3,370 matches
-
Pielea lui subțire umflându-se sub palma lui tânără. pe cărămida roșie, foarte frumos întreținută se mișcă o gânganie. În depărtare, pe geam, pădurea foșnește și înghite toată lumina. Cum e lumea asta, Aksinya nu știe. Cum iese din baie. Sicriul din baie Antena tv se scurge în direcția răsăritului, odată cu refluxul apei din țevi. Aksinya se șterge potolit la fund, refugiindu-se apoi nervos, ca de fiecare dată, pe capacul de wc. Aruncă un pumn de țărână peste sicriul din
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
baie. Sicriul din baie Antena tv se scurge în direcția răsăritului, odată cu refluxul apei din țevi. Aksinya se șterge potolit la fund, refugiindu-se apoi nervos, ca de fiecare dată, pe capacul de wc. Aruncă un pumn de țărână peste sicriul din baie și se uită ca și cum ar aștepta să învie ceva - o afinitate stranie pentru frații Zeiss, probabil, sau pentru arta fotografică. Tremură un pic și se ghemuiește în liniște sub chiuvetă. Robinetul picură un clocot, un vârtej - apa e
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
praful, cu apa, într-un ritm țicnit. Tot ceea ce apare în raza ei vizuală crește cu furie. Respiră adânc și încremenește în acel haos, deasupra ei, apa emană frig. Aksinya își face loc cu ajutorul coatelor și adoarme cu capul pe sicriu. Circuit Boris își acoperă ochii cu brațul stâng; fâșiile de lumină dispar și întunericul dens începe să se zbată odată cu brațul. În spatele lui, Aksinya își contractă degetele pe cearșaf, ostil. O rază puternică de lumină îi străpunge ochii, probabil e
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
Catren Totul curge fără capăt, Totul curge fără dor, Încă zilele mă dor Și viața n-o mai capăt. Treapta a XVIII-a Catren Iar raza atinsă atunci, prea târziu, Deșteaptă în mine-nviere Și duhul luminii nu-mi face sicriu, Ci mult nu mă piere. Treapta a XIX-a Prima scrisoare către cel născut, al meu Învață, când vei veni, să nu judeci prin comparație. Învață să nu te lași copleșit de realitate - chiar Dumnezeu de ar fi - din care
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
pe direcția E-V, lipsa ofrandelor și uneori prin poziția brațelor, împreunate pe piept. O altă caracteristică este groapa de formă dreptunghiulară, săpată la o adâncime de 0,50-1 m și, în secolul al XI-lea, prezența urmelor sporadice de sicriu. Lipsa armelor din aceste morminte arată că unele dintre ele aparțin unei populații pașnice, cu o viață sedentară 105. În cadrul ritului de înmormântare o mare parte din cei înhumați au brațele întinse de-a lungul corpului, dar se observă și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în spinare și o rupe la fugă. Surprinși, ori mai degrabă consternați, angajații firmei ies în stradă; evident însă că nu au sub nici o formă intenția de a-l urmări. Părăsesc înveselit restaurantul și o iau pe urmele tânărului cu sicriul în spinare. Îl zăresc și îl aud cum urlă de bucurie, de frică; un animal cu revelații greu de expri mat. Mă opresc, închid ochii: mă voi întoarce să mă îmbăt groaznic. * Dacă filozofii nu mai gândesc metafizic, asta vine
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
o pierdere imensă pentru România care a investit bani mulți pentru a-i pregăti. Putere Nu stă în puterea omului să lege și să dezlege ploile. Situații Printre situațiile de neinvidiat pe primul loc este aceea a individului aflat în sicriu. Proiecte Visătorii și naivii sunt cei mai prolifici producători de proiecte nerealiste. Antrenori În fotbal nu toți cei ce au strălucit pe gazon pot deveni și mari antrenori. Pacifist Nu te poți considera pacifist în timp ce fluturi sabia războiului deasupra capului
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fericit/ ca pe boii cu coarne nevinovate/ ca pe cîinii cu ochii de îngeri." În lumea mică, marile drame, ca înmormîntarea ireală, cu tristeți de jucărie, a unei păpuși: "Biserica de mucava pentru pitici/ plînge în dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit,/ pe drum de hîrtie convoiu-a pornit:// cai de lemn și dric de ciocolată,/ popa cu barba de vată/ un arlechin, cu haine bizare/ și sora madonei, mai mare." Pe urmă, alte exerciții, în proză. Contemporane cu
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
