712 matches
-
dragostei și prețuirii noastre pentru călugării creștini, vom ridica biserici și ne vom da toată osteneala ca să răspândim binele. Vom fi bucuroși să îndeplinim în țara noastră tot ce Sfinția Voastră ar putea socoti trebuincios pentru răspândirea legii lui Dumnezeu. Sfinția Voastră nu trebuie să-și facă griji, căci noi vom oferi pe domeniile noastre îndeajuns de mulți bani și pământuri pentru biserică. În timp ce-l asculta pe grămătic recitând cu voce răgușită, misionarul cerceta chipurile seniorului Shiraishi și ale oamenilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu-l lăsau să-și dea seama nici ce gândeau, nici ce simțeau aceștia. — E drept că Nueva España se află tare departe de țara noastră, dar noi nădăjduim să statornicim legături cu acest ținut și de aceea implorăm pe Sfinția Voastră, care are mare trecere, să ne sprijine ca să ne împlinim această voință a noastră. Grămăticul puse încet ciorna scrisorii pe genunchi și își ridică apoi capul ca un vinovat în așteptarea sentinței. Seniorul Shiraishi își duse pumnul la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nici cuprinsul scrisorii căreia solii japonezi îi dădeau citire. — Așa încât, în numele dragostei și prețuirii noastre pentru călugării creștini, vom ridica biserici și ne vom da toată osteneala ca să răspândim binele. Vom fi bucuroși să îndeplinim în țara noastră tot ce Sfinția Voastră ar putea socoti trebuincios pentru răspândirea legii lui Dumnezeu. Sfinția Voastră nu trebuie să-și facă griji, căci noi vom oferi pe domeniile noastre îndeajuns de mulți bani și pământuri pentru biserică. Ajunge! Samuraiul își înfrână cuvintele care stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dragostei și prețuirii noastre pentru călugării creștini, vom ridica biserici și ne vom da toată osteneala ca să răspândim binele. Vom fi bucuroși să îndeplinim în țara noastră tot ce Sfinția Voastră ar putea socoti trebuincios pentru răspândirea legii lui Dumnezeu. Sfinția Voastră nu trebuie să-și facă griji, căci noi vom oferi pe domeniile noastre îndeajuns de mulți bani și pământuri pentru biserică. Ajunge! Samuraiul își înfrână cuvintele care stăteau să-i iasă pe buze. Ajunge! Voia să-l cruțe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și cardinalul Borghese de lângă el păreau să îndure această farsă prostească fără nici un efort. — E drept că Nueva España se află tare departe de țara noastră, dar noi nădăjduim să statornicim legături cu acest ținut și de aceea implorăm pe Sfinția Voastră, care are mare trecere, să ne sprijine ca să ne împlinim această voință a noastră. Cu bâlbâieli și poticneli, Tanaka isprăvi de citit. Fruntea îi era scăldată de broboane de sudoare. Velasco așteptă ca Tanaka să înfățișeze scrisoarea, apoi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu ochelari numită în acte, Sebastian Lăzăroiu, și în fapt, paratrăsnetul de serviciu al președintelui. Și ce și-a zis băiatul acesta, care dacă-l privești atent crezi că mai are doar o strigare ca să se alăture Sfinției Sale Bartolomeu Anania, Sfinție ce se îndreaptă cu pas cutezător și ferm spre cele veșnice? S-a gândit el, să schimbe urgent pinul și să deschidă fereastra, fiindcă prea se simțea sărmanul ca musca între geamuri în ultima vreme în explicarea reacțiilor populare la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cină, cu patru copii și preoteasa. —Sus! Să n-aud o vorbă; mie nu-mi place bulgărește. Să vie patru oameni. Luați pe presviteră și copiii și-i încuiați în cămara asta. Dacă țipă careva, puneți căluș. Candela și custiveiu sfinției tale, părinte Agopie, scoate cheia a lungă și deschide tronul ăl ferecat. Dacă nu scoți și nu deschizi în clipă, te scrijelez la beregată. A luat atunci optzeci poli de aur. Vineri, tot cu obrăzare și cu