988 matches
-
până în 1889, când se înființează școala primară recunoscută de stat în același local fondat de preotul Iordache Huștiu și Gheorghe Dănilă, care cu ani înainte fondase și biserica, pe locul cumpărat de postelnicul Gheorghe Țarălungă și căpitanul Vasile Huștiu, „în Siliște”, jumătate pentru biserică și jumătate pentru școală. Rând pe rând, școala a funcționat în case particulare și anume: în casa preotului Iordache Huștiu, apoi în casa lui Dumitrache Huștiu. Acesta, dându-i casa lui Iordache Huștiu pentru cârciumă, școala este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
azi câinii Pintea, Gruia, Bârzan. Țăranii de la câmpie însă, mai ghiduși se vede, le pot zice, ca în proza lui Marin Preda, Ghimeașcă sau Duțulache al lui Moromete, cel care fură brânza. Nu avem nici o îndoială că unii câini din Siliștea trebuie să se fi numit astfel. În romanul Groapa, Eugen Barbu consacră un capitol întreg intitulat Săptămâna brânzei ritualurilor de împerechere ale câinilor și pisicilor în groapa Cuțaridei. Totul culminează cu uciderea unui câine flămând care-i fură stăpânului său
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
să rămân în el definitiv. Poate ar fi fost mai bine... De ce nu ați rămas? Nu am avut o casă a mea. În timp ce locuitorii satelor fugeau în proporție de masă spre oraș, eu am vrut să cumpăr în rate o siliște de aproximativ o mie de metri, cam cât era necesar pentru o gospodărie modestă cu o mică grădină. Deși existau zeci de posibilități pentru a-mi rezolva favorabil cererea, nu mi s-au aprobat de către "Adunarea Generală" decât două sute cincizeci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
narativ postbelic semnificative pentru tema aleasă Roman al unei familii și al unei colectivități, Moromeții dezvoltă tema familiei în relație cu tema destrămării civilizației tradiționale țărănești, determinate de colectivizarea forțată. Drama lumii moromețiene se desfășoară întrun spațiu familiar scriitorului, satul Siliștea Gumești, din Câmpia Dunării. Acțiunea primului volum se petrece cu trei ani înaintea celui de Al Doilea Război Mondial (de la începutul verii până toamna târziu), în timp ce volumul al doilea comprimă o durată amplă, din 1937 până în anii ’50. In cipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
anul următor, 1950, s-au produs răscoale țărănești și În sudul României - spre exemplu, În județele Vlașca, Ilfov și Ialomița. Cele mai importante prin numărul localităților cuprinse și al țăranilor implicați s-au dovedit răscoalele din județul Vlașca (comunele Ciuperceni, Siliștea, Berceni, Tudor Vladimirescu, Cămineasca, dar ulterior și Baciu, Udeni, Cosmești, Blejești, Scurtu, Negreni, Sârbeni, Corbii Mari, Corbii Ciungi, Ghimpați etc.)55. și aceste răscoale au fost Înecate În sânge 56. Satul românesc era supus unei represiuni deosebit de dure, nici o contestare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate și suferința diademă, împreună cu EL, începe să creeze... firav, cu umor, cu ironie, cu frison și spaimă, scenariul Meșterului Manole al cărui film nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
narativ postbelic semnificative pentru tema aleasă Roman al unei familii și al unei colectivități, Moromeții dezvoltă tema familiei în relație cu tema destrămării civilizației tradiționale țărănești, determinate de colectivizarea forțată. Drama lumii moromețiene se desfășoară întrun spațiu familiar scriitorului, satul Siliștea Gumești, din Câmpia Dunării. Acțiunea primului volum se petrece cu trei ani înaintea celui de Al Doilea Război Mondial (de la începutul verii până toamna târziu), în timp ce volumul al doilea comprimă o durată amplă, din 1937 până în anii ’50. In cipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează “moșia Tețcani”, care apare din nou la 10 octombrie 1709, pentru ca o perioadă de timp să apară doar numele Stețcani. Tescani, forma oficială actuală, este întrebuințată
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție. Et.: ap. deal + ap. săliște ( siliște ) d. vsl. selište (Candrea - Adamescu, Lazăr Șăineanu, August Scriban). Și Săliște ca toponim, este general cunoscut în toponimia românească, având în toate cazurile sensul “locul unde a fost vatra satului, locul unei foste așezări omenești”. DEALUL STẦNII, deal mic, situat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Samoilă, V. Larion, ș.a. Continuăm cu ceilalți arendași și proprietari: Iancu Einham și Simon Kron - arendașii moșiei Popești (Miclești); G. Rosetti Solesco - proprietarul moșiei Solești; Babincu (probabil, greu lizibil în original) - Chircești; Sterian Macri - proprietarul moșiei „Corbu” din satele Calea Siliștii și Boușori; Alexandru Vasiliu - arendaș Ciortești și Poiana Cârnului; P. Michiu - proprietarul moșiei „Crăsnița”, com. Ciortești; B. Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești; D. Dobrescu, prin administratorul Th. Mitoșeriu - moșia Tăcuta; Iacob Ușer - arendașul moșiei Cujba, com. Tăcuta; Iancu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
putregaiul pe care l-am moștenit. Vom face asta fără cruțare și o s-o spălăm de lepra trecutului... Începeam să mă plictisesc. Sperasem într-o mare întîlnire și când colo acest șef nu se deosebea prea mult de nașu-meu din Siliștea, cu toată înfățișarea sa care vroia să sugereze acele culmi de care vorbea. Asta rn-a făcut să mă uit iar în jos, ca și când spusele lui m-ar fi turburat. El se arătă îngăduitor: - Pe ce clasă ești? Îi răspunsei că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întreabă. Parcă avea o nostalgie în glas. Deci nu eram al lui Pațac... - Ce mai face Ilie? Ilie, nu Nilă. I-am răspuns că își vede de treabă. M-am mirat, zicîndu-i că nu-l cunosc. Pe unde stătea în Siliștea? Prin Cățelești... Mă știa de când eram la școală, am fost coleg cu frati-său. Nu-mi aduceam aminte de nici unul pe care să-l fi chemat Megherel. Cum să nu, mi-a răspuns el. Megherel Constantin... O fi rămas repetent
