349 matches
-
ul, după conversația pe care am purtat-o la telefon într-o seară cu Mihai Vintilă, cel care s-a ocupat de tot ce a reprezentat editarea acestui dicționar. Nu ne cunoșteam decât din diferitele materiale de specialitate sau de pe simezele diferitelor expoziții, dar în urma discuție în care i-am prezentat pe scurt activitatea mea artistică a acceptat să-i trimit prin poștă dosarul complet, iar după ce l-a studiat a decis că într- adevăr pot fi prezent în lucrarea ce
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
seamă din Iugoslavia, Belgia, Bulgaria, Republica Moldovă și România. Pe prima pagină a cotidianului Cronica Română, alături de tabloul „Muzicanții” a lui Mihai Vintilă era anunțat Salonul cu o continuare la pag. a 7-a în care se putea citi: „Pe simeze vor fi prezenți unii dintre cei mai cunoscuți artiști plastici naivi din Bulgaria - Dimitrâr Vețin, Iugoslavia - Maria Bălan, Viorel Bosică, Adam Mezin, Ileana Oalge, Ștefan Varga, Republica Moldovă - Natalia Cangia, Daniel Vedrasco și România - Gheorghe Boancă, Valentin Boța, Jana Cernătescu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Au intrat la apă”, „În așteptare”, „Viața unora” și icoana „Drumul Crucii”. Salonul Internațional de Artă Naivă București Lucrarea „Viața unora” a fost selectată și reprodusă în pliantul expoziției ce cuprindea doar 15 lucrări selectate din câteva sute prezente pe simeze. Privind expoziția aveai impresia că te afli în lumea tuturor posibilităților în care imposibilul devenea posibil, dându-ți în același timp și o stare de veselie la care pictorii au contribuit la formarea ei cu ajutorul pensulei. Sute de nuanțe ce
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a trecut în neființă în ziua de 27 martie 2003 și a fost înmormântat în cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Pentru întreaga sa activitate, Eugen Nechifor ocupă un loc binemeritat în galeria celor mai buni primari ai Iașului, aflându-se pe simezele galeriei de portrete ale primarilor, realizate de Dan Hatmanu. NIȚESCU, EFTIMIE (1939-2007) INGINER și PROFESOR Apreciat profesor, cercetător și eminent inventator, prof. univ. dr. Eftimie Nițescu a fost unul din promotorii școlii de inventică de la Iași, un nume recunoscut în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și să desenez mai mult m-au împins din nou în aerul pur al primei mele pasiuni - desenul. Se pot vedea „progresele” făcute în arta desenului, de la primele desene trimise lui René, până la cele publicate mai târziu și expuse pe simezele din Suedia și Elveția. Dar Rodica a fost „cauza” „intoxicării cu desen” (după expresia lui Chagall), desenul a reintrat în viața mea ca o odihnă de la exigențele severe ale scrisului. Trebuie subliniat aici că Nichita (Stănescu), care desena și el
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Literare? C. P. Faptul ca se vrea a scrie bine și cu suflet nu poate decât să mă bucure ca și consumator de informație literară și documentaristică, că spirite alese, poeți, eseiști, meșteri în ale scrisului își pun trăirile pe simeze paginate în patrimoniul spiritual. La multe ediții și abundență de emoții literar - artistice, iar Asociației Culturale ”Poesis Moldaviae” și revistei „Ecouri Literare” cât mai multe apariții. M. A. Ce planuri aveți cu viitorul lui Cristian Pântea ? C. P. Dacă îmi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
fiecărei personalități cu care am prilejul să conversez. Este, dacă vreți, o probă oarecum dificilă de introspecție și autodefinire concentrată la maximum: puteți să vă caracterizați într-un cuvânt sau două? L.S. ...(oftând) Păi, autodefinirea mea înseamnă ceea ce vedeți pe simeze, ceea ce descoperiți între coperțile cărților. Într-un cuvânt sau două... Nu știu... Liviu Suhar. Angela Gheorghiu O voce, un chip, o actriță de teatru liric fascinează publicul de pretutindeni. Numele Angelei Gheorghiu s-a înscris în istoria muzicii de operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și păpușile care reprezintă strigoii călare pe butoi în noaptea Sfântului Andrei și care sunt deosebit de expresive. Toate sunt unicate, materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar viziunea asupra formei lor este originală. Expunerea lor pe simeze creează de fiecare dată alt joc, ne putem permite asta pentru că păpușile sunt foarte multe și au mărimi diferite. Bostanii care sperie spiritele rele sunt tot de copii aduși, tăiați sau desenați în chipuri hidoase, puși de-o parte, de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
