219,214 matches
-
pozițiile prezentului și ale locului în care te afli. Inconsecvența, contradicțiile inerente unei asemenea raportări, pălesc ca importanță în fața cerinței: "de a supune trecutul judecății prezentului cu o mie de ochi și a trăi mereu într-o nouă zi." La siguranță de sine, îi îndeamnă Emerson pe toți, culți și mai puțin culți, oameni de acțiune, nu contează cît de simpli, îi îndeamnă mai ales pe tineri, acei intelectuali în devenire, considerați ca fiind reprezentativi pentru "țara nouă, imensă". Acestora din
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
care avea să confirme speranța lui Emerson că poetul așteptat de el, poetul Americii, nu va întîrzia să apară, Melville a privit cu un ochi sceptic multe din spusele sale despre măreția omului și, mai ales, îndemnul de a duce siguranța de sine atît de departe. Sunt multe avertismente în cărțile sale că atunci cînd eul se lasă în voia acestui impuls, consecințele asupra celuilalt, și în ultimă instanță asupra sa, pot fi dezastruoase. Din tradiția deschisă de Emerson s-au
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
face trotuarul este în majoritatea cazurilor sterilă" (p.360; argumentul citează dintr-o lucrare a lui Lombroso și Ferrero) decât ca pe o naivitate cel mult asumată? Naivitate care pare de la un punct să se transforme în teribilism (deși cu siguranță nu aceasta este intenția autorului): "Nu ne rămâne, prin urmare, decât să acceptăm aceste două predispoziții înnăscute și opuse, care se distribuie la diferitele femei în diferite raporturi: mama absolută și târfa absolută. Între cele două tipuri se află realitatea
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
intenția autorului): "Nu ne rămâne, prin urmare, decât să acceptăm aceste două predispoziții înnăscute și opuse, care se distribuie la diferitele femei în diferite raporturi: mama absolută și târfa absolută. Între cele două tipuri se află realitatea: nu există, cu siguranță, nici o femeie lipsită de orice instincte de târfă (multe vor nega asta și vor întreba cum vor recunoaște curvia într-o femeie, care nu pare să aibă nimic dintr-o cocotă; deocamdată indic în acest sens gradul de disponibilitate și
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
un hoț au furat-o și alți hoți au găsit-o" (p. 111). Cu toată puținătatea datelor, ne-ar plăcea să imaginăm o istorie a lumii interlope bucureștene. Din păcate, nu vom putem afla care era argoul pe care cu siguranță îl vorbeau (la Curtea Veche, dar și la cremenal sau la gros) craii de pe la 1790.
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
noi, era simpatic și deștept. N-am știut niciodată - până când n-a ieșit Lena din pușcărie - că el o ancheta! - Am rămas mut. - Te cred. Poți să rămâi mut auzind așa ceva. - Poate că, într-adevăr, popularitatea l-a salvat. - Cu siguranță. - Cum vă explicați faptul că reușea să facă matematica agreabilă și unor neinițiați? - Avea talentul extraordinar de a vorbi foarte clar încât îți dădea impresia că înțelegi totul. Spun asta din proprie experiență. La un moment dat a început să
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
Câțiva isteți vor sări imediat cu gura și vor invoca uzanțele diplomatice, taxându-l pe unul dintre puținii susținători autentici ai României de obrăznicie și nerușinare de amestec în extraordinarele noastre "afaceri interne". Bine că nu și de "pericol la adresa siguranței naționale" Mai vine și dl Verhaugen și te anunță, rostind cuvintele ca după manual, că anul 2007 reprezintă doar în imaginația noastră data integrării în U.E., dar degeaba. Ai noștri n-aud și nu văd. Las’ să spuie ce vrea
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
atinge scopurile, care sunt cu totul altele decât o viață a alternanțelor de sărbătoare și repaos, ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele încă mai libere de 1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
