941 matches
-
cu seriozitate ținta supremă [î]și va propune de problemă principală de-a îngusta din ce în ce mai mult acest cerc. Cu cât se neglige mai mult lupta contra manierei cu-atîta ea prinde rădăcini mai afunde. Dacă încă ea s-a născut din silința de-a produce un efect oarecare și dacă aceasta a succes la o masă care primește și favoriză cu ușorătate tot ceea ce-i surprinzător și frapant, mai ales când mai sânt și susținute de mijloace fericite, atunci pericolul cel mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
liberă toate împreunările lor în limbă. Aicea iar e de trebuință o împăcare a antitezelor, o unire a lor. Legea cea dentîi mănținută unilateral împiedecă cursul vorbirei și ni dă închipuirea unei sforțări oarecare a puterii. (Sforța ca o scremere, silință, opintire neplăcută). Momentul cel de-al doilea, mănținut cu eschiderea celui dentîi cade în pericolul de a șterge și a slăbi caracterul cel hotărât al sunetelor. O pronunție nobilă, cultă arată o domnie liberă asupra corpului sunetului în toată coprinderea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se poate da instrucțiune în el. Cu cât vom pătrunde cu dezvoltarea noastră mai departe-nspre centrul spiritual [al] artei noastre cu-atît mai mult [se vor] grămădi și în tehnică momentele acelea cari zac dincolo de celea ce se pot învăța prin silință și studiu. În silabă se unesc elementele sunetale a vocalei și a consonantei într-o singură unitate. Silaba apare așadar totdeuna ca un sunet cert (demarcat) și produs prin o singură operațiune, în care sunet neci că se poate procede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el nu esprimă cu aceasta decât cerința unei domniri libere asupra vocei până și la întrebuințarea înălțimei și, a profundității estreme. Numai în această libertate vedem noi garanția cumcă vorbitorul în urcarea și coborârea tonurilor nu ni va arăta o silință sforțată. 2. PORTAMENTUL ȘI VOLUBILITATEA Cultura tonului în înălțimea și profunditatea sa, adică a volumului (Umfang) vocei, te avizează deja la elementul mai înalt prin care omul produce liber o undolațiune mai repede sau mai trăgănată a tonului și prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-l distinge de cătră strigăt și de cătră erupțiunea nemijlocită a unei pasiuni neînfrînate. Tonul aparține artei numai întru atâta întru cât esprimă încă în tăria sa un afect uman și întru cât produce totodată această măsură fără o silință vădită. Marginea tonului slab și abia dat e claritatea și preciziunea încă auzibilă a cuvântului. Aceasta firește că iar se-ntemeiază pe o articulațiune perfectă, numai prin ea va succede de-a reda sensul celor vorbite în deplină claritate până
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
piese în cari vivacitatea intuițiunei sensibile, râul îmbulzitor [al] icoanelor, ritmul și caracterul întregului cer pe lîngă-acestea încă și cea mai naltă volubilitate a vocei, o creștere neobosită a ondolurilor tonului, astfel încît vocea să aibă a se-nălța la silințe dinamice din ce în ce [mai] mari. Din cauza sus-menționatelor însușiri s-ar putea ca această parte să constituie cea mai grea și cea mai naltă pretențiune făcută artei, pentru că puterea crescândă a intuițiunilor nimicește plane până și cele mai obicinuite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
am zice, momentul respirărei care, prin întrebuințarea puterei de care are nevoie vocea sa, se sfârșește lesne și care iar nu se poate restitui decât totuși numai ca în zbor, fără de-a-ți [fi] permis să arăți în acest proces silință or chiar oboseală, căci aceasta ar nimici la moment toată impresiunea. LEGEA ACCENTULUI LOGIC Cultivarea tonului articulat și a vocei, ca material pe[ntru] orce reprezentare poetică, au constituit primul ciclu a părții noastre spețiale. Dar acest corp domnit și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această schimbare de sine însuși, atuncea declamațiunea dramatică nu-și va împlini niciodată noțiunea sa; declamatorul încă, din contra, de pe terenul dramei ne-ar transpune pe acela al liricei. Firește că actorul [are] de-a se esercita cu deosebită și silință și în toate părțile cu declamațiunea dramatică, mai întîi a caracterelor singulare, și după accea abia va trece la declamarea unor opere întregi. Căci aicea abia află ceea ce poate el pur și simplu numai prin puterea tonului și prin intuițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Gothe prezintă o dificultate de alt soi. Principalul lucru pe care Beaumarchais îl dorește e acela de-a-și ascunde înaintea lui Clavigo