860 matches
-
înălțat și dezvăluit între neamuri de viețuirea virtuoasă prin păzirea poruncilor. El luminează ca o lampă (făclie) tuturor celor din casă, adică din lumea aceasta, precum El însuși zice: "Nimeni nu aprinde făclie și o pune sub obroc, ci în sfeșnic ce luminează tuturor celor din casă".545 Deci s-a numit pe sine "făclie", pentru faptul că fiind după fire Dumnezeu și făcându-Se trup după iconomie, ca lumină după ființă e ținut în scoica trupului în chip necircumscris prin
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
și întunericul răutății, s-a făcut El însuși tuturor cale de mântuire, călăuzind prin virtute și cunoștință spre Tatăl pe toți cei ce voiesc să pășească, prin împlinirea poruncilor dumnezeiești, pe urmele Lui, ca pe-o cale a dreptății. Iar sfeșnicul (candelabrul) este Sf. Biserică, pentru că în ea luminează, prin propovăduire, Cuvântul lui Dumnezeu, trimițându-și razele adevărului asupra tuturor celor ce se află în această lume ca într-o casă oarecare, umplându-le înțelegerea tuturor cu cunoștința dumnezeiască (9). Pe
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
-le vederea duhovnicească celor ce nu se străduiesc să se lepede de simțirea (percepția) înșelătoare, care nu e capabilă decât de eroare și nu sesizează decât aspectul coruptibil al corpurilor înrudite cu ea. El vrea deci să fie pus în sfeșnic, adică în Biserică, sau în slujire rațională în duh, ca să-i lumineze pe toți, din toată lumea, învățându-i să viețuiască și să se poarte conform cu rațiunea, și numai atâta grijă să aibă de cele corporale, cât e de lipsă ca să
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
trăi".550 Drept aceea, aprinzând făclia, adică rațiunea care aduce lumina cunoștinței prin contemplație și fapte, să nu o punem sub obroc, ca să nu fim osândiți, ca unii ce mărginim la literă puterea necuprinsă de minte a înțelepciunii, ci în sfeșnic, adică în Sf. Biserică, pe culmea contemplației adevărate, ca să răspândească asupra tuturor lumina dumnezeieștilor dogme. Despre această Sf. Biserică legea a prevestit în chip figurat că va fi candelabru turnat și cu totul de aur. Aceasta întrucât pe de-o
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
au fost ridicați în chip negrăit și neînțeles, după har, pe culmea cea mai înaltă, infinită și de infinite ori infinit dincolo de toate după fire, printr-o neștiință și o tăcere negrăită. "Și șapte pâlnii la cele șapte candele de pe sfeșnic. Cuvântul nostru despre candele a indicat două înțelesuri ale lor. Cel despre pâlnii va începe de aci. Spun unii că pâlnia e un vas în formă de cupă, în care oamenii obișnuiesc să pună uleiul care trebuie vărsat în candelă
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
de aci. Spun unii că pâlnia e un vas în formă de cupă, în care oamenii obișnuiesc să pună uleiul care trebuie vărsat în candelă spre hrănirea și susținerea luminii. Așadar după înțelesul mai înalt, pâlniile celor șapte candele ale sfeșnicului văzut sunt deprinderile (aptitudinile) și dispozițiile capabile să primească diferitele rațiuni și moduri de activitate morală care hrănesc și întrețin cele șapte candele, adică lucrările duhului; cu alte cuvinte deprinderile și dispozițiile, celor ce au primit în Biserică împărțirea farurilor
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
crede cu tărie și slujește cu adevărat. Și în el se așază făclia (candela) aprinsă a cuvântului cunoștinței, după învățătura și îndemnul aceluiași Cuvânt al lui Dumnezeu, care zice: Nimeni nu aprinde făclia și o pune sub obroc, ci în sfeșnic ca să lumineze tuturor celor din casă." Căci Domnul poate numește aici "făclie" cuvântul cunoștinței în duh, arătat prin fapte, adică legea duhului (26). Iar "obroc", cugetul pământesc al cărnii, adică legea pătimașă a trupului. Legea harului nu trebuie pusă sub
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
numește aici "făclie" cuvântul cunoștinței în duh, arătat prin fapte, adică legea duhului (26). Iar "obroc", cugetul pământesc al cărnii, adică legea pătimașă a trupului. Legea harului nu trebuie pusă sub acesta, ci în suflet care e cu adevărat un sfeșnic de aur, ca să lumineze prin fulgerările faptelor dreptății și a cugetărilor înțelepte, tuturor celor din casă, adică din Biserică, sau din lumea aceasta, în felul acesta cel ce poarta această lumină îi face pe privitori să imite binele și să
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
că obiceiul aprinderii menorei are drept scop să amintească public minunea. În timpul revoltei împotriva elenilor, Menora a fost aprinsă 8 zile - miracolul de Hanuka - iar această tradiție este perpetuată prin aprinderea a 8 lumănări pe Hanukie. De aceea, în antichitate, sfeșnicul era așezat în prag ori chiar pe stradă, în fața casei. Lampa se aprinde o dată cu lăsarea nopții, cu excepția zilei de Șabat când luminițele de Hanuka se aprind înaintea celor de Șabat, cu circa jumătate de ceas înainte de asfințit. Luminile trebuie să
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
fâneață plătea impozit. Era scutite de impozite cimitirele, biserica și casa parohială, adică 1 iugăr 692 stânjeni . Un inventar realizat de preotul George Vamoș în 3 octombrie 1928, arată numărul redus al obiectelor bisericești deținute: un potir de tinichea, patru sfeșnice, zece icoane, trei candele, patru prapori, patru ornamente bisericești, 18 scaune și cărți bisericești în valoare de 1500 lei. Valoarea totală a obiectelor enumerate, la care se adăuga clopotele, era de 18.900 lei . În 22 ianuarie 1944, preotul Marian