puști, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Știi dumneata că semeni puțin cu Julián, cînd era tînăr? Întrebă pe neașteptate părintele Fernando. Lui Fermín Îi scăpără privirea. Acum e-acum, mi-am zis În sinea mea. O să jucăm totul pe cartea asta. — Aveți un ochi de vultur, sfinția voastră, proclamă Fermín, prefăcîndu-se mirat. Perspicacitatea domniei voastre ne-a demascat fără milă. Veți ajunge cel puțin cardinal sau papă. — Ce vreți să spuneți? — Nu e evident ca lumina zilei, prealuminate? — La drept vorbind, nu. — Ne putem bizui pe taina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului sfinției voastre trebuie să ardă adevărul în care să se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit în mlaștina minciunii, pe drumul pierzării, nu pe cărarea Crucii lui Hristos cu inima curată. Prea Sfinția Ta, întoarce-te la adevăr, la conștiință. Legionarii au dat râuri de sânge pentru Hristos și Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte și nu au doborât biserici. Au murit mii și mii pentru apărarea lor, pentru supraviețuirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ce e, fiilor, ce s-a întîmplat între voi, de vă certați atât de amarnic? Pungașii se opriră o clipă din ceartă și, gâfâind, veniră lângă popă. ― Ce să fie, cinstite părinte? Mai nimica, toată... Iaca, prietenul meu spune că sfinția-ta ai la piciorul drept șase degete, iar eu îi spun că nu se poate una ca asta la o față bisericească, și că ai cinci! ― Cinci am, flăcăilor; cinci am și eu, ca toți oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
el, așteaptă afară un frate al meu, care, săracul, nu prea e în toate mințile, vorbește anapoda și, când îl apucă, o ține una și bună, cu vorbe proaste... el știe ce spune. Rogu-te, milostivește-te și citește-i sfinția-ta o moliftă, că poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa își puse patrafirul, luă Evanghelia și ieși în curte să-l vadă pe băiat, care aștepta la poartă. ― Ei, ia spune, taică, ce vânt te-aduse pe la mine? ― Păi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aceluia a Început s-o ia de tot razna și ne trimite semne de tulburare. Eu Însumi, nu mă sfiesc să recunosc, mă izbesc de lucruri nelalocul lor, deși Încerc din răsputeri să nu cred În ele. Nici acuma, părințele, Sfinția Ta, nu mă pot face că nu văd solzoasa și verdea coadă de gușter ce-ți iese de sub anteriu. Spune, ce facem? Cum se Împacă una cu alta credința În Dumnezeu și credința În Cel de Doarme?». Preotul a oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va rămâne liber pentru cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie, am să spun ce hotărăște vodă: “Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cinstita mână sfinției sale părintelui chir Nichifor mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care spun: “Să se știe că i-am vândut o dugheană la poarta Trei Sfetitelor pe locul sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile copil în casă, am scris cu zâsa lor”. Care este părerea sfinției tale? --Am să spun doar că la 22 iunie 1771, când Catrina cu Măricuța fac acest zapis, Școala moldovenească de la Sfântul Nicolae Domnesc funcționa, iar acest Vasile urmase desigur această școală, dar că era și un copil deștept, fapt ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că mănăstirea Trei Sfetitelor avea un han. --Desigur, părinte. Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva locuri aicea în Ieși, pe care și-au făcut case unii și alții... și nu vor ca să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Adică? --Iaca și dovada. La 30 martie 1794, asistăm la o nouă cercetare, făcută de niște boieri trimiși de vodă pentru această uliță. Și spun boierii în anaforă: “Preînălțate doamne. După răvașul di jalobă ce-au dat către înălțimea ta sfinție sa Costandin arhimandretul egumenul de la mănăstire Trii Sfetitilor cum și târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lățimea hudiții. --Probabil de șase palme domnești, cum a mai fost. După aceste cuvinte, bătrânul și-a ridicat privirea spre înalturi, glăsuind obosit: --Parcă ar fi vremea să urcăm la chiliile noastre. Și mâine e o zi. --Dacă așa crede sfinția ta, așa om urma și noi. Întocmai cum ar zice sluga prea plecată a măriei sale vodă... Călugărul a chicotit ușor, în timp ce își dezmorțea mădularele. --Să mergem... visătorule! Spunând acestea, a pornit înainte, măsurând cu toiagul poteca. L-am urmat în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune: --Cred că știi ce spune zicala. --Care zicală, părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să degenereze în lenevire - a sfârșit bătrânul vorba, cu zâmbet blajin. --Am să urmez întocmai sfatul sfinției tale... Am intrat în chilioară, unde mirosea a busuioc. Pe masă, sub un ștergar alb ca helgea, se putea bănui că sunt bucatele. Aburii cu miros de bureți prăjiți ieșeau prin ștergar. Pe prichiciul vetrei, adăsta ulcica alături de ulciorul cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
punea într-o coșarcă. Dar, după scurtă vreme, s-a îndreptat de șale, privind la mine cu oarecare jenă. --Părinte, stai liniștit. Eu am să sap o bucată, am să culeg cartofii și am să-i duc unde trebuie, iar sfinția ta să-i alegi pe cei buni de pus pentru iarnă. Călugărul a privit la mine cu oarecare fereală și a dat din cap într-un anume fel. Îi citeam pe față vorbele nerostite: “Uite ce zile am ajuns” și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care, la 7 iunie 1742 (7250), a fost trimis de “Sfinția sa chir Nechifor, să...” meargă “la o casă, care au făcut-o Marfa călugărița pe locul Mitropoliei lângă zaplazi... care casă au fostu făcut-o Marfa călugărița când au fostu sfinție sa părinteli Antonie mitropolit”. Ai auzit de Ulița Ciubotărească? --Nu am auzit, dragule. Spune-mi unde se află această uliță. --Hai să trecem prin curtea Mitropoliei și ajungem chiar în Ulița Ciubotărească. --De unde vine numele uliții? --Uite colo devale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cele cărți, am aflat că oamenii vindeau casele din pricini diferite: unii spun că nu le făceau trebuință, alții că sunt strâmtorați de nevoi, alții, cum este Ioniță Goian, recunoaște în zapisul său de vânzare din 2 martie 1798 că: “sfinție sa părintele Enochintie dăhovnic al Sfintii Mitropolii... acum ne-au datu 419 lei, iar 81 lei ne-au datu mai nainte la o boală a me”. --Frumos din partea părintelui Enochintie că l-a ajutat la nevoie de boală pe bietul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Cam fără cap și fără coadă. Am aflat doar că Ion Costin hatmanul, în lipsa vel logofătului, a scris cele de mai sus. --Important este faptul că ne-a reamintit de armenii arcari. Da’ să nu crezi tu că “noi” - adică “sfințiile noastre” - nu știm să facem afaceri. Ba știm. Și încă cum! --M-ai făcut curios, prietene. --Dacă ai să citești zapisul sfinției sale “Hrisanthu, egumăn mănăstirii Sfântului Ioan Zlataust, și cu tot soborul” din 7 iunie 1706 (7214), ai să afli că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lucru și m-a întrebat: --Îți place? -Cât de frumos se profilează pe cerul împurpurat de răsăritul soarelui! - i-am răspuns, neluându-mi ochii de la minunăția ce o aveam în față. --Atunci hai să intrăm pe Ulița Bărboi. --Cu voia sfinției tale, am să spun că la 3 martie 1669 (7177) “Alexandru Vulpe săoariu” împreună cu nepotul său Toader scriu: “Mărturisim cu acest zapis” că “am vândut o pivniță gata și cu locu... în târgu în Iași, lângă sfânta mănăstire Bărboiu, din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]