452 matches
-
constituenții sunt în raport de coordonare paratactică: rom. pepsi < pepsi[-cola], cola < [coca-]cola. Nu ne interesează în acest context nici exemplele de condensare a compuselor tematice, care nu pot fi analizate în constituenți ai unor sintagme sau de origine sintagmatică, deci nici în cap și modificator, chiar dacă elementele lor componente se află adesea în relații binare comparabile cu raporturile sintactice de subordonare care asigură coeziunea dintre constituenții anumitor tipuri de grupuri sintactice (cf. lat. trifolium ~ tres folia; rom. autopornire ~ pornire
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu sensuri noi. Întrucât înțelesul unui termen este dat de cuvintele prin care acesta poate fi substituit și de cuvintele care îl înconjoară, de contextele în care el este întrebuințat, constatăm că cel puțin axa paradigmatică dacă nu și cea sintagmatică a cuvintelor condensate este alta decât aceea a omonimelor lor cu care ar putea fi confundate, în schimb este identică cu aceea a compuselor sau sintagmelor din care provin și cu care sunt sinonime. În consecință, pentru a putea decela
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și mai ales punerea în ecuație a sensului acestor două cuvinte constituie o metodă irelevantă și inutilă. Dacă procedăm cum nu trebuie, pierdem din vedere tocmai esența condensării, factorul care declanșează procesul și îl duce la bun sfârșit, întrucât termenul sintagmatic sau compus care stă la baza noii formații își pierde astfel importanța, iar procedeul însuși devine neinteresant. Pentru adepții acestui mod de analiză contează doar rezultatul procesului: cuvântul care, despuiat de sens și redus doar la forma sa folosită cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca mecanism de evoluție semantică explică adesea acest tip de "schimbare de sens" drept consecință a relației de contiguitate care există între elementele unităților lexicale complexe (care pot fi sintagme nominale stabile, uneori ajunse în stadiu de cuvinte compuse). Contiguitatea sintagmatică "este relevantă pentru unul dintre tipurile de schimbare semantică, absorbția lexicală sau elipsa. Un exemplu: automobilele au fost numite la început motor cars, pentru a fi distinse de alte cars. Cu timpul, motor cars au devenit mai frecvente decât alte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
car în cuvântul simplu car"82. "Elipsa este o schimbare semantică bazată pe contiguitatea substantivelor, de ex. car "trăsură, șaretă" a evoluat la "automobil, autovehicul", ca urmare a inventării vehiculului numit [motor] car" (Wikipedia.engl., s.v. Semantic change). Principiul contiguității sintagmatice poate contribui la inovația lexicală. Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale" (se ilustrează prin fr. [ordinateur] portable și [téléphone] portable)83. Deși se recunoaște rolul etimonului sintagmatic al cărui înțeles s-a transferat asupra unuia dintre elementele sale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vehiculului numit [motor] car" (Wikipedia.engl., s.v. Semantic change). Principiul contiguității sintagmatice poate contribui la inovația lexicală. Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale" (se ilustrează prin fr. [ordinateur] portable și [téléphone] portable)83. Deși se recunoaște rolul etimonului sintagmatic al cărui înțeles s-a transferat asupra unuia dintre elementele sale, procedeul de schimbare este identificat în "transferul de sens prin contiguitate de nume: (...) înghețată pentru cremă înghețată" (Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu, p. 46); rezultă, așadar, că numele produsului desemnat inițial
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ci ca urmare directă a condensării sintagmelor, și anume concomitent cu producerea acesteia. * Concepția unilaterală schițată mai sus care pune accentul pe aspectul semantic, opacizând, de fapt, mecanismul real al condensării, deoarece neglijează latura formală a acesteia și contribuția termenului sintagmatic de bază apare deosebit de pregnant în dicționarele care nu recunosc, în cele mai multe cazuri, rolul de intermediar pe care condensarea îl are în evoluția valențelor lexicale și semantico-gramaticale ale cuvintelor. Acest mod de a trata lucrurile este pregnant îndeosebi în descrierea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rezultatul condensării în determinat a grupului nominal stabil pasăre de curte, devenind o variantă mai scurtă a acestuia, ne îndoim că, în ciuda realității lingvistice, lexicografii vor fi dispuși să-l treacă sub un cuvânt-titlu distinct de pasăre1 (dar împreună cu varianta sintagmatică pasăre de curte). Analizând sincronic și pur formal exemplele prezentate, de la cele de tipul roșie până la cele ca pasăre, vom constata, desigur, că fiecare dintre ele are un corp fonetic purtător de sensuri multiple, deci ar putea fi considerat cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar formarea cu ușurință a compuselor satisface tot nevoia de concizie: un cuvânt compus, oricât de lung ar fi, este de regulă mai scurt decât sintagma echivalentă. Firește că în aceste limbi predomină condensarea compuselor, spre deosebire de limbile care preferă exprimarea sintagmatică a raportului de subordonare și în care, prin urmare, condensarea sintagmelor este superioară numeric cazurilor de compuse condensate. În unele limbi, raportul sintactic de subordonare dintre elementele substantivale ale unui compus sau ale unei sintagme este marcat prin mijloace speciale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