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Editura “Viața Arădeana” 38. Călugăr fără schit, 2012, versuri, Chișinău, prefață de Geo Vasile, postfața de Paul Aretzu, Editura “Lumină” 39. Triluit de Har, 2012, versuri, eseuri, maxime, Chișinău, prefață de Dan Verona, postfața de Theodor Codreanu, Editura “Lumină” 40. Sfeșnic în Rugăciune, 2012, versuri, Chișinău, postfața de Irina Mavrodin, Editura “Notograf Prim” 41. Inscripții pe Etern, Opere Tăcute în 9 volume, vol.I, 2012, Chișinău, Editură “Grafema Libris” 42. Inscripții pe Etern, Opere Tăcute în 9 volume, vol.II, 2012
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
rromilor este și prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. ii rromi confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării în relief prin ciocănire și arta încrustării cu pietre prețioase. François Charles Hugues Laurent-Pouqueville, în cartea sa "Voyage dans la Grèce", vol. II, ed. II, 1821, pag. 353, scrie că "Aromânii
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moștenite de la familiile avute din care proveneau părinții istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază și ea de o descriere amănunțită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată "O viață de om așa cum a fost". Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea originală, aflată în
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
Mitropolit al Moldovei Vladimir, la biserica „Sfânta Treime” a fost numit preotul Vitalie Tomacinschi. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, și cu aportul creștinilor din sat s-au procurat mai multe obiecte bisericești de care avea nevoie Sfântul Lăcaș: Sfintele Vase, policandru, cristelniță, sfeșnice, cădelnițe, aghiasmatar, semisfeșnic, veșminte preoțești, cărți de slujbă și alte obiecte necesare pentru slujbele bisericești. La aceste acte de binefacere au contribuit foarte mult băștinașii satului Pohoarna care se află la muncă peste hotare. Toți creștinii care contribuie la amenajarea
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București, mărturii ale relațiilor dintre români, ce au cuprins cele mai izolate așezări transilvănene.
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
pânză albă. Pentru închinare exista un tetrapod, acoperit cu o față de masă de hârtie pe care se afla icoana Învierii. Tot pe acest tetrapod se mai aflau o mică icoană pictată pe sticlă și o cruce de lemn precum și două sfeșnice pentru lumânări. În naos se mai găsea o masă pentru parastase. Iconostasul bisericii era decorat cu 6 icoane ""capitale"" pe lemn, încă două icoane pe sticlă și mai multe icoane mici, din lemn, în număr de 11, precum și o cruce
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
de masă din cânepă, una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea o scândură învelită cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
din parchet. Acoperișul din tablă. Pridvorul închis, construit mai înalt decât restul bisericii, are în partea superioară un rând de firide nepictate. Biserica Adormirea Maicii Domnului adăpostește epitaful Mântuitorului brodat de maica Antonina în 1865, 85 de strane, policandrul și sfeșnicele lucrate în 1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii, pe partea
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
secolul al XVIII-lea). Aceste decorații exterioare astăzi sunt sacrificate, în afară de un mic fragment din scena Adormirea Maicii Domnului, care se află în muzeul parohial. În timpul unor săpături pe latura de sud, lângă zidul bisericii s-au găsit fragmente ceramice, ¾ sfeșnic roman, schelete în groapă comună, un sigiliu din plumb cu două bucăți de formă elicoidală, de dimensiuni diferite, suprapuse, iar pe cea mică (superioară) era reprezentată o coroană cu 7 țepi, iar dedesubt reprezentat un copac. Pictura din interiorul bisericii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
au sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S.
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi din Țară Românească, sub conducerea arhitectului Carol Benesch, planurile de interior fiind realizate de
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
În 1613 Gheorghe Rákoczi I apelase la argintarii clujeni pentru a îi confecționa un număr de obiecte de uz casnic, în 1634 el plătind 1234 florini aurarilor și gravorilor de sigilii din Cluj. În 1615 Gabriel Bethlen comandă aici două sfeșnice de argint, pentru care plătește 200 de mărci, sfeșnice trimise la moscheea din Istambul a sultanului. Armurierii au beneficiat de asemenea de comenzi semnificative, ei furnizându-i lănci, mânere de drapel, sulițe de luptă și sulițe de paradă. Tot ei
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
pentru a îi confecționa un număr de obiecte de uz casnic, în 1634 el plătind 1234 florini aurarilor și gravorilor de sigilii din Cluj. În 1615 Gabriel Bethlen comandă aici două sfeșnice de argint, pentru care plătește 200 de mărci, sfeșnice trimise la moscheea din Istambul a sultanului. Armurierii au beneficiat de asemenea de comenzi semnificative, ei furnizându-i lănci, mânere de drapel, sulițe de luptă și sulițe de paradă. Tot ei vor fi cei la care va apela principele pentru
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Tetraevanghel ferecat, două Tetraevanghele neferecate, un Triod, un Penticostar, trei Psaltiri, 12 Mineie, un Tipic, un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice, câte un panaghiar, tipsie și taler, două cupe, 12 linguri, tate de argint, două sfeșnice de aramă, numeroase veșminte etc. Din tot tezaurul Mănăstirii Galata a rămas în anul 1618 doar o tipsie de argint. Noile odoare, cărți și veșminte
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice, câte un panaghiar, tipsie și taler, două cupe, 12 linguri, tate de argint, două sfeșnice de aramă, numeroase veșminte etc. Din tot tezaurul Mănăstirii Galata a rămas în anul 1618 doar o tipsie de argint. Noile odoare, cărți și veșminte cu care a fost înzestrată de domnitorul Radu Mihnea (1616-1619 și 1623-1626) și urmașii săi
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]