333 matches
-
convorbirile nostre. Caut nedescoperitul. Și mie mi-ar plăcea să mă aventurez în această căutare, asta i-aș spune Umbrei. V.P.: Vă mulțumesc mult. A fost o încântare să dialoghez cu Domnia Voastră. Și nu ascund un gând: vă consideram mai sfătoasă. Comentarii critice "... în fapt, între cărțile citite, teatru, jurnalistică, proză și viață e un transfer continuu de energie, o geneză reciprocă...Carmen Mihalache regăsind ceea ce aș numi declanșatorul textual într-o frază shakespeariană, în viața unui jurnalist, în evocarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
preambul, autoarea ne introduce în cadrul poveștii de viață. La fiecare pasaj, autoarea își trădează firea poetică, sensibilitatea, sufletul cald, neasemuit. Și vocea auctorială intervine de câte ori este nevoie, în limbajul atât de cunoscut al basmelor de altădată. Tonul, când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei, dar și a micuțului personaj, care nu s-a desprins încă de copilărie: fetița orfană de șase ani, care bate sfios la ușa bunicuței Dobrița. Ușurința portretizării narative este un
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
serile de sâmbăta seara sau alte sărbători, unii vecini mai cu carte veneau la noi în casă unde discutau cu tata despre treburi gospodărești sau întâmplări din viața lor, eu îi ascultam cu răsuflarea întreruptă la gură, atât erau de sfătoși. Tata mă trimetea uneori la dugheana din sat să-i cumpăr câte o pacică de tutun, un bleau de naft, o hușcă de zahăr pentru a îndulci harbata. De sare nu aveam nevoie că ne-aducea harnicul vecin Ilie a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
asistat fiind de cei doi preoți greco-catolici: "Părintele Nicolae (N. Lupea), din Alba, tânăr, e zglobiu și agitat, glumeț și amator de palavre. Aduce foarte mult cu un seminarist dintr-un roman rusesc. Părintele Iuliu (I. Făgărășanu) e mare, voinic, sfătos și cât se poate de retras", pe Em. V. (Emanuel Vidrascu) "fost avocat și profesor", nașul de botez al lui Steinhardt. Dincolo de cei amintiți până aici, am dori să mai prezentăm totuși câteva mari personalități ale contemporaneității, cu care Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
să nu-l mai salute. În cele din urmă, edificat, Maniu și-a reluat vizitele în casa din strada dr Staicovici, în măsură să-și amintească cu venerație mai târziu despre cum muncea prietenului său: „Pot afirma că între multe sfătoase nulități trăncănitoare, prelegerile cu miez ce ținea (Voiculescu n.n.), pentru combaterea bolilor erau o revelație. Urmărite de zeci de mii de oameni din toată țara, erau adevărate lecții populare de igienă socială, întemeiate pe o valoroasă pregătire, de real folos
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ar fi Clujul dacă ar avea gherete, tejghele și tarabe cu opuri vechi, afișe matusalemice și alte chestiuni livrești de odinioară, înșirate pe malul Someșului. Pentru că anticariatele nu mai sunt astăzi niște pivnițe ale lui Auerbach, nu mai au farmecul sfătos și exotic din vremea comunismului, când cartea era obiect ultraprețios de contrabandă. Anticariatele de astăzi sunt niște magazine ca oricare de cărți. Ceva le lipsește: nu știu ce, probabil o aromă, un aer tămâios și tare de vin-marmeladă. Sau le lipsesc, poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
sau la piept, elevii stăteau smirnă și ascultau glasul domnului care citea cu o voce dulce și liniștită o istorioară sau o poveste. Și astăzi parcă mă văd în clăsuța mică de la școala veche și parcă aud vocea blândă și sfătoasă a domnului învățător Molocea, care sâmbăta, când aveam lectura, ne citea din Poveștile lui Creangă sau vreo istorioară pe care apoi ni le explica și intervenea cu întrebări să vadă dacă am fost atenți. întreba pe fete: - Tu cu cine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
le urăm "bine ați venit" sau "welcome" zecilor de prieteni ai României, ai noștri. Îmi amintesc cu plăcere prima convorbire cu șeful recunoscut al comunității greco-cipriote, domnul Glafkos Clerides. Eram încântat de limpezimea gândirii acestui distins negociator, de modul calm, sfătos al exprimării ideilor pe care le enunța cu ușurința de bun cunoscător atât al limbii engleze, cât și al problemelor cotidiene ale insulei. Deși eram la prima întâlnire, după ce îl informasem că apreciasem intervențiile echilibrate ale reprezentanților ciprioți la reuniunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mine, la un pahar de vin din producția lui de cel puțin șapte sau opt ani, singuri în sufragerie, când a început o mărturisire pe care atunci am judecat-o, poate, greșit: Nelule, începu el cu o voce calmă și sfătoasă, cred că a sosit timpul să-ți spun ceva care trebuie să rămână între noi doi. I-am promis că îl ascult cu toată atenția, că voi memora cât mai precis conținutul și că niciodată nu voi spune nimănui gândurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
care le operează. În paginile dedicate cu parcimonie publicisticii eminesciene, Călinescu evidențiază dimensiunea paideică a textelor, tendința jurnalistului de a caricaturiza abstractiv și de a specula concret: "Valoarea literară a acestor articole susține criticul stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult. Niciodată nu s-au exprimat la noi idei generale cititorului de gazetă într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai cu seamă ideologic, el făcând parte dintr-un sistem politic ce se desfășură mereu, iar ceea ce în el pare pamflet e critica mânuită cu o mare plastică verbală. Valoarea literară a acestor articole stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult. El coboară până la vorba sătească și la proverb, scoate pilde, face figuri cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