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Dar aici totul era posomorât și cenușiu, iar domnul Goliadkin n-avea nici un haz. Întâi că nu cunoscusem niciodată un nebun adevărat, ci doar un fel de Don Quijote care se scrântise din dragoste, cutreiera, pe un fel de Rosinantă din Siliștea, câmpurile și pădurile, alergând după fantoma iubirii lui. Îl chema Chiran... Tema dedublării conștiinței umane, pe care aveam s-o descopăr mai târziu la Dostoievski, îmi scăpa. Domnul Goliadkin nu m-a speriat deloc, cum crezuse orbul. Am citit totul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
paltonul meu ale cărei pulpane fluturau împinse de genunchii care se ridicau repede în mers. Îmi cunoșteam acest mers care parcă mă târa, înainte, unde-o fi, pe marginea pădurilor, a satului, a loturilor cu miriști pustii, de la Miroși la Siliștea, noaptea pe întuneric, dimineața lovindu-mă de tijele de floarea-soarelui, călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez Îproprietarul moșiei Silișteaă și postelnicul Costache Cănănău Îposesorul moșiilor Roșcani și Stârceni ÎFântâneleăă pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Religia locuitorilor este majoritară ortodoxă Î98%ă, alți locuitori fiind creștini după evanghelie și penticostali Î2%ă.Ca obiectiv turistic în aceasta comuna se afla o Biserica de lemn - Monument Istoric. Numele comunei se trage din faptul ca locuitorii construiau
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
arhitect a fost Gh. Vasiliu, foarte cunoscut la aceea vreme datorită măiestriei sale, având la activul său clădirea școlilor din Tudora, Siminicea, Burdujeni sat, precum și Bucecea. Un mare binefăcător, acest arhitect avea una din cele mai frumoase gospodării în satul Siliștea, se spune că mulțumirea acestuia era să-și viziteze construcțiile. Din anul 1927 locul este luat de către Gh. Bercea, transferat de la școala din Văratec, odată cu retragerea din învățământ a d-lui Gh. Costiniuc. De la această școală elevi au ocupat funcții
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma (Ciomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume, care viețuia la marginea unui fost sălaș, Siliște, aflat la poalele întunecatei păduri. Bătrânului i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui, cu care-l vrednicise bunul Dumnezeu. Starostele nu avea copii, iar nevasta lui era tare supărată. Cu toate acestea, ei își trăiau zilele trebăluind
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în Moroieni, cu două decorații în piept și câteva grame de plumb în umăr. Decorațiile, mai degrabă decât plumbul, i-au atras necazurile. Prin 1952, un vecin a avut impresia că-l vede îngropând ceva sub un prun de pe dealul Siliște. Cum, pe vremea aia, se simțea o nevoie generală să-ți împărtășești impresiile și altora, omul s-a dus repede la Regionala de Partid, pentru a-și găsi un tovarăș de conversație. Fără binoclu, dar cu o memorie vizuală demnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în București. Pe cât părea orașul de frumos privit de sus, din avion, pe-atât arăta de urât în beciurile comuniștilor. Bătut temeinic de milițieni, Vitalian Robe a spus tot ce era de spus, înainte să intre cinci ani la închisoare. Siliștea a fost săpată din vale până în vârf, prunii au fost smulși din rădăcini și lăsați să putrezească în ploaie. Casa părintească a fost confiscată, cu tot cu grajduri și terenuri. Când a ieșit din închisoare, după o amnistie, nimeni nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de la Moldovița și cu satul și trei moșii care sunt la Baia și le sunt jumătate cu pârgarii de la Baia, și piua de bătut sumani, și un sat și cu moara anume Săsciori, și peste Bucovină, Vaculinți, lângă Brainți, și siliștea lui Zîrmă. Toate acestea mai sus-scrise să fie acestei mănăstiri mai înainte zise de uric și de ohabă, nemișcate niciodată, în veci și cu tot venitul. Iar hotarul acestor mai sus-scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
peste Bucovină, Vaculinți, lângă Brainți, și siliștea lui Zîrmă. Toate acestea mai sus-scrise să fie acestei mănăstiri mai înainte zise de uric și de ohabă, nemișcate niciodată, în veci și cu tot venitul. Iar hotarul acestor mai sus-scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac.” 4. Ștefan voievod întărește dania „sfânt răposatului nostru Alexandru voievod - Alexandru cel Bun - către mănăstirea Moldovița, 11 februarie 1447, Suceava „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ei de astăzi. Mănăstirea stăpânește în Bucovina satele: Moldovița, frumosul, Vama, Moldovița Rusească, Berchișești, Oprișeni, Prohorochia, jumătate din Iordănești și Muntele Suhardul Mare. În Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
jocul, dacă nu-l joci, nu poți recupera Întreaga semnificație, nu poți percepe nuanțele vehiculate de către locutor. Sunt situații de comunicare În care interpretul se află în afara jocului propus de locutor. În astfel de cazuri, comunicarea eșuează. Locuitorii din satul Siliștea Gumești, supuși presiunii timpului, utilizau limbajul, cu precădere, În jocurile serioase ale vieții de zi cu zi, serioase așa cum erau și vremurile. Drept urmare, nu aveau nici un fel de dificultate În a comunica unii cu alții. Exista Însă, printre ei, un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]