3,480 matches
-
definiția „Persoană care răspunde la un sondaj de opinie; respondent"; respondent ca adjectiv, din engleză și franceză, folosit în psihologie („despre comportamente, reacții, reflexe condiționate: care corespunde unui stimul ușor identificabil"), dar și ca substantiv, cu un al doilea sens, sinonim cu repondent. Dacă ne referim doar la substantivul cu accepția „persoană care răspunde la un sondaj de opinie", formele repondent și respondent ilustrează, ca în atâtea alte cazuri, preluarea unui cuvânt de origine îndepărtată latină prin două filiere: franceză și
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
țin de repertoriul clasic al lumii sufletului) nu pot fi definite doar prin termeni de fiziologie cerebrală. Mereu se strecoară un ingredient psihic sau o reminiscență umanistă care nu are acoperire „în circumvoluțiuni". Din acest motiv, Damasio nu poate abandona sinonimele literare ale sentimentelor sau gîndurilor, vorbind mereu de reprezentări și trăiri, adică noțiuni fără corespondent real. Pe de altă parte, trebuie să fii orb să nu recunoști progresul neurologiei actuale, de pildă studiile efectuate pe loturi de pacienți sau tehnicile
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
dificultate sensul modern. Oricum, acest sens este reprezentat în română în primul rând de adjectivul substantivizat decapotabilă. Echivalența dintre cabrioletă, cabrio și decapotabilă (cu justificata absență a lui cabriolet.) se poate observa foarte bine într-un articol recent, în care sinonimele alternează din necesități stilistice: „Ziariștii francezi visează la o decapotabilă derivată din Dacia Sandero", „Francezii își imaginează cum ar fi o Dacia cabrio", „un cabrio ar putea deveni realitate", „ ar putea costa de la 11.000 euro" (hotnews.ro, 21.06
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
Căci, în măsura în care cineva e mistic, în aceeași măsură trăirea și-o căpătă grație unei mistificări perpetue, cu observația obligatorie că numai o propagandă tenace de o obtuzitate stuporoasă a putut altera sensul mistificării pînă la a-l preschimba într-un sinonim deplorabil al falsificării. În realitate, mistificarea e regimul interior de viață al unui mistic. A falsifica un lucru înseamnă a-l face fals, a pietrifica o substanță însemnă a o face piatră, a vivifica un lucru înseamnă a-l face
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos de zahăr) prezintă interes în măsura în care e
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
moriști: „s-a decis instalarea barbară a unor moriști eoliene" (energieeoliana.org, 4.05.2009); „La Horodniceni răsare o pădure de «moriști»" (adeva-rul.ro,13.04.2010). Tendința de transpunere a termenilor tehnici în limbaj colocvial conduce la folosirea, ca sinonim pentru eolian, a formulei pe vânt (în care prepoziția pe are sensul „pe bază de...", „obținut cu ajutorul..."): „principalul avantaj al turbinelor pe vânt" (Adevărul, 18.06.2010); „energie pe vânt" (ibidem), „un deficit al energiei pe vânt" (România liberă, 8
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
și cel plasat foarte jos. Explicația fenomenului stă, în bună măsură, în istoria culturală a limbii române: unele cuvinte și expresii, curente în limba veche (în scrierile-reper: texte religioase, istorice, de ceremonial etc.) au fost înlocuite în uzul cult de sinonime (mai ales de împrumuturi latino-romanice), continuând totuși să circule în limba populară. În cazul sintagmei fără număr, concurentul victorios a fost tot un cuvânt vechi, din aceeași familie: derivatul nenumărat, devenit azi o formă frecventă de a caracteriza superlativ, prin
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
decenii, verbul a investi și-a lărgit tot mai mult sensul, devenind aproape obligatoriu atunci când, într-un context favorabil, e vorba de folosirea banilor. În esență, sensul tehnic și etimologic, de dicționar, își pierde nota specifică, verbul devenind adesea un sinonim (mai elegant și lipsit de conotații negative) pentru a cheltui. Specificul economic al actului de a investi se poate observa în definițiile curente („a plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale într-o întreprindere; a
