc sfârcurile. Brusc, volumul lor se dublează. Chiar sub ochii mei. Probabil că de vină e valul de frig din vitrină. Sfârcurile femeii seamănă cu două boabe de zmeură. Două boabe imense de zmeură. Nici nu există zmeură atât de mare. Roag-o pe domnișoara să pună și-o cupă de zmeură. Tresar și-mi ridic ochii spre femeia cu zmeură și căpșuni
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cei propuși pentru a ne reprezenta în Parlamentul European cunosc nevoile României reale? Eu, poate și alții, nu vreau să fiu reprezentat doar de „fata lu’ Tata” care și-a făcut educația prin saloanele de modă și vede România prin sfârcurile sutienului. Iată de ce ultimele acuze, invective, care alimentează marea păruială, nu-mi mai spun mare lucru, m-aș acoperi cu indiferență, dar nu pot (nefiind implicat direct, străduindu-mă să fiu echidistant) să nu observ, așa cum ar fi bine să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la 15 septembrie, primul an al guvernării domnului Boc, metamorfozat, după glumeți, din ardelean domol, cu coasa-n mână, într-un personaj istoric de prim rang, deși el (nu-i zic, săracul!), „mic în mijlocul naturii” e țâță, mâță, muc și sfârc. Să ne trăiască ca la nunta din Cuțarida! Să știți că eu îl cred: n-are nici o putere, e o jucărie în mâinile celor versați, dă din coate, se agită, zice ce zice, iar rezultatul nu se vede. L-aș
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
biblioteci prăfuite, studiind marii scriitori ai unei lumi în care tocmai scriitorii nu aveau ce să caute (părerea lui, susținuse și o conferință pe acea temă, și chiar avusese spectatori, spre surprinderea Amaliei), în loc să bată maidanele, să tragă fetele de sfârcuri și să învețe toată gama de înjurături spumoase. Pereții îi atingeau acum umerii. Gândi că a fost și a rămas un prost care nu și-a scris nici măcar testamentul, poate că ar fi trebuit să facă asta încă de când se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cuțite în geantă. Un halat și obiecte de papetărie. Știu eu ce să fac cu ele, în așa fel încât domna Geta să aibă parte de o moarte demnă de gura ei mare și cărnoasă. Și de sânii plini, cu sfârcuri cărnoase și tari. Ciorapii ei negri nu mi-au plăcut, de data asta aveau model, unul cu flori mari, ciudate, nu mi-am dat seama dacă erau cumva trandafiri, m am gândit câteva secunde că aș putea să o răstorn
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]