828 matches
-
având în vedere că dezvoltarea internetului sugerează că un nou gen de inteligență artificială se desfășoară sub ochii noștri - diferită de inteligența umană și imposibil de înțeles în întregime de către ființele umane. Unii s-au referit la aceasta ca la singularitate. După părerea mea este ceva mai complex. Întrucât tot mai multe dintre serviciile esențiale legate de administrarea planetei - incluzând energia, sănătatea, securitatea, apărarea, comunicațiile, finanțele și piețele - sunt conduse de supercomputere care sunt conectate în rețea laolaltă într-o rețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de un bolovan cu vulturi ciugulindu-i ficații, paralizat de Ioan din Patmos, aruncat În hău de Milton. Dar În toate acele nenorociri a fost singur. Nu a avut niciodată alături pe cineva cu care să vorbească În timp ce Își analizează singularitatea, cu siguranță, nu un doctor demonic de boli de cap. Dar ăsta e progresul, oftează și Începe să vorbească. Recunoaște că a-l trezi pe adormitul Dumnezeu ar putea avea consecințe nebănuite; Dumnezeu doarme și visează universul și mînia Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
al reclamei. Sîntem în adevăr insularii desgustați și răsvrătiți (...) Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem prin urmare să călcăm pe drumuri neumblate și să născocim motive noi. Nu ne temem de singularitate, ci o căutăm. Vom fi stîngaci și grăbiți - poate. Ne vom repeta sau ne vom contrazice: da. Dar asta importă prea puțin”. Originalitate, singularitate, noutate... - tot locuri comune. Causeurul boem Minulescu nu are virtuți de ideolog și teoretician. Adevăratul porte-parole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin urmare să călcăm pe drumuri neumblate și să născocim motive noi. Nu ne temem de singularitate, ci o căutăm. Vom fi stîngaci și grăbiți - poate. Ne vom repeta sau ne vom contrazice: da. Dar asta importă prea puțin”. Originalitate, singularitate, noutate... - tot locuri comune. Causeurul boem Minulescu nu are virtuți de ideolog și teoretician. Adevăratul porte-parole teoretic al grupării (autointitulată, minulescian, „Grupul nostru”) este de fapt N. Davidescu; articolul semnat DN și intitulat „Decadent-Decadență” din Insula, nr. 1, 18 martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Chirico... În definitiv, ceea ce-i apropie pe Tzara, Urmuz, Ion Vinea, Mateiu Caragiale, Ion Barbu sau Geo Bogza este „sensibilitatea schimonosită”, manieristă... Mai mult decît alți critici interbelici, G. Călinescu subliniază „finețea evidentă” a spiritului urmuzian. Este apreciată cu deosebire singularitatea insolită, modernitatea radicală a autorului apărută parcă ex nihilo: „E chiar un fenomen ca, într-o vreme în care poezia noastră era încă în continuarea lui Coșbuc, să apară atitudini de acestea de negație estetizantă” (Istoria..., ediție nouă, revăzută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe plan mondial creștinismul. Aceasta are ca și scop stabilirea unei legături de comunicare între individ și Stăpânul adevărat al lumii, Dumnezeu, legatură ce trebuie împrospătată în permanență. Această unire dintre om și divinitate trebuie să se mențină numai prin singularitate. Nu poți să-ți oferi credința, poți doar să-i ajuți și pe ceilalți să creadă. Această acțiune, de a-L servi pe Dumnezeu, trebuie să țină numai de individ, de dorința sa de a menține legătura ce a format
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
parte dintr-o milionime de secundă (Segiu Pavel Dan Proza fantastică românească). În India, timpul Kala este o denumire apropiată de a marei zeițe Kali care a guvernat o perioadă și semnificațiile temporale. Actualizarea ipotezei lui Einstein-Rosen propune existența unei singularități cosmice, tunele de legătură între spații metagalactice, având o poartă de intrare și una de ieșire prin care material este absorbită. Maniera implozivă refulează într-o altă zonă, contribuind la restructurarea universului printr-o nouă cosmogonie. Teoria poate fi conjugată
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
întreține această subzistență prin adeziunea sa la o ierarhie de valori liber adoptate, asimilate și trăite printr-o angajare responsabilă și o convertire constantă; el unește astfel toată activitatea sa în libertate și dezvoltă pe deasupra o serie de acte creatoare, singularitatea vocației sale.” Mențiunea pe care o oferă Mounier, alături de definiția care caracterizează orientarea sa personalistă, este utilă pentru descifrarea ei. Din moment ce persoana este prezența însăși a omului, ea nu poate fi susceptibilă de o definiție riguroasă. De asemenea, ea nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea de singularitate a persoanei, a concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua (după cum a afirmat Boethius).” Se cuvine să facem o precizare importantă, legată de discursul antropologic în epoca Sfinților Părinți. Este vorba de o antropologie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iar altele le amestecă. • Două modele posibile de redactare a notelor de observație Textul de tip A Plecînd de la notele de observație al căror text nu apare decît rar, autorul realizează o analiză care include situații și evenimente ale căror singularitate și circumstanțe particulare nu sînt menționate. El speră să atingă astfel un nivel destul de înalt de generalitate deoarece a transformat deja datele singulare ale fiecărei note de observație, pe care numai el le cunoaște, în cazuri care au devenit clase
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
posibil ca cel implicat să se simtă tot mai fericit în forma sa de viață și ca persoană consacrată. Acest proces permite să se întrezărească o dezvoltare progresivă ale cărei elemente esențiale pot fi identificate în baza specificului și a singularității persoanei, capabilă să treacă dincolo de aspirațiile momentului prezent pentru a se îndrepta spre perspective de viitor. În acest sens, căutarea fericirii devine o muncă de discernământ continuu ce crește și se realizează zi de zi și ia formă în interiorul diferitelor