gândim că nimeni nu mai lucrează astăzi așa ceva, iar piața ne oferă lucruri de-a gata care sunt lipsite de trăire. La fel și costumele populare în marea lor diversitate, sunt scoase de prin lăzile de zestre și expuse pe simeze într-un mod extrem de atrăgător. Nu lipsesc accesoriile specifice care sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Pavel Șușară LA GALERIA SIMEZA, cu prilejul vernisajului Expoziției sale de pictură și desen, Floarea Țuțuianu și-a lansat și nouă ei carte de versuri, Libresse oblige, apărută de curînd la Editură Crater. Chiar dacă, aparent, cele două evenimente ar trebui disociate în cadrul unui comentariu care
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
caută și nu găsesc, alții găsesc și nu-s mulțumiți". Mai sunt însă și cei care găsesc fără să caute ceva anume ori cei care sunt nemulțumiți fără să găsească oarece. Compozitorii români, de pildă, poftesc la cărțile scriitorilor, vizitează simezele plasticienilor, se îndoapă cu produsele arhitecților, coregrafilor ori regizorilor, exultă la performanțele actorilor, în timp ce scriitorii, plasticienii, arhitecții, coregrafii, regizorii sau actorii sunt nepăsători și reci la zbaterile verilor compozitori. Veri vitregi, cum s-ar spune sau, cu alte cuvinte, rude
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
documentării să facă obiectul a două expoziții distincte, mentori și discipoli, vernisate concomitent prin darea in functiune a celei de a doua sali a pinacotecii. Lucrările realizate de cei zece copii, viitori artiști plastici, au putut fi admirate și pe simezele expoziției din holul Casei Corpului Didactic Slatina în luna octombrie 2008, C.C.D- Olt fiind partener, alături de Muzeul de Artă din Craiova, Primăria Iancu Jianu, Liceul Iancu Jianu și Școala Dobriceni în derularea proiectului. Iată-i pe micii artiști, participanți
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
expozițiile de artă oficială. Un exemplu notabil a fost în ziua de 31 martie 1937, când o mulțime uriașă a stat la rând să vadă o expoziție de „artă degenerată” în München, în timp ce la expoziția oficială, unde erau puse pe simeze 900 de lucrări aprobate personal de Hitler, a venit doar un grup mic de persoane lipsite de entuziasm. Naziștii și-au atins scopurile prin persecutarea și uciderea celor considerați impuri, principalele ținte fiind evreii, romii, martorii lui Iehova și homosexualii
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
o seamă de portrete. Reprezentative din acea perioadă au fost două autoportrete și portretul lui Panaiteanu-Bardasare. În anul 1900, Octav Băncilă deschide în luna septembrie o expoziție în sala de decoruri aflată în Teatrul Național din Iași. A expus pe simezele sălii peste o sută de picturi în ulei, acuarele, guașe, pasteluri și desene. Majoritatea lucrărilor au fost realizate în perioada dintre terminarea Școlii de belle arte și momentul deschiderii expoziției. A fost de fapt expunerea muncii pe care Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
anul 1911. Începutul tematicii proletare în opera lui Băncilă a fost stabilit cu lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în picturile "Pribeagul", "Pâinea noastră de toate zilele", "Propagandistul". A avut pe simeze și tablouri cu scene din munca rurală, a câmpului, cum au fost "Culesul porumbului, Întoarcerea la câmp, Întoarcerea cosașilor". În acest an a expus și lucrarea din ciclul 1907 intitulată "Historia". A mai expus o serie de tipologii umane din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1927 denumită "Pești". Ea a fost executată într-o cromatică întunecată, pe roșu aprins și cu tonuri cenușiu-albăstrui. În același an în noiembrie-decembrie, a deschis la Iași o altă expoziție în sala Școlii de belle arte un a pus pe simeze circa cincizeci de picturi. În decembrie 1930, în sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe atunci unei galerii de artă, Băncilă a prezentat o mulțime de lucrări dintre care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
general, a disprețuit confortul imediatului în speranța că va fi convingător și autentic. Autentic în sensul devoalării identității care nu-i exclude pe ceilalți ci, dim- potrivă, ei devin interesanți tocmai prin asemenea atribut al distincției. Nu întîmplător, prezențele pe simezele ieșene, în galeriile din țară sau străinătate, au amprenta de credibili- tate a unui personaj care, prin creație, a dobîndit statutul de personalitate. Lucrarea spiritului împlinită face cu totul uitată doza de dramă și sacrificiu de sine, inepta reticență sau
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
membri ai U.A.P. din România, precum Nicolae Predescu, Alexandru Păscu, Ovidiu Bărbulescu, Monica și Cristian Dincă, Aurora Speranța, Dana Carmelia Popescu, Lucian Rogneanu, Vasile Popescu, Constantin Niculescu, Emilian Popescu și Cătălin Vulturescu ale căror lucrări pot fi admirate pe simezele Pinacotecii ce ființează în cadrul MUZEULUI SATESC-DOBRICENI. În urmă desfășurării celei de a IV a ediții, cea din septembrie 2008, preconizam tipărirea unui album în care vor fi prezentate activitățile artistice ale participanților, precum și lucrările acestora existente pe simezele Pinacotecii înființate
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
admirate pe simezele Pinacotecii ce ființează în cadrul MUZEULUI SATESC-DOBRICENI. În urmă desfășurării celei de a IV a ediții, cea din septembrie 2008, preconizam tipărirea unui album în care vor fi prezentate activitățile artistice ale participanților, precum și lucrările acestora existente pe simezele Pinacotecii înființate pe langă Muzeu.
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
piesă "Strigoii" de Ibsen. În timpul verii pictează în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă "Contrapuncte" de Paul Everac. Deschide o expozitie personală la Galeria Simeza. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București și la expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 1973 - Deschide o expozitie personală de pictură la Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf cu decorurile pentru piesă "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Școlii de muzică din Tulcea. Expune constant la saloanele de artă și deschide numeroase expoziții personale, în România și peste granițe. Critici renumiți, precum Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Andrei Pleșu, Radu Ionescu, Cornel Radu Constantinescu îi comentează elogios aparițiile pe simeze. Leagă prietenie trainică cu Corneliu Baba, după cum ne mărturisesc astăzi fotografiile din atelier. Pe str. 24 Ianuarie din Tulcea se află casa și atelierul artistului. Fiul său, Ștefan Găvenea, este unul dintre ce mai cunoscuți artiști plastici contemporani. 1956 - Participă
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
structuri vizuale abstracte ca mod de interpretare a realității, impune o scriitură fermă și o cromatică echilibrată în afara acordurilor violente, reușind să evite conflicte stilistice. Victoria Rocaciuc este o speranță a picturii din Moldova, cu siguranță va evolua activ pe simezele galeriilor de artă și se va impune în continuare cu lucrări de înaltă ținută artistică. (Tudor Zbârnea). Victoria Rocaciuc se prezintă ca o tânără plasticiană ce posedă o pregătire artistică serioasă. Având vădite capacități ea se orientează liber în compoziții
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
sală, el dând o fugă la facultate, unde avea de rezolvat niște probleme urgente. Ca să nu se plictisească, doamna Livia a luat o coală de hârtie și un creion și a început să deseneze, modelul fiind una din pânzele de pe simeze. Când s-a întors, fiul a fost realmente surprins de de ceea ce ieșise din mâna mamei sale - o lucrare plastică de o modernitate cu totul neașteptată, exprimând o viziune puternic personalizată care avea doar o vagă legătură cu lucrarea de pe
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
spațiale elemente de podoaba - Galateea 1978 ; - Salonul Municipal artă decorativă - Muzeul colecțiilor 1978, 1979, 1981, 1982, 1983 ; - Festivalul Național ,Cîntarea României" fază județeană - Sală Dalles 1977, fază republicana Oradea 1977 ; - Quadrienala artă decorativă - Sală Dalles 1980, 1984 ; - Expoziția Artă Metalului - Simeza - 1983 ; - Expoziția grup ,Bijuterii" - Galateea 1983 ; - Expoziție Metal - Orizont 1985 ; - Expoziția Metal - Simeza 1986. EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE - Tîrgul internațional de podoabe moderne, ,München", R.F.G., 1973 1976 ; - Expoziție de artă decorativă românească - Atena 1976 ; - A doua quadrienala internațională de artă decorative
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]