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau depreciative. În ultimii ani, termenul fițuică a fost serios concurat de un sinonim încă neînregistrat de dicționarele generale: diminutivul copiuță, specializat pentru activitatea școlară interzisă și având o mai puternică notă afectivă. Sensul derivatului nu e riguros previzibil, pornind de la bază, copiuța nefiind pur și simplu o copie mai mică, ci un instrument
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
vrăji, a înșela”. A dezamă gi a fost atestat mult mai târziu, în secolul al XIX-lea. Evoluția sa semantică s-a produs, probabil, sub influența unor modele străine, în primul rând, a verbelor din franceză care stau la baza sinonimelor sale actuale: désabuser (a dezabuza) și désillusionner (a deziluziona); și acestea au cunoscut de fapt, în timp, oscilații și schimbări semantice. Exemplul verbului a dezamăgi este interesant, pe de o parte, pentru că dovedește cât de rapide și de puternice pot
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
își e sieși suficient, neavînd nevoie de ipoteze preliminare pe care să-și sprijine curiozitatea. Lumea începe cu gîndirea lui, caz în care esențele sunt de găsit în cuvinte, logosul fiind un concept căruia îi poate găsi o puzderie de sinonime: Dumnezeu, entelehie, duh sau principiu - drama minții sale nestînd în alegerea expresiilor, ci în lipsa aderenței la fundament. Scolasticul nu are organ pentru temeiuri și origini, de aceea e mereu în condiție seculară, asta însemnînd că, deși intuiește că ateismul în
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv derivat de la un nume de materie, așa că ideea de pluralitate nu aduce nimic nou, valoarea dominantă a sufixului fiind cea depreciativă. Tăblăraie apare adesea ca sinonim ironic pentru tablă, cu specializarea „caroserie”: „Caut un magazin de piese de Dacia Nova (în general tăblăraie ) care sa fie ieftin” (forum.softpedia.com); „cei mai mari producători de tăblăraie pentru mașini” (classiccar.3xforum.ro); „Cu tăblăraia și motorul cum
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
învăț cu furie și am știut așa de bine la examenul pentru clasa a V-a, că am obținut media cea mai mare.” Răsplata eforturilor îl așteaptă, în mod simbolic, la răspântie de drumuri: în chiar ziua examenului de capacitate - sinonim cu intrarea în vârsta adultă -, în mulțimea de elevi zgomotoși adunați în fața liceului, își face apariția zeița care va dirija pașii novicelui prin lume: „Și deodată s-a lăsat acea tăcere, comunicându-se din grup în grup ca o fulgerătoare
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
etimologică -, dar riscante, pentru că anulează o diferență majoră: între componentele evaluative ale termenilor. Adjectivul liber are un sens clar pozitiv, pe când libertin este, cel puțin în uzul curent, peiorativ, așa cum o dovedește definiția sa din DEX, mai ales prin șirul sinonimelor: „Care sfidează regulile decenței și ale moralei; indecent, ușuratic, desfrânat”. Menținerea în zona negativității e susținută și de asocierea cu libertinaj (atât libertin, cât și libertinaj fiind împrumuturi târzii din franceză). În Trésor de la langue française informatisé, sensul curent al
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
vedete am auzit o tânără blondă spunând despre sine: «Eu sunt mai libertină de felul meu». Cred c-ar fi vrut să spună că e jună, belă și de nimeni nu depinde, și i se părea că «libertin» este un sinonim mai pretențios pentru «liber». Pronunțată cu mândrie, propoziția a sunat destul de amuzant, având în vedere că percepția curentă asupra libertinajului e mai degrabă negativă” (Lucia Terzea-Ofrim, recenzie la Didier Foucault, Histoire du libertinage, în Dilema Veche, 11.08.2010). Ambiguitatea
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