desele descinderi în Capitală), intercalări filosofarde, citate abundente din autori străini. Mă întreb: de ce și-a publicat jurnalul abia din ^79, omițînd o perioadă (anii ^70) la fel de «tumultuoasă», de contradictorie și tristă pentru literatura noastră, despre care a avut, cu siguranță, notații zilnice?". Ca și, mai cu seamă: "Citit «O zi din viața lui Ivan Denisovici» ( gulagul în variantă sovietică, originală). Frapează naturalețea ( simplitatea) cu care e narată tragedia deținuților politici. Dar marea artă e absentă". Probă că "libertatea" e menționată
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
face intrarea în Ochiurile rețelei: numit în post "în virtutea convingerilor lui marxiste", "Iustinian Marina, deocheat, șmecher, bețiv și atavic hoț de cai, a devenit capul Bisericii române." ( știm astăzi că patriarhul Iustinian îl adăpostise pe Gheorghiu-Dej pe cînd îl urmărea Siguranța). Cam la asemenea notații ca cele despre Iustinian suspect de apropiate de cele "de partid" se oprește desprinderea de sistem a Soranei Gurian. Într-adevăr, în paginile jurnalului se consumă o luptă a scriitoarei cu sistemul ( își ascunde identitatea, dă
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
se încadrează perfect temei și stilului de viață iconoclast care a făcut din Jim Morrison un idol al generației beat. De altfel, implicit sau explicit întreaga carte este tributară spiritului contestatar de la Woodstock (printre cei venerați de diverșii naratori cu siguranță și de autor să nu-i uităm pe ceilalți doi "martiri" ai generației, Jimmy Hendrix și Janis Joplin ), anilor hippie, culturii "power flowers", literaturii lui Ginsberg și Kerouac, acțiunilor pacifiste pentru oprirea războiului din Vietnam ( "Give peace a chance"), tentativei
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
unul sau mai multe și care sînt perspectivele unei "revizuiri" generale a valorilor, dar despre relațiile literaturii interzise înainte (din exil, din diaspora etc.) cu mediul ei natural, cu cititorii și critica de acasă, se poate vorbi cu mai multă siguranță și cu o minimă satisfacție. Într-adevăr, recuperarea materială a celor mai multe opere apărute în exil este astăzi un fapt împlinit, la care cititorii au răspuns cu interes și adesea cu entuziasm: nu există astăzi, practic, operă cît de cît importantă
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
-mi arăta plin de fală strălucitele mele abilități lingvistice: totul era atît de bine organizat, că n-a fost chip. La coborîrea din avion am și fost băgat printre alte cîteva persoane de origini și aspecte varii, la fel de răbdătoare, cu siguranță, ca și mine, și grupul pe care-l formam a fost condus la un autobuz, iar autobuzul, după un drum nu din cale-afară de lung prin întunecimea nopții, s-a oprit în pragul instituției, unde cineva, strîngînd actele de identitate
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
Eugenia Vodă Cu siguranȚĂ, orice spectator care "a umblat la literatură" la viața lui va înțelege și va gusta în mod special Hoțul de orhidee, în regia celui care a reușit să intre "în pielea lui John Malkovich", Spike Jonze. Filmul nominalizat la Oscarul
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
un cronicar italian: "Săucan nu face filme cum crede că e la modă, le face cum îi trece lui prin cap" "Da, Mircea Săucan e bolnav de imagini, scrie, în carte, Costel Safirman. O boală incurabilă. Dacă e nebun? Cu siguranță. Dacă nebunie se cheamă să fii gata să plătești oricît pentru a rămîne tu însuți"... Iar Mircea Săucan a plătit, cu vîrf și îndesat ( filmări întrerupte, montaje mutilate, filme interzise, un negativ ars, internări și tratamente psihiatrice, exil, premiere la
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
Saddam. N-am luat nici o clipă în serios aceste emisiuni, decât ca probă de turnesol: nu pentru ceea ce se întâmpla pe front, ci pentru ceea ce simte și crede românul. Dacă respectivii teleaști nu sunt experți în războaie, ei sunt cu siguranță reprezentativi pentru anumite categorii de români. În ce mă privește, n-am avut nici o clipă emoții privind deznodământul conflictului. Raportul de forțe de 200 la 1 nu putea duce decât la un singur rezultat. O bună prietenă, femeie hiperinteligentă de