conjuncturale, condiționate contextual-situațional, a unuia dintre elementele componente ale termenului complex în locul acestuia și se încheie, în unele cazuri, prin lexicalizarea deplină a noilor formații, care își dobândesc independența față de context și, în final, chiar față de etimoanele lor compuse sau sintagmatice. Așa cum adjectivul local poate fi folosit (în forma locale) ca substituent al grupului nominal stabil alegeri locale numai în contexte în care interlocutorul este capabil, disponibil și pregătit să perceapă și semul "alegeri", transferat determinantului, există tot felul de situații
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ar fi nevoie ca animalul sălbatic numit lup să piară, iar una dintre cele trei localități să rămână fără concurență denominativă, prin dispariția fizică a celorlalte două sau a numelui acestora. În consecință, o lexicalizare deplină nu implică neapărat contexte sintagmatice inedite în care să fie întrebuințat noul cuvânt, dar este imperios necesar ca acesta să intre în opoziții și pe o axă paradigmatică diferite de cele ale termenului omonim mai vechi. Tensiune "hipertensiune (arterială)", de pildă, poate apărea în aceleași
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noul sens, deținut până acum numai de întreaga formație originară, devenind astfel un cuvânt nou, cu o paradigmă semantică inedită, care coincide cu paradigma etimonului său complex. Avem la îndemână, desigur, și exemple în care cuvântul își modifică și axa sintagmatică, astfel încât înțelesul omonimului său rămâne să fie receptat nu doar în paradigmele tradiționale, ci și în contexte sintagmatice specifice. Prin substantivul roșie, de pildă, nimeni nu mai înțelege astăzi decât o legumă sau o plantă care în trecut se numea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
semantică inedită, care coincide cu paradigma etimonului său complex. Avem la îndemână, desigur, și exemple în care cuvântul își modifică și axa sintagmatică, astfel încât înțelesul omonimului său rămâne să fie receptat nu doar în paradigmele tradiționale, ci și în contexte sintagmatice specifice. Prin substantivul roșie, de pildă, nimeni nu mai înțelege astăzi decât o legumă sau o plantă care în trecut se numea exclusiv pătlăgică roșie și care se opune, paradigmatic, lui ceapă, cartof, vânătă, morcov etc.; semnificația noului cuvânt e
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ceapă, cartof, vânătă, morcov etc.; semnificația noului cuvânt e dată însă și de contexte cum sunt roșia este gustoasă, s-au copt roșiile sau aș mânca o roșie. Același înveliș sonor nu poate acumula alte conținuturi semantice decât în structuri sintagmatice nominale diferite, ca floare roșie, culoare roșie, roșie daneză, ciuma roșie "comunism", (înv.) pătlăgea roșie, în sintagme verbale cum este (cămașa mea) e roșie ori în compuse ca iarbă-roșie; astfel de contexte trimit la alte opoziții paradigmatice decât cele ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
față necesităților". Astfel de reduceri ale sintagmelor terminologice sunt condiționate nu numai contextual-situațional, ci și nemijlocit textual, ieșind din sfera noastră de interes, întrucât nu duc la condensări. Asemenea omisiuni anaforice reprezintă, așadar, un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, caracterizat prin dependența nemijlocită de contextul lingvistic imediat. Omisiunea anaforică nu propune o nouă denominație pentru referent, ci numai sugerează, evocă, face trimitere la denumirea completă a acestuia, redată ca atare în secvențele anterioare, iar elementele omise nu pot fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
interlocutorilor cu obiectul de referință și / sau cu situația dată, eventual și indirect și parțial anaforic, prin dependența de tematica generală a mesajului / textului, de domeniul căruia acesta îi aparține. Prin acest din urmă tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, care vădește intenția înlocuirii provizorii a denumirii complete, poate fi omis fie modificatorul, fie centrul termenului complex. 1. Apreciem ca posibilă etapă inițială a condensării, pe care o putem denumi etapa primară conjuncturală, întrebuințarea ocazională a unuia dintre elementele componente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