fata mamei” (Adevărul, 18.05.2011). Dicționarele noastre mai vechi consemnau sensuri mai abstracte și mai generale ale cuvântului dedicație: în dicționarul academic și latinizant al lui Laurian și Massim (1871), termenul, în forma dedicațiune, era explicat prin lanț de sinonime aproximative: „închinăciune, consecrațiune, augurațiune, inaugurațiune”. În DEX 1998, definiția cuvântului devenise destul de concretă și restrictivă: „text scris pentru cineva pe o carte, pe un album etc. în semn de omagiu sau de afecțiune”. În comunicarea curentă din ultimele decenii, nu
Cu dedicație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5215_a_6540]
-
iar locul lor a fost luat de SUA, singura putere care, pe fondul destrămării imperiului comunist, exercită astăzi o hegemonie planetară. Ce este remarcabil în cartea lui Neagu Djuvara este că termenul de civilizație este definit în mod tacit ca sinonim pentru imperiu, istoricul nostru fiind prea versat pentru a cădea în greșeala unei astfel de echivalențe explicite, dar și prea subtil ca să n-o sugereze. Căci atunci cînd vorbești de înflorirea, de hegemonia și de expansiunea unei civilizații, e limpede
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
insurecției din noiembrie. Scrisă în 1833, drama în versuri a apărut la Paris un an mai târziu, fără a fi semnată. Caracterul anonim este explicabil dacă avem în vedere accentele virulente ale textului împotriva nobilimii poloneze conservatoare și a țarismului, sinonime cu imposibilitatea de revenire în țară a autorului. Destinul tumultuos al protagonistului transpare în mai multe ipostaze, de la visătorul romantic, îndrăgostitul pesimist, căutătorul unei idei mărețe, la luptătorul patriot și revoluționar, în stare de sacrificiul suprem. Concepută în trei acte
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
criticelor sale. Nu e în chestie nici domnul Gabriel H. Decuble, care, pe lângă logică, după cum vom vedea, are și unele probleme cu dicționarul, dând cuvintelor înțelesuri care-i permit să se compare cu Pessoa sau să facă din grobianism un sinonim pentru expresivitate. Trecând peste parada de erudiție, prilej de a cita latinisme horațiene și rusisme pe care nu pare a le datora, cum nu pare să datoreze nici altele, școlii, articolul său din "Observator cultural" este un delir de referințe
Venerabilul și logica necoaptă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6728_a_8053]
-
miraculos ce au reușit să facă editorii din cartonașele pe care Nabokov a scris atât fragmente de proză (ceea ce a îndreptățit editura Alfred A. Knopf să subtintituleze cartea "a novel in fragments"), cât și colecții de sintagme sau liste de sinonime a căror întrebuințare în carte rămâne un secret dispărut odată cu autorul. Nu m-aș aventura să fac, deocamdată, judecăți de valoare privind microromanul lui Nabokov. Ca obiect bibliofil, ne aflăm însă în fața unei realizări desăvârșite. De la calitatea hârtiei - de fapt
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
al farmecului lui Steinhardt. Îi redă lexicul, ticurile verbale și obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
să vadă, să înregistreze, să perceapă și să simtă, este cutremur, schimbare de perspectivă și, la drept vorbind, periplu galactic". (p. 95) Steinhardt e genul de intelectual care, pentru orice substantiv sau adjectiv, poate să indice spontan un șir de sinonime înrudite. Steinhardt nu spune, de pildă, că nu e bine să fim invidioși, ar fi fost prea simplu, ci spune nu e bine să fim "niște pizmăreți, niște bădărani și niște răi la suflet." (p. 88) Enumerările acestea nu sînt
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
al scriitorilor reacționari. Că toate aceste însușiri autorul a preferat să le așeze sub cupola terna a termenului de antimodern ține mai curînd de o înrîurire a modei decît de o preferință personală. Potrivit lui Compagnon, însușirile definitorii ale antimodernilor (un sinonim specios pentru reacționari) șunt în număr de șase: respingerea Revoluției Franceze, repudierea Epocii Luminilor, optică pesimista, credința în păcatul originar, năzuința spre sublim și vituperația discursiva. Dar mai presus de ele, ceea ce ii definește pe toți este neputința de a
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]