477 matches
-
care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată, pe de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține și "de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține și "de respectarea prevederilor îndreptarului obiectiv al Bisericii: dogmele, canoanele și Predania"17. Deci, infailibilitatea sinodală nu reprezintă "o calitate lăuntrică, a sinodului, pentru că hotărârile soboarelor ortodoxe sunt toate ținute la respectarea unui îndreptar". Mai mult, această infailibilitate nu rezultă în mod subiectiv decât din "identificarea, fuziunea sinodului în ființa Bisericii". Altfel, câlcând îndreptarul Bisericii: dogmele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
18. Hotărârea Sinodului de a serba Paștile la ambele date: 31 martie și 5 mai aruncă Biserica într-o situație de-a dreptul haotică și periculoasă, aceasta fiind aspru amendată de Nae Ionescu ca o "tranzacție"19, urmare a "panicii sinodale"20. Această decizie sinodală este luată în urma propunerii unui membru al Sinodului, mitropolitul Gurie al Basarabiei de a sărbători Paștile la 5 mai, susținând că nu recunoaște semnătura sa pe scrisoarea Sinodului din 8 februarie. Ziarul "Cuvântul" începe o nouă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a serba Paștile la ambele date: 31 martie și 5 mai aruncă Biserica într-o situație de-a dreptul haotică și periculoasă, aceasta fiind aspru amendată de Nae Ionescu ca o "tranzacție"19, urmare a "panicii sinodale"20. Această decizie sinodală este luată în urma propunerii unui membru al Sinodului, mitropolitul Gurie al Basarabiei de a sărbători Paștile la 5 mai, susținând că nu recunoaște semnătura sa pe scrisoarea Sinodului din 8 februarie. Ziarul "Cuvântul" începe o nouă campanie de lămurire, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii christice se face în Ortodoxie prin sinoade, pornindu-se de la principiul absolut just că adevărul creștin, chiar când este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională rațiunea individuală neavând nimic de spus într-o asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de Ortodoxie și care a corectat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de lucrarea duhovnicească a episcopatului luau naștere grupări cu tendințe de evadare din comunitatea de iubire, uneori cu încurajarea fățișă a unor Părinți episcopi. Dorința de revizuire a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Prin urmare, adepții concepției aritmetice a ecumenicității pot fi considerați în prelungirea ereziilor lui Arie, Macedonie, Nestorie, a celor care neagă Sfânta Treime, cele Șapte Taine ale Bisericii și nesocotesc rolul Maicii Domnului. Biserica a acceptat sau a respins mărturisirile sinodale în funcție de gradul lor de adecvare cu Adevărul Ei; soboarele a toată lumea care au mărturisit drept, Ecclesia le-a considerat Sinoade Ecumenice. Condiția fundamentală a validării unui Sinod Ecumenic implică calitatea de mărturisire totală a Adevărului Bisericii. Participarea tuturor episcopilor Ecclesiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
astronomi lucrează contra tuturor hotărârilor Sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba și a le slăbi, să fie ANATEMA, depărtat de Biserica lui Hristos și de la adunarea credincioșilor". 6 George Racoveanu, Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1378, 22 ianuarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, volum îngrijit de Dora Mezdrea, Anastasia, 1996, pp. 122-123. 7 Nae Ionescu, Rătăcirea cea de pe urmă, în "Cuvântul", an V, nr. 1353
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta zi a Paștilor mai înainte de primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu, Între catolicism și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar: "Pentru aflarea Pashăi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 162. 16 Nae Ionescu, Despre sinoadele tâlhărești, pe cari le uită d-l V. Goldiș, în "Cuvântul", an V, nr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ianuarie a fost obținută printr-o tranzacție: s-a admis, anume, ca de la anul să se revină la vechiul calcul al Pascaliei. Nu vreau să judec valoarea morală a unei asemenea tranzacții. Dar cer dezmințirea faptului". 20 Nae Ionescu, Panica sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1369, 12 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 167: Toate împrejurările militează pentru părerea că această hotărâre a fost luată în plină panică... Faptele ar fi, în adevăr
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind generală, neutralizează învoirea de a sărbători Paștile și la 5 mai, iar hotărârea nouă, fiind ulterioară scrisorii, neutralizează fulgerele pastoralei". Această campanie de lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George Racoveanu, Falsurile scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1375, 18 februarie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și la 5 mai, iar hotărârea nouă, fiind ulterioară scrisorii, neutralizează fulgerele pastoralei". Această campanie de lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George Racoveanu, Falsurile scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1375, 18 februarie 1929, pp. 1-2; Sandu Tudor, Fostul Sinod față de el însuși, în "Cuvântul", an V, nr. 1376
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George Racoveanu, Falsurile scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1375, 18 februarie 1929, pp. 1-2; Sandu Tudor, Fostul Sinod față de el însuși, în "Cuvântul", an V, nr. 1376, 19 februarie 1929, pp. 1-2. 22 Nae Ionescu, Cine e vinovatul de la 24 ianuarie, în "Cuvântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paști, în "Cuvântul", an V, nr. 1377, 20 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 173: "ori Sinodul nu recunoaște decât o prăznuire, și atunci 5-maiștii nu mai sunt sub autoritatea Sinodului; ori autoritatea sinodală se întinde și asupra 5-maiștilor, și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu îngrijire și cu luare-aminte, după isimerie; ca să nu prăznuiți de două ori
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pontifi și să-1 aleagă în locul lor pe Odon Colonna, care se va numi Martin al V-lea. Criza pare rezolvată și se întărește poziția celor care plasează sinodul deasupra papei. Înainte de a-1 alege pe Martin al V-lea, părinții sinodali au adoptat o serie de decrete reformatoare, dintre care cel al frecvenței, care fixează periodicitatea sinodului. Cu toate acestea, noul papă și mai ales succesorul său, Eugeniu al IV-lea, se grăbesc să revină asupra acestor hotărîri și contestă această
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
această tutelă impusă Sfîntului Scaun. Sinodul de la Bâle reacționează destituindu-1 pe Eugeniu al IV-lea și înlocuindu-l cu un con-tra-papă: contele de Savoia (Nicolae al V-lea). Această nouă schismă sfîrșește cu victoria papalității și eșecul tentativei de democrație sinodală în sînul Bisericii. Repus în toate drepturile, pontiful roman Eugeniu al V-lea folosește o parte importantă din resursele Bisericii pentru reconstrucția Statului pontifical și pentru înfrumusețarea Romei. Pînă la sfîrșitul Evului Mediu nu se va mai pune problema convocării
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domeniul spiritual. Cît despre Universitatea din Paris, aceasta preconizează "sustragerea de la ascultare" față de Roma și cere transformarea Bisericii din Franța în biserică națională, supusă autorității regelui. Aceste tendințe galicane vor susține, cum e și firesc, preponderența sinodurilor. La Constanz, Părinții sinodali, organizați pe "națiuni", consideră că, într-adevăr, viața Bisericii în fiecare țară se bazează pe datini, obiceiuri și tradiții care trebuie să constituie obiectul unui acord, a unui concordat între papalitate și guvernul statului respectiv. Astfel de tratate sînt încheiate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua de 15 august 1865 de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința sinodală, în care s-au stabilit o serie de atribuții de perspectivă pe care noul episcop urma să le îndeplinească în reactivata Episcopie a Caransebeșului. Ajunge la Caransebeș în 20 august 1865, unde din vechea episcopie nu găsește decât o reședință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]