duc la condensare. Este cert că elementul omis este prezent în mintea vorbitorilor, emițători și receptori ai mesajului, ba chiar unii reconstruiesc mental și chiar refolosesc ulterior, în același discurs, sintagma originară. Pentru a identifica referentul, interlocutorii recurg la baza sintagmatică, a cărei cunoaștere este indispensabilă pentru dezambiguizare; dacă nu se întâmplă în acest fel, mesajul este echivoc și nu își atinge obiectivul informațional. Putem cere să ni se dea fierul sau să ni se repare mașina numai cuiva pentru care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fier sau la o mașină anume. Nici vorbă, în acest stadiu, ca fenomenul să poarte vreo amprentă care să-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă este precizat sintagmatic, deoarece altfel nu sunt capabili să facă legătura dintre cuvântul simplu și sintagma sau compusul originar. Pentru a dezambiguiza enunțul Am
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă este precizat sintagmatic, deoarece altfel nu sunt capabili să facă legătura dintre cuvântul simplu și sintagma sau compusul originar. Pentru a dezambiguiza enunțul Am reușit la Filo, cel care ignoră antecedentele trebuie să pună întrebarea: La Filozofie sau la Filologie? Un astfel de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rar în limbajul oficial și în cel profesional, care preferă denumirea completă și exactă. Motivul reducerii este tot concizia exprimării, dar rezultatul este lexicalizat doar parțial și ocazional, deoarece vorbitorul poate oricând reveni, chiar și în același discurs, la formula sintagmatică, iar cuvântul nu este încă normat și standardizat cu sensul cu care, în ciuda acestui fapt, este utilizat frecvent. Perceperea semantică exactă este facilitată și de forma gramaticală cu care este reținut cuvântul, de vreme ce acesta păstrează, de regulă, genul și numărul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în care, generalizându-se și stabilizându-se cu înțelesul dobândit în urma condensării, devin variante lexicalizate uneori normate prin acceptarea lor în dicționare ale termenilor complecși de bază și sunt folosite cel puțin la fel de frecvent ca și aceștia. Ele concurează baza sintagmatică sau compusă, pe care, datorită conciziei lor, o pun în pericol de dispariție. În această etapă, cuvintele nou formate încep să fie chiar mai uzuale decât sintagmele sau compusele de bază al căror înțeles l-au preluat (anonimă / scrisoare anonimă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
esențial", pe care îi citează Dindelegan, p. 3). Altele, dimpotrivă, sunt specifice limbajului popular sau celui colocvial și, poate, celui publicistic (accelerat, curent, circulație, Cluj, fecale, scurt, temperatură "febră", teracotă), în timp ce limbajul oficial sau cel tehnico-științific preferă, de dragul preciziei, bazele sintagmatice sau compuse (tren accelerat, curent electric, circulație sanguină, Cluj-Napoca, materii fecale, scurtcircuit, temperatură ridicată; un teracotist aplică teracote pe suprafața sobelor, dar nu va numi în acest fel sobele de teracotă). Cuvântul rezultat prin condensare nu mai este folosit, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
uzul său deictic, de extragerea sensului dintr-un context extralingvistic sau tematic oarecare, ci de registrul stilistic în care se încadrează textul / discursul. Utilizatorii și receptorii săi nu îl mai percep ca pe o scurtare, nu recurg mental la formula sintagmatică și nu îi descifrează înțelesul pe baza cunoștințelor lor despre subiect, ci, chiar dacă sunt conștienți de existența variantei sale complexe, îl recunosc ca termen de sine stătător, suficient sieși, mai la îndemână și mai "recomandabil" decât sintagma sau compusul. Există
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din sintagme nu trec niciodată în etapa lexicalizării, ci se opresc la nivelul întrebuințării ad hoc, al substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este întotdeauna limpede: deși elipsele propriu-zise, adesea îmbrăcând forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
XVIII cu denumirea inițială grave cembalo col piano e forte); rom. rameză "mașină pentru întinderea și uscarea țesăturilor" < fr. rameuse[-sécheuse] "idem". VII. 2. Condensarea sintagmelor și compuselor cu constituenți aflați în raport de subordonare Faptul că această largă categorie sintagmatică cuprinde majoritatea exemplelor de condensare nu este accidental, ci se datorează preponderenței compuselor, respectiv exclusivității sintagmelor stabile formate din elemente aflate în raport de subordonare. Situația nu este însă la fel de clară în toate limbile; unele exemple germane și englezești, de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]