mișcarea lui sufletească. Astfel trebuie să-l vedem plin de această mișcare sufletească, dar plin și de silința de-a o ascunde. Beaumarchais vrea să pară liniștit, însă privitorul trebuie, prin această liniște simulată, să simtă turburarea în care se află Beaumarchais. Această turburare trebuie să coloreze tonul întregei sale narațiuni. Beaumarchais se reculege la liniște; el, după cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se reculege în rolul unui narator liniștit. Neliniștea internă ce-l animă pe Beaumarchais să se vadă cu deosebire în pauzele și întreruperile pe cari le conține narațiunea; aceste pauze sânt totodată espresiunea lucrărei interne a sufletului și espresiunea silinței de-a trage un văl peste marea lui turburare internă. Cu cât însă narațiunea s-apropie de sfârșit cu-atît mai liber se va descărca mișcarea sufletească a lui Beaumarchais, cu-atît mai puternic va pătrunde din narațiunea sa afectul ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfârșit cu-atît mai liber se va descărca mișcarea sufletească a lui Beaumarchais, cu-atît mai puternic va pătrunde din narațiunea sa afectul ce-l domină; afect care la finirea narațiunei își ajunge culmea. E clar că Beaumarchais se reculege, nu fără silință, la o liniște care-i face posibil ca să povestească narațiunea relațiunei dintre Clavigo și Maria. Înainte de toate Beau marchais are să nareze simplu. Diferitele pauze el le întrebuințează spre a se reculege și a se liniști. Și tempi[i] trebuie să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i face posibil ca să povestească narațiunea relațiunei dintre Clavigo și Maria. Înainte de toate Beau marchais are să nareze simplu. Diferitele pauze el le întrebuințează spre a se reculege și a se liniști. Și tempi[i] trebuie să fie colorați de-această silință internă a lui. Ultima întorsătură a narațiunei: "trădătorul ești tu, și fratele sânt eu! " trebuie să izbucnească ca un trăsnet din gura lui Beaumarchais. Cu cât naratorul știe a-și conserva mai mult timp masca sa de povestitor cu-atîta va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și le-a ales cu predilecțiune, prin urmare liber de a-și face o dată și sie însuși o plăcere, atunci el este chemat pe calea deschisă, iar cei ce se află în posesiunea unui rol sânt necesitați la o nouă silință și la un studiu continuat, ca să nu rămâi în urma rivalului lor. Cine însă ne-ar obiecta cum că atunci nu rar mulți actori, din necunoaștere totală a proprielor lor facultăți, ar face cereri neîmplinibile, aceluia îi opunem că în asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unitate toate reprezentările singuratece a unui op de arte întreg, încît să pătrundă un singur ton prin totalitatea lui și ca toate puterile să fie-ntrebuințate la o colaborare corectă și ajustată în întregul organizațiunii vii. Cantitatea de luare-aminte, diligență și silință în repetițiile și intermediațiunile la o reprezentare trebuiesc firește să crească cu valoarea opului de arte ce e a se reprezenta. Un op clasic cere în interesul artei, al artistului și al publicului conștiinciozitatea cea mai necondiționată în activitatea pregătitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o formă oarecare de a le orândui pe acelea, răsărită din izvorul intern al intuițiunei și cugetărei pure, cari acestea două se pun în aplicație și produc noțiuni abia venind în contact cu cele dentăi. O asemenea adurmecare a primelor silințe pe cari puterea noastră de cunoștință le face spre a ajunge de la percepții singuratece la noțiuni generale este fără-ndoială de mare folos, și avem a o mulțămi celebrului Locke că mai întîi au deschis drumul unor asemenea cercetări. Însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folos al exemplelor, că ascut puterea de judecată. Căci, întru cât se atinge de exactitatea și preciziunea pătrunderi intelectuale, exemplele îi strică întru câtva, căci rar împlinesc în mod adecuat condiția regulei (ca un casus in terminis) și slăbesc adesea silința inteligenței de a pricepe și pătrunde după suficiența lor regulele în general și in abstracto, în neatârnare de împrejurările speciale ale experienței, deprinzînd-o a manipula cu acele reguli mai mult ca cu niște formule decât ca cu niște principie. Astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greutatea aceasta, se sileau de-a îndestula numai pe soldați, păsîndu-le puțin de asuprirea poporului. Era neapărat. Căci, daca principii nu pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă părțile. Daca e inevitabil ca să fii urât de-o partidă, încalte