al neașteptatei tragedii, înmormântarea este descrisă în cele mai mici detalii, nimic nu este omis, de la gesturile și cuvintele celor prezenți până la gândurile proprii ale protagonistului în momentele respective. Maturul de azi retrăiește gândurile copilului de 14 ani, aflat în urma sicriului tatălui său și le transpune în vocea narativă a bunicului: "Vezi chipul tatălui tău și diferite scene pe care le-ai trăit lângă el, îl vezi vorbind cu muncitorii lui, îl vezi vorbind cu maică-ta, îl vezi vorbind cu
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
vânzătoarele din magazine și controlorii din trenuri, îl vezi vorbind cu șefii lui, vezi toate aceste chipuri ale tatălui tău și înțelegi că freamătul te duce în această direcție, (...) te uiți la unchiul tău care învârte volanul urmând camioneta cu sicriul în care zace tatăl tău și revezi scena ce integrează această imagine a tatălui în care se integrează tot zbuciumul tău: ești lângă tatăl tău, pe pat, într-o dimineață de vară, sunteți acoperiți cu un cearșaf alb, presărat cu
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
Suporteri ai formației Cucuta Deportivo au dejucat măsurile de securitate și au dus pe stadion, în timpul unui meci de fotbal, un sicriu în care se afla cadavrul unui fan al echipei, asasinat sâmbătă. „Un grup de huligani a reușit să dejoace măsurile de securitate la stadionul General Santander pentru a introduce sicriul cu trupul neînsuflețit al tânărului Cristopher Jácome, în vârstă de
Cadavrul unui suporter, adus pe stadion la meci, cu tot cu sicriu () [Corola-journal/Journalistic/77155_a_78480]
-
au dus pe stadion, în timpul unui meci de fotbal, un sicriu în care se afla cadavrul unui fan al echipei, asasinat sâmbătă. „Un grup de huligani a reușit să dejoace măsurile de securitate la stadionul General Santander pentru a introduce sicriul cu trupul neînsuflețit al tânărului Cristopher Jácome, în vârstă de 17 ani, ucis de asasini plătiți“, a declarat Alvaro Pico, șef al poliției locale. Potrivit poliției, Jácome a fost ucis în timp ce juca un meci de fotbal într-un parc situat
Cadavrul unui suporter, adus pe stadion la meci, cu tot cu sicriu () [Corola-journal/Journalistic/77155_a_78480]
-
este o restricție de viteză, nu este pusă întâmplător". Un autocar al firmei Gregory Tour, în care se aflau turiști români, s-a răsturnat, pe 23 iunie, într-o prăpastie în Muntenegru. 18 oameni au fost aduși în țară în sicrie, printre care și șoferul autobuzului. Bunicii și-au dat viața pentru nepoții lor și muntenegrenii au stat la coadă să doneze sânge pentru români. O tragedie, o zi de doliu național în România și în Muntenegru. Pe lângă morți, au fost
A fost anunțată cauza accidentului din Muntenegru by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77421_a_78746]
-
unui plop, zi și noapte, și fulgeră cu lanterna peste case. Pânda lui actuală e gratuită, absurdă, un indicator al demenței care l-a cuprins. Noe, cioplitorul în piatră și lemn care măsoară oamenii cu o ață ca să le facă sicrie potrivite, îi așază o cruce lângă copac, trecând peste cercul de excremente curse de sus și împuțind locul. Cu greu se poate găsi o imagine mai elocventă pentru pedepsirea lui Dimie, sortit, mai devreme sau mai târziu, să se asfixieze
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
alb-negru Olt 151, am văzut imagini neverosimile: un Ceaușescu neras, scos pe ușița unui tab, doi bătrânei ridicoli judecați sumar la o măsuță, scena execuției rulată de zeci de ori, dâra neagră curgând de sub capul Elenei Ceaușescu. Apoi am văzut sicriele cu morții despuiați de la Timișoara, alte imagini venite parcă din infern. Am stat de Crăciun mult după miezul nopții, cu toată familia bulucită în fața televizorului, ca să vedem un film cu Sergiu Nicolaescu. Zilele următoare, am trăit ca într-un film
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să merg la el, să-i tragă clopotele după obicei.” Când o ajuns în sat era noapte de-a binelea. Unde să se mai ducă noaptea? Cine trage clopotele la miezul nopții? A lăsat treaba pentru a doua zi. „Un sicriu tot trebuie să-i fac, așa că acum mă duc la Halângă, tâmplarul” - s-o gândit el. Când l-o văzut tâmplarul la ceasul acela, l-o întrebat: „Ce-i cu tine, Surcică? Ce umbli prin sat în toiul nopții?” „Apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
murit Măndița, fimeia mea.” „Când o murit și de ce?” „Ieri o murit. In spital.” „Dumnezeu s-o hodinească și tu s-o pomenești. Da’ la mine de ce ai venit? Uite cum întreb și eu ca prostul. Când ai nevoie de sicriu?” „Cam peste vreo două zile, că întâi trebuie să-i facă otopsia în spital și pe urmă mi-o dă acasă.” „Cum ai spus? Otopsie? Doamne ferește! Păi știi dumneata ce înseamnă otopsia asta? Nu știi. De unde să știi? Ce păcate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
miră proprietarul de ieșirea lui Lionel. Ar fi fost bine. În ce sumă să ne încadrăm? — Nu contează banii, o dată moare omul. — Așa le spun și eu clienților mei, dar puțini au înțelepciunea dumneavoastră. Îl conduce pe Lionel în fața unui sicriu splendid, să tot arzi în el. Proprietarul își laudă marfa: — E din lemn de cedru, arde foarte greu. Puteți să-l plângeți pe mort pe îndelete. — Apropo, cât durează până se face scrum? — În general, douăzeci de minute. Dar la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
În general, douăzeci de minute. Dar la cerere - în cazul unei dureri mari de tot - îl putem arde la foc mic, timp de o jumătate de oră. Lionel, ca un adevărat inginer, începe să pipăie materialul cu care e căptușit sicriul, făcându-i semne apreciative proprietarului. După ce se convinge că face o alegere bună, îl întreabă hotărât pe proprietar: — Aș putea să-l încerc? — Domnul este un excentric, își revine acesta din uluială. E prima oară când aud așa ceva și familia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel la prezent. — Intrați, dar o să vă rog să vă descălțați, să nu-l murdăriți. M-ați înțeles greșit... — Mi-am închipuit, se pripește proprietarul. — Vreau să-l încerc de tot. — Tot n-am înțeles. — Adică vreau să intru în sicriu, să-i puneți capacul, să mă coborâți în cuptor, să dați drumul la foc mic și, după zece minute, să mă scoateți. Există vreun risc? — Nici un risc. Pot să vă-ntreb de ce-o faceți? Dacă, dintr-o confuzie, ajung
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mă obișnuiesc cu flăcările. Mă și usuc în banii ăștia. Sunteți, cu siguranță, cel mai excentric client pe care l-am avut vreodată, spune proprietarul plin de o admirație sinceră. Ar fi o problemă. — Ce problemă? — N-o să pot refolosi sicriul. Nici o problemă, îl plătesc. Când mă-ntorc din cuptor. — V-ar deranja dacă l-ați plăti înainte? În ultima vreme, am avut mulți clienți care au vrut moartea pe credit. Nu ne mai putem permite. Trăim vremuri grele. Dacă plătesc
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ard fără slujbă. Sunteți un adevărat om de afaceri, îl gratulează Lionel. Scoate opt hârtii de câte o sută, destul de ude. Proprietarul le verifică în contre-jour, se convinge că sunt bune și-l ajută pe Lionel să se urce în sicriu. Clientul se așază confortabil. Proprietarul punecapacul, fixează cele patru șuruburi și apasă pe un buton. Sicriul începe să coboare. Proprietarul vede pe un monitor cum intră în cuptor. Flăcările încep să-l ardă. În acel moment, îi sună mobilul. Răspunde
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
câte o sută, destul de ude. Proprietarul le verifică în contre-jour, se convinge că sunt bune și-l ajută pe Lionel să se urce în sicriu. Clientul se așază confortabil. Proprietarul punecapacul, fixează cele patru șuruburi și apasă pe un buton. Sicriul începe să coboare. Proprietarul vede pe un monitor cum intră în cuptor. Flăcările încep să-l ardă. În acel moment, îi sună mobilul. Răspunde cu cel mai duios glas posibil: Da, iubito, vin acum! Cum o să uit? Își pune pălăria
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Da, iubito, vin acum! Cum o să uit? Își pune pălăria pe cap și iese valvârtej din showroom. În timpul ăsta, Lionel începe să transpire abundent. Abia mai poate respira din cauza fumului. Din disperare, începe să dea lovituri de karate în capacul sicriului, ca Uma Thurman în Kill Bill 2. E ora 15.50. Madame Agnès strânge pânzele de păianjen din hol. Atenția îi e atrasă de deschiderea ușii: intră Lionel. E abulic și pârlit: părul din vârful capului și sprâncenele îi sunt
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ea. Și vestea bună? — Orice-aș face, până duminică sunt nemuritor. — Aștept explicații. — După-masă, am încercat să mă sinucid din nou. — Vezi să nu devină un obicei. Am fost la crematoriul La Mort des Autres. M-am închis într-un sicriu. Sicriul a fost coborât în cuptor. În clipa în care am început să mă sufoc, am început să aplic lovituri de karate în capac... — ...ca-n Kill Bill 2, ghicește imediat Liliane despre ce e vorba, fiind fană Tarantino. L-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]