26,430 matches
-
în aceste afecțiuni. Dietele ce se recomandă trebuie să-și propună fracționarea meselor cu reducerea cantității dar creșterea frecvenței meselor pentru a menține stimulii secrețiilor. Nu se va reduce aportul/ 24 ore deoarece există deja un deficit de digestie și sinteze deficitare. Se încearcă o stimulare a secrețiilor prin mese reduse cantitativ dar frecvente. c) Nu ne-am propus să detaliem dieta în diabetul zaharat ci doar să consemnăm unele date de fiziologie a digestiei care influențează eliberarea hormonilor pancreatici implicate
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
secreția. Insulina stimulează pancreasul exocrin - în etapa inițială a digestiei duodenale. Glucagonul și somatostatina PP inhibă pancreasul exocrin - încheie digestia duodenală. AXUL ENTERO-INSULAR Enterohormonii gastrici și duodenali modulează secreția endocrină a pancreasului. Enterohormonii duodenali CCK, secretina și GIP stimulează atât sinteza de insulină cât și de glucagon. Somatostatina antrală are acțiune disociată: inhibă glucagonul, stimulează insulina. Acțiunea modulatoare asupra secreției endocrine pancreatice pe care o exercită hormonii secretați de celulele mucoasei tubului digestiv permite conectarea proceselor digestive la cele metabolice. Astfel
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
și oligoelemente. Exemplu, dietele prescrise în sindroamele diareice cronice ce au restricție pentru legume și fructe. - Calculul incorect al pierderilor de proteine poate fi considerat o restricție față de necesar. Astfel poate accentua deficitele proteice proprii unor afecțiuni cu consecință scăderea sintezei de enzime digestive (pancreatice mai ales) și de enterohormoni cu alterarea secundară a proceselor digestive și de absorbție (exemplu, dietele din boala Crohn, rectocolită, enteropatie glutenică. Deficitul proteic din hepatopatiile cronice este mai greu de corectat cu aport adecvat per
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
a bunătății. Dacă omul ar fi persistat în această legătură cu Dumnezeu, starea de nemurire sar fi consolidat în el<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 285. footnote>. Jean-Claude Larchet, după ce prezintă tâlcuirile Sfinților Părinți la Facere, face o sinteză referitoare la starea omului în Rai: În Rai, bărbatul și femeia trăiau ca îngerii. Nu erau aprinși de poftă, nu erau luptați de patimi, nu erau supuși nevoilor firii, ci au fost făcuți cu totul nestricăcioși și nemuritori, căci nici
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Adrian Cioroianu, Cultura digitală - între agonie și extaz, de Șerban Centea, Portrete în timp, de Florea Firan și antologia Literatura și sincretismul artelor, de Florea Firan. Toate cele trei activități desfășurate la Craiova pe parcursul a două zile au reprezentat în sinteză activitatea cultural-științifică, publicistică și editorială desfășurată de „Scrisul Românesc“ cu un mare impact la public, în special în rândul tinerilor cititori, elevi și studenți. Claudia MILOICOVICI
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site puteți citi zilnic cele mai noi informații din actualitatea teatrală, cronici de teatru, reportaje audio și video, interviuri cu personalități ale teatrului românesc, profiluri teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
Dar pentru aceasta avem nevoie de medici care să cunoască biochimia, iar aceștia, din păcate, sunt rari. Colesterolul este necesar! Colesterolul nu este „combustibil“, el nu se transformă în energie (ATP) - nu avem enzime pentru aceasta. Colesterolul este necesar pentru : sinteza diferiților hormoni steroizi, indispensabili sănătății. Din colesterol se produce Pregnenolon care se transformă în : o Progesteron și acesta în Aldosteron (mineralocorticoid); o Cortizol (glucocorticoid), o DHEA care este substratul Androsten-dion/-diol Testosteron ♂ și Estron/Estradiol ♀ (hormoni sexuali) construirea membranelor celulare
FRICA DE COLESTEROL – un “balaur” [Corola-blog/BlogPost/93895_a_95187]
-
diferiților hormoni steroizi, indispensabili sănătății. Din colesterol se produce Pregnenolon care se transformă în : o Progesteron și acesta în Aldosteron (mineralocorticoid); o Cortizol (glucocorticoid), o DHEA care este substratul Androsten-dion/-diol Testosteron ♂ și Estron/Estradiol ♀ (hormoni sexuali) construirea membranelor celulare sinteza vitaminei D. Surplusul de colesterol se elimină prin bilă (fiere), sub formă de acizi biliari (conjugați cu taurină și Glicină - acid taurocolic și glicocolic), sau direct. Acizii biliari emulgatori împreunează în intestin grăsimile cu apa și le fac digerabile. Nu
FRICA DE COLESTEROL – un “balaur” [Corola-blog/BlogPost/93895_a_95187]
-
adică), ci în forța răspunsurilor lui Eminescu. Care sunt, așa cum am precizat la început, riguros documentare, căci au fost extrase din publicistica marelui poet. Sensul demersului de față este, cu alte cuvinte, acela de a restitui conștiinței publice, într-o sinteză scenică, anvergura și adâncimea gândirii eminesciene, atât de ocultată, deformată sau demonizată prin stereotipuri și clișee ideologice, în funcție de interesele politice ale momentului. „Omul deplin al culturii române”- așa cum l-a definit Constantin Noica - a avut, contrar verdictelor care l-au
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
artiști de renume, precum Hakan Hardenberger și Wynton Marsalis, care i-au influențat stilul și tehnică muzicală și i-au incitat curiozitatea de a îmbină diverse categorii muzicale - muzică clasică, jazz-ul și folclorul balcanic. Astfel, a ajuns la o sinteză proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă cuprinde numeroase concerte solo sau alături de prestigioase
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră așezate capitala lui Decebal și apoi a împăraților romani, unde se plămădise sinteza românească și unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români și slavi. În fine, Eminescu îi numește „dușmani” și pe „străinii” de la sud și est de Carpați, de la intrarea Dunării în țară și până pe Valea Prutului
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Suedia. În deschidere, dna Monica Macovei, europarlamentar, va împărtăși, în discursul intitulat “Future needs of Europe and education”, câteva dintre ideile susținute în cadrul Parlamentului European, în sprijinul educației de calitate. Doamna Ana Corey, reprezentantă a Consiliului Europei, va prezenta o sinteză privind eforturile și rezultatele școlilor europene, precum și strategia Uniunii Europene în această direcție, în speech-ul Rethinking Education and European Schools. Domnul Christoph Spreng, coordonator INGO Dialogue Hub - Consiliul Europei, va prezenta un set de instrumente care să contribuie la
Expoziţie de carte-obiect Daniela Frumuşeanu, la UWE [Corola-blog/BlogPost/93975_a_95267]
-
contractele de publicitate. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu poate rămâne indiferență față de orizontalizarea valorilor și manipularea