să nu fii urât de cei mai puternici din ele. Împărații care ajungeau la domnie din proaspăt și cari aveau deci nevoie de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oficial" în actele ce poartă iscălitura M. S. Regelui. Astfel, ca să dăm un exemplu, în fruntea "Monitorului oficial" d-alaltăieri; pagina I, coloana I, figurează, un înalt ordin de zi al Regelui către oștire, în care se zice între altele: "silințele voastre" dau roade noi" - [î]n loc de dă (?!? ). Tot în "Monitorul oficial" numărul de ieri, la discursul de felicitare adresat Regelui cu ocaziunea Anului Nou de către d. ministru de interne Rosetti, citim: "Romînii... cu iubire și cu credință crescînde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate chiar dincolo de această margine. Cată îndealtmintrelea să așteptăm indicațiuni mai exacte asupra compromisului până a fi în stare de-a judeca cu temei în cestiunea aceasta. Altfel desfășurarea afacerei e departe de a fi ajuns la capăt. Vor trebui silințe nouă pentru a câștiga și consentimentul celorlalte puteri și în urmă abia proiectul se va putea supune aprobării Comisiei Internaționale a Dunării. Redeschiderea sesiunii acestei Comisii era fixată pentru ziua de 24 aprilie, însă răstimpul scurt care ne desparte de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din părinți strănepoților lor; ele sunt însă lucruri pe cari străinii nu le pot înțelege chiar dac' ar vorbi cu sunete românești. Degeaba Giani, Carada ș. a. ar încerca, cu toată bunăvoința, să fie români. Nu pot să fie, cu toate silințele, căci înlăuntrul organismului lor nu există nici o urmă fosilă de vrednicia poporului românesc preexistentă epocii fanarioților, pentru că partea fosilă din ei e vicleșugul și pehlivănia din Bizanț, e malonestitatea și meschinăria de caracter, e tertipul ca cocoașă intelectuală, corespunzător cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru stingerea poporului românesc. Aceste sunt lucruri nu imaginate, ci văzute cu ochii, constatate zi cu zi și pas cu pas. Există fără îndoială - adesea unde nici nu te aștepți - câte un învățător bun și harnic care-și pune toate silințele, care ar vrea să facă uneori mai mult decât poate. Există, rari dar cu atât mai meritoși, asemenea oameni, dar starea de care se sparg toate silințele lor e mizeria populației. Comunele sunt compuse din mai multe cătune depărtate una
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu te aștepți - câte un învățător bun și harnic care-și pune toate silințele, care ar vrea să facă uneori mai mult decât poate. Există, rari dar cu atât mai meritoși, asemenea oameni, dar starea de care se sparg toate silințele lor e mizeria populației. Comunele sunt compuse din mai multe cătune depărtate una de alta, adesea cale de-un ceas și două. Câți copii se află împrejurul școalei, în apropierea ei imediată, pot suporta frigul și vin, cei mai din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi semnalând o întoarcere a României în cestiunea dunăreană. Căci, deși nu se poate contesta că simpatiile personale ale lui Dimitrie Sturza pentru Germania și Austro-Ungaria ne dau o garanție că noul ministru de esterne [î]și va pune silințele de-a favoriza cu toată puterea bunele relațiuni cu marile puteri ale Europei centrale, totuși am exagera influența unui singur om daca am admite că poate avea o influență determinantă asupra atitudinei guvernului într-o cestiune de principiu, la a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a-i uni prin schimb, cu legămintele unei frății universale. Se contrariază dezvoltarea prosperității publice, pentru că cel ce nu-i liber a schimba nu-i liber nici a-și alege munca și se vede constrâns a da o direcție falsă silințelor, facultăților, capitalurilor și agenților pe cari natura i-a pus la dispoziția sa. Se compromite pacea între popoare, căci înseamnă a sfărma relațiunile cari le unesc și cari vor face războaiele imposibile, pentru cu le vor face oneroase. Și într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afla pe de-o parte ce-ar zice puterile europene despre o asemenea întîlnire a principilor statelor balcanice și a trezi pe de altă parte neîncrederea Austriei și Germaniei în contra României și Serbiei. Daca s-au zădărnicit pîn' acum toate silințele și 'ncercările agenților ruși de-a realiza o confederație a popoarelor balcanice cauza e că în București au pătruns demult convingerea că interesele României nu se pot uni defel cu acelea ale statelor slave din vecinătatea ei și apoi instinctul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]