450. Prezența proverbelor, a expresiilor populare, a locuțiunilor și zicătorilor contribuie la plasticizarea ideilor prezentate și la familiarizarea cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica eminesciană. Gama expresiilor populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ani de activitate didactico - științifică și culturală se declară mulțumit că „ajuns cu bine” la vârsta de 75 ani de viață. Profesorul Ion Gugiuman face parte din pleiada intelectualilor hușeni din ținutul Fălciului, purtând amprenta psihică a plaiurilor moldave: blând, sfătos, înțelegător, modest și iubitor de oameni. Pentru copii a avut o sensibilitate aparte, cărora le-a dedicat câteva povestioare în stilul humuleșteanului Nică. Totuși, a fost pe deplin conștient că toate au o limită „Pentru că așa-i viața - cu surprize
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a cere un sfat sau a asculta o istorisire plină de înțelesuri. Pustnicul Onufrie nu aparține însă nici pe departe cu totul transcedentalului. Gazdă sfătoasă, îi învață pe tinerii călugări dornici de schimnicie, cum să se gospodărească singuri, cum să folosească cele patru luni de vară, pentru a-și face provizii de hrană, a usca tot felul de fructe și legume care să le ajungă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
capabil și mai onest inspector de poliție. L-am pus imediat la curent cu această chestiune. În ziua și la ora fixată, l-am primit pe Clime la mine acasă. Era încărunțit și maturizat. Însă tot așa de calm și sfătos ca atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
toamnă precede iarna și poate fi bogată și asigură o iarnă liniștită. Fructele toamnei se prelucrează în primăvara și vara vieții, care asigură zile însorite unei toamne calde, bogate și unei ierni blânde, de poveste, cu bunici înțelepți, buni și sfătoși. Scopul vieții trebuie să fie, nu atât o viață lungă și monotonă, prin cenușiul deprimant, ci o viață activă, folositoare, bine întreținută, demnă și luminată de flacăra înțelepciunii. Nu trebuie să ai studii academice, diplome universitare pentru a avea o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
verde a pădurilor, întinsă peste blânda unduire a Obcinilor, coboară până pe valea Sucevei și la noi, în sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
publicată la nu știu ce editură. Pentru a nu se repeta în cursul zilei, țăranul-muzeograf avea atârnat de gât un casetofon care reda explicațiile știute pe de rost, el arătând exponatele, doar mișcându-și buzele, după cum se derula banda. Era un moș sfătos, care deși lipsit de carte, știa multe și, pare-se suferise mult la viața lui. Pe un drum neasfaltat (pe bicicletă preferi un drum mai lung, dacă este în stare bună), luându- ne după spusele unor localnici am ajuns la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
lecturi majore, reflecție). M-a influențat și Mama, Elisabeta, rămasă în grijă cu 3 băieți năzdrăvani, aproape șomeră (ca soție de preot într-un regim ateist...). De asemenea, bunicul dinspre mamă, Neculai Prisecaru, pușcaș pe fostele moșii regale, administrator, agricultor sfătos, diriguitor de familie cu mulți, mulți copii, nepoți și strănepoți. Mai târziu au apărut alți "prieteni" sfătuitori, îndrumători, magiștri: evreul profesor de germană Hary Zupperman, profesorul de română Mihai Dărăban, Ana Blandiana (mi-a răspuns favorabil la "poșta redacției" în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lumea a uitat. Tăvălugul istoriei calcă totul și așterne uitarea. Șoseaua pe care mergem, cale de 10-12 km este o adevărată grădină botanică, În special bogată În brazde de flori, Salvia și Cana. La o stație de benzină, doi bătrâni sfătoși se interesează de aproape de România și de voiajul nostru. N-au văzut până acum New York-ul și ne Întreabă cum e pe acolo. Dăm peste poduri noi, metalice, construite de echipele de șomeri. Numeroase tăblițe ne amintesc ce trebuie să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu te-oi spune tătâni-tu". Iar la compunerile libere, Dl. Profesor de limba Română, Gh.Ghibănescu [2] zicea: "Rădășanu trebue să fi avut acasă un bătrân foarte sfătos și ghidușos". Iar fostul nostru Director al Scolii normale:"Vasile Lupu" din Iași, Ioan Mitru, [3] îmi zicea: "ghidușule"! Am fost foarte bun de ghidușii că se strângeau toți elevi din clasă la banca mea. Bunica mea Ancuța mama mamei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost primit de Vasiliu, în uniformă și înhamat cu toate curelele unui ofițer de pe front, pe care însă nu l-a văzut niciodată. Am mai fost la sora soacrei mele, Smărăndița Catargi, și la fratele ei, Veniamin Boldur Kostaky, bătrân sfătos, care tare m-a îndemnat să mă refugiez la el, scăpând de ocupația germană. Serile le-am petrecut la surorile Marițichei, care de asemenea ne invitau să ne adăpostim la ele, în caz de părăsirea capitalei. Am aflat cu acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]