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
surorile, strugurele s-a întors la sora de la recepție (pentru a-i aduce puțină fericire). Astfel se închise un cerc. Un cerc făcut din pași mărunți pentru fericirea comunității. Această istorioară simpatică pare să ne învețe că trăsăturile caracteristice ale singularității, irepetabilității și a limitării fiecărui individ sunt cele ce permit cel mai bine să se intre în relație cu ceilalți. „Ceea ce definim ca fiind o entitate”, spune Frankl, „este o unitate pe care o putem delimita față de întregul tuturor celorlalte
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
personalitatea. Norbert Sillamy<footnote Norbert Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, Larousse, Paris, 1967, p. 216. footnote>, membru al Societății franceze de psihologie, definește personalitatea ca „expresie a unor elemente stabile ale conduitei unei persoane, prin care aceasta se deosebește de altele; singularitatea, rezultat al unei experiențe unice și care reprezintă fracțiunea cea mai originală a eului, constituie expresia esențială a personalității. Personalitatea este ansamblul structurat de dispoziții înnăscute și dobândite, formate și transformate continuu sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
personalitatea. Norbert Sillamy<footnote Norbert Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, Larousse, Paris, 1967, p. 216. footnote>, membru al Societății franceze de psihologie, definește personalitatea ca „expresie a unor elemente stabile ale conduitei unei persoane, prin care aceasta se deosebește de altele; singularitatea, rezultat al unei experiențe unice și care reprezintă fracțiunea cea mai originală a eului, constituie expresia esențială a personalității. Personalitatea este ansamblul structurat de dispoziții înnăscute și dobândite, formate și transformate continuu sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
convertesc oralitatea în urmă123, pot fi apropiate, toate, de știința vânătorilor de odinioară, capabili să descifreze urmele mute, devenite - paradoxal! - edificatoare tocmai datorită caracterului lor marginal și aparent insignifiant. La acestea Carlo Ginzburg adaugă alte câteva trăsături, cum ar fi singularitatea lucrului descifrat, caracterul indirect al descifrării, ca și caracterul său conjunctural 124. În plus, metoda sa indiciară este călăuzită de imaginația afectivă - de Einfühlund care ne situează, după expresia lui Ricoeur, „lângă experiența vie a celuilalt”125. Înțelegem în felul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
autonome și principiul suprem al moralei. Cuvintele abilitate, înțelepciune, virtute, regulă, sfat, ordine sau legea morală, succes, fericire, merit, luate trei cate trei, marchează destul de bine opoziția a trei feluri de imperative kantiene. (Goblot) În cadrul filosofiei contemporane preocupările legate de singularitatea umană se află la originea existențialismului J. P. Sartre care afirmă că ”omul nu este ci devine”, acesta are libertatea absolută de a alege. Pentru Lucian Blaga omul este o ființă culturală realizănd saltul ontologic de la animalitate la umanitate. Numai
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
este ca atare un motor de eficacitate și de creștere 28. Această propoziție oricât ar fi de decisivă în câmpul strict al economiei în care, mai mult, se închide se deschide dimpotrivă asupra unei pluralități de investigații antropologice interogând în singularitatea contextelor examinate accepțiunile gândite și susceptibile a fi gândite ale inegalității, limitele infinit variabile de acceptabilitate a inegalității și a gradelor ei. Politicul, exclus din economic în observația citată, este integrat astfel de analiza antropologică drept loc central de transmutare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disciplinele 37 obligă la o regândire a schemelor logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
totodată o tematică și, începând cu anii șaptezeci, i-a îndreptat pe unii antropologi spre universurile industriale ale terenurilor franceze, africane sau sud-americane, în cadrul identificării dihotomiilor de clasă reproduse în decupajul obiectelor și evacuând întreprinderea ca unitate socială coerentă în singularitatea ei. Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în model universal, luarea în considerare a singularității nu ar putea servi ca suport de legitimare pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale întreprinderii și ale muncii ale căror împărțiri și redistribuiri necesare sunt invocate încontinuu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului de eliberare, întreprinderea fusese apărată de muncitori, în strânsă legătură cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu forme și valențe noi. Demonia existentă în romanele lui Nathaniel Hawthorne este un rezultat artistic mai întâi absorbit pentru a fi apoi negat. Apariția lui Hermann Melville și al lui Edgar Allan Poe este un fenomen, din păcate, singular, singularitate ce se explică, de altfel, prin lipsa de popularitate a celor doi scriitori în epocă, dar și prin influențele masive exercitate de aceștia în momente mult ulterioare. Romanul Moby Dick, capodopera lui Herman Melville, a constituit sursa de inspirație a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tuturor celorlalte transmisiuni și ca soclu al tuturor producțiilor literare și poetice, artistice și științifice. Astfel, datorită ei, cultura și creația artistică ar conduce viața spirituală a fiecărui popor. După cum ne-au arătat etnologii, în și prin limbă se afirmă singularitatea culturală și creativitatea fiecărui popor. Astăzi, această concepție o vedem exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]