324 matches
-
adesea o mulțime de cărți, pentru a-și satisface propria curiozitate, preferând lucrări și reviste destinate celor mai mari ca ei. 3. Activitățile intelectuale le fac cu o mare plăcere. 4. Au o mare putere de abstractizare, conceptualizare și de sin teză. 5. Au o rapidă intuiție în găsirea relației cauză - efect. 6. Au tendința de a îndrăgi structura, organizarea și constanța me diului lor. 7. Pot fi nemulțumiți de violarea structurilor și regulilor. 8. Își pun întrebări și caută informații
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Paisie ca să-i dau pe an câte două ocă de ceară curată la mănăstire”. La averea mănăstirii Barnovschi se mai adaugă și o pivniță aflată „aproape de mănăstirea... ce se numește Barnovschi”, dăruită la 25 mai 1749 (7257) de „frații Ion sin Duca, și eu, Năstasie sin Duca” nepoții lui „Neculaiu Paru de la Rumelia din sat ce să numește Vlahust”. La 10 ianuarie 1750 (7258) însă Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rîsul sănătos de țărani neștiutori. Au optat pentru tăcere, văzînd că Țanțoșa trecea serioasă, spunînd bună seara, respectînd profesia de muzicant și În schimb cei nouă profesori Îi răspunseră foarte obraznic, unul din ei sunînd din maracas În ritmul legănării sinului enorm și unic și ceilalți răspunzînd la chemarea ritmului cu un dans al umerilor cheflii, care Își opriră brusc legănarea la sunetul final al maracasurilor marcînd dispariția Țanțoșei. Andy Latino scuipă și-și drese glasul, apoi ceru cîteva păhărele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de ce ar putea fi vinovați. De pildă, a devenit celebră informația vehiculată de apărarea lui Adrian Năstase că în „Trofeul Calității“ procurorii au convocat nouă sute de martori. Năstase a considerat asta o dovadă că dosarul este politizat și a lansat sin tagme care au prins în spațiul public, de genul „sunt mai mulți mar tori ca la Nürnberg“. De ce au chemat procurorii atâția martori, care era rolul lor? Greu de aflat și doar dacă țineai neapărat după ce dosarul a ajuns în
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
decoltată jos, lăsând sânii afară, publicul avea un singur ochi concentrat acolo, ochiul lacom al rușinii, și nimeni nu știa cupletul cântat, nici nu băga de seamă că Zaza nu e frumoasă și că are piciorul 182 183 chiar urât. Sinului îi datora Zaza în subsolul Alcazarului porecla de prințesă și pasiunea durabilă a bătrânului prinț, pasiune ce sfârșise aproape legitim, cu pactul paternității și al unui testament. Testamentul urmărit de moștenitorii frustrați prin procese nesfârșite, în timpul cărora mama lui Maxențiu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a minunat prizonierul, nu sînteți german? — Ce importanță mai are În vremurile astea ce limbă vorbim și la care Dumnezeu ne Închinăm?... Te duci acasă, nu? Unde? — Acolo, bîigui prizonierul. — Vin cu tine pînă la Ghilvaci. De acolo, te descurci sin gur, eu trebuie să merg mai departe. Pe tot drumul ăsta, nu uita că ești prizonierul meu! Și nu mă dați pe mîna jandarmilor? TÎnărul Îmbrăcat În uniforma Wehrmacht-ului să fi avut cu vreo cinci-șase ani mai mult decît
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nimeni, așa că m-am gândit să trec să văd dacă nu ți s a Întâmplat ceva. Cum n-ai fost ieri la facultate, m-am gândit că... — Îți mulțumesc că te-ai gândit, dar sunt În stare să-mi port sin gură de grijă. Văd că l-ai cunoscut pe Adam... — Da. Păi... Mă bucur că totul e-n ordine. Când a intrat Margaret, Adam s-a simțit din nou ușurat și În siguranță, ca În ajun, când o Întâlnea pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spre înseninare. Ploile de vară nu întristau niciodată orașul, zâmbitor prin toate vitrinele lui gătite ca niște femei cochete, cu trecători sprinteni, mulțumiți de belșugul irigației, pe când răsuflarea proaspătă a Cetăței, trecută peste grădini, îmbălsămată și aburită din căldura de sin a pământului copt, era delicioasă de respirat. Totuși, azi ploaia răsturna la fiecare zece minute o găleată nouă și nu puteai prevede dacă se va statornici sau se va risipi la timp, generoasă. Cum Mini intrase la Feder, se simți
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ales, din marele popor al Indiei, spuse el și acest lucru e neprețuit! Dacă cineva ar pune întrebarea de ce am plecat noi de pe acele locuri, răspunsul nostru ar fi ca un zid pe care nici un timp nu l-a dărâmat. Sin, un mare rege al nostru, care avea o fată ca ruptă din soare, nu a vrut să i o dea de soție regelui Talani. Din această pricină, s-a iscat un război cumplit între cele două tabere. Sin a fost
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
te întreb. Până nu-i prin preajmă vreun „doftor” nu aveai motiv să mă întrebi. Așa că vrei-nu vrei, trebuie să-mi spui despre ce „doftor” îi vorba. Apoi de „dumnealui giupânul Moisi doftorul” îi vorba în zapisul întocmit de „Iorga sin răposatului Caraiane ce-au fost vornic de tîrgu de Iași”. Acesta, la 15 septembrie 1662 (7171), spune: „Am vândut a mea dereaptă ocină și moșie, casele mele ce mi-au rămas în târgu în Iași, pre Ulița Strîmbă, lîngă Podul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jos chiloții și m-a bătut strașnic, de mi-a lăsat fundul roșu ca focul. Asta în fața celui care mă făcea să suspin! Vexată și umilită, am urcat în camera mea, am refuzat să mai vin la masă, rămânând acolo, sin gură, pentru tot restul zilei. — Cum a reacționat fiul bancherului? — Nu mai știu. Pe atunci vedeam iubirea ca pe un sentiment etern. Poți să-ți închipui că și acum, după atâta vreme, am aceleași reacții violente, cu bătăi de inimă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
fost o noapte în brațele ei. Și... treceam mai de parte, până ieșeam din zona aceea carnavalescă și reintram în orașul protestant, sever, plin de cupo lele bisericilor îndepărtate. Ajungeam de fiecare dată acasă, în cămăruța mea, mulțumit că sunt sin gur și nu în brațele unui obiect sexual. În toată lunga mea ședere în Amsterdam, nu m-am gândit nici odată serios să am de-a face cu o prostituată. Nu vreau să par ipocrit. Sunt un bărbat ca ori
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în fiecare detaliu cu a lui Victor? O vizita în fiecare noapte, înainte de-a adormi, ca și el? Victor spera cu nebunie și-n același timp se temea cu disperare că-ntr-o astfel de noapte cele două camere, sin gurele identice din palatele minților lor, aveau să se conto pească într-una sin gură, și că ei se vor reîntâlni acolo și se vor privi din nou ca atunci. Locuiseră amândoi, atât de demult de parcă fu sese în vis
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a adormi, ca și el? Victor spera cu nebunie și-n același timp se temea cu disperare că-ntr-o astfel de noapte cele două camere, sin gurele identice din palatele minților lor, aveau să se conto pească într-una sin gură, și că ei se vor reîntâlni acolo și se vor privi din nou ca atunci. Locuiseră amândoi, atât de demult de parcă fu sese în vis sau într-o altă viață, într-o mică vilă din cel mai frumos cartier
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Tinerel fără musteață Când se-nvață - a strînge-n brațe Și sărută cu dulceață. - Țucu-ți, mândră, ochii tăi. - Țucă-i, bade, Pe - amândoi. 141 Frunză verde rosmalin, Ajunsu-m-on dor pin sin. Dorul mare se oprește Și mândruța mă iubește, Și pe sinul ei de flori Varsă șir de lăcrămiori Și mă-ndeamnă a mă duce Să-i sărut gurița dulce. 188 {EminescuOpVI 189} Ș-așa-mi vine ca să sbor Ca să spun mândri de dor Și să-i spun să nu jelească, Nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
casă îmi venia Și pre mine mă-ntîlnia. Eu tare mă bucuram, Penișoara lui o dam; Și în clop că și-o punea Și atunci așa grăia: Puiculița, draga mea, Vara vii, vara te duci, Și nimica nu-mi aduci, Numai sinul plin de nuci " Și poala de mere dulci, Tu le - aduci, tu le mănânci Cu feciorii satului Cu slugii-mpăratului". 238 {EminescuOpVI 239} 227 Cucule, cucuțule, Vara vii, vara te duci, Mă mir iarna ce mănânci. - De-aș mânca iarna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
datorită aprecierii ei pentru «bogata și însemnata mea activitate în domeniul juridic, precum și impulsului ce am dat culturii naționale prin însemnata donațiune ce am făcut acestei instituțiuni». O asemenea distincțiune din partea celor mai alese personalități culturale ale neamului, sunt și sin gurele mulțumiri la care pot năzui toți acei care, înconjurați de singurătate, ostenesc în munca tuturor ceasurilor lor, și dăru iesc cu fața spre viitor, agonisita tuturor strădaniilor lor. Mișcat adânc de așa de frumoasa atențiune a A cade miei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
perfecțiunea creației divine.” O altă întâmplare aproape magică a făcut ca cei doi soți să fie incluși într-un proiect UNICEF și să concerteze la Madras (India). Cartea abundă de forfota călătoriilor prin sfânta și mizera țară cu cei mai mulți săraci sin lume. O zi de rugăciune la templul închinat zeului Shiva, pe sub crengile de bughenvillia ce acoperă zidurile, îi transpune într-o stare de letargie senină, mistică. În această țară a atâtor credințe ciudate, trecând prin aeroportul Bombay cu paturi în
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
v-a spus că n-aveți voie?! Mihai: (surprins de întrebare și de faptul că nu știe ce să răspundă) Nu ne-a spus nimeni... e adevărat... dar așa am simțit... Vecin 1: Ei, asta-i altceva! Dumneavoastră puteți să sin multe. Vă privește. Mihai: (amenințînd cu o spadă de cîrpă) Bine! Atunci o să ies din casă. Da, o să ies și-o să vedem atunci ce o să faceți. Vecin 1: (sigur că rîde) N-o să facem nimic. O să ieșiți din casă, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de versuri a lui Liviu Pendefunda, intitulată Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană și absolutul solar) etc. etc. Ceea ce dovedește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin nouri pe lume veghează). Diferențierea se produce și la nivelul structurii morfologice: metasememul privește un cuvânt/o sin tagmă, în timp ce metalogismul se poate manifesta în unități de semnificație superioare cuvântului. Antiteza este procedeul/figura de stil prin care se accentuează opoziția semantică și stilistică între două cuvinte, idei, concepte, imagini sau simboluri poetice, între două per sonaje sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine (dreptatea și frăția) - principii esențialmente sociale, reglementând justețea socială și solidaritatea umană - sunt completate cu un tandem de principii politice: libertatea și unitatea națională. Aceste din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care urmărește să redefinească punctul de focus al istoriei de pe Oamenii Mari ai trecutului pe dezvoltarea națională a poporului: "Istoria are de scop cunoștința viețeĭ unuĭ popor, și orĭ cât ar fi de marĭ oare care individualitățĭ ce resar din sinul lui, ele nu pot rezuma în sine mersul întregului" (Xenopol, 1890, p. 6). Acest principiu al istoriei populare îl determină pe istoricul ieșean să afirme că Istoria Românilor nu cuprinde decĭ istoria uneĭ singure țărĭ, ci istoria unuĭ popor, unui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e la picioare Și iarna pe fruntea lor. Iată, dup-a mea părere, Locul atîta dorit, Unde zile de plăcere, Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate, Bunurile-adevărate În sinul tău le-am simțit: Pace, liniște, viață, Toate-acolo mă-nsoțea, Și din orice dimineață, Mulțumirea se năștea.” Grigore Alexandrescu are ochi agricol, natura lucrată Îi place. filtre livezi și saduri, aproape de unda armonioasă, ar trăi liniștit și În tăcere, departe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Crinul, roza să-ncunune Patul dulcilor plăceri!”... Spațiul virginal, acela În care Înfloresc pasiunile tinere, este un paradis al parfumurilor. Cerul, floarea, Cythereea revarsă din fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul, suspinător și totdeauna dulce În poezia lui Bolintineanu, se topește În „noaptea parfumată”. Marea este principalul furnizor de substanțe adorate: Conrad soarbe cu nesaț „parfumu-ți dulce” și-și spală gîndurile negre În efluviile aromitoare ce Însoțesc voiajul său În jurul insulelor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]