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
care alăturările de cuvinte cele mai năstrușnice au un firesc inatacabil, pentru care, întocmai ca în descântece, cuvântul are propria lui realitate și „vindecă". Textele Violetei Preda învăluie cititorul într-o lumină caldă, lipsită de stridențe sau întunecări pesimiste. Cu siguranță vă amintiți de Holden Caulfield, eroul lui Salinger din De veghe în lanul cu secară. Pentru el, scriitorii se împărțeau în două categorii: cei pe care, după lectura cărții, ar fi vrut să-i sune și cei care nu îi
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
rămas constantă. Îmi plac sentimentul de așteptare ce se întinde între un număr și altul, întâlnirile săptămânale cu doamna de la chioșcul de ziare, fraternitatea cu puținii mei cunoscuți care o citesc. Aș putea face un abonament pentru a-mi câștriga siguranța oricărui număr, dar simt că și-ar pierde din potențialitate, ar deveni numărabilă și înregimentată într-un cotidian de norme. Prefer să mă gândesc la fiecare număr ca la o entitate care-și va găsi drumul către mine, să aștept
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
care-și va găsi drumul către mine, să aștept și să risc surpriza. Poate că distanța pe care o parcurge până la mine este măsurată altfel decât geografic, iar proiecțiile mele au o altă valoare decât cea stipulată de abonament. Cu siguranță că relația mea cu "România literară" va fi una de lungă durată; nu știu ce surprize vom avea, dar, atâta vreme cât își va urma calea, va fi prezentă în sufletul și în inima mea. Violeta Perlea, medic, București Stimate Domnule Manolescu, Am citit
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
cu însurătoarea. Șolduri înguste! Ai vrea tu, își zise Nazneen cu gîndul la cutele de grăsime care atîrnau de pe burta lui Chanu. Ai putea să-ți vîri sutele de pixuri și creioane pe sub cutele alea, să le ții acolo în siguranță. Ba ai putea să îndeși și o carte sau două. Dacă picioarele alea subțiri ca fusul ar putea duce greutatea. - În plus, e foarte muncitoare. Face curățenie, gătește și toate cele. Singurul lucru de care m-aș putea plînge este
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
ani, așa ceva ar fi fost de neconceput. Doi într-o săptămînă! Dar acum copiii noștri copiază ce văd aici, se duc la cîrciumi, în cluburi de noapte. Ba mai beau chiar și în camera lor, unde părinții îi știu în siguranță. Problema e că în această privință comunitatea noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
nu-l mai vadă niciodată. - Ar putea fi un pacient. Nu-l cunosc, rosti doctorul pe șoptite. - Da, zise Chanu. Înțeleg. - Dar vă doresc succes. - Am patruzeci de ani, spuse Chanu. Vorbea încet, la fel ca doctorul, fără urmă de siguranța lui de sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape o jumătate de viață. - Din gîtlejul uscat răzbătu un hîrîit. - Cînd am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din avion, aveam
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
un interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși aveam mobilul închis, acesta a transmis un mesaj din acea întîlnire. Acum vreo doi ani. Trageți dv. o concluzie. Eu am ascultat acel mesaj. Sigur, cred și în fenomene paranormale, dar nu despre ele este vorba, în condițiile
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi ascultat povața oiței năzdăvane. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau al lui Gheorghiță". Să ne imaginăm și noi că sclipitorul eseu al lui Alexandru Paleologu (Treptele lumii
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
și acesta, dar nu poți să elimini din literatura română scriitorii din perioada veche. - Poate s-a revărsat prea mult subectivism și fantezie în locul unei rigori, ce este de neînlocuit într-o asemenea chestiune? - E vorba și de grabă, cu siguranță. - Sînteți adeptul respectării cronologiei? - Bineînțeles că da. Pentru elevii din clasele a X-a pînă la a XII-a s-a introdus, așa cum este firesc, un criteriu al cronologiei și singurul lucru cu care nu sînt de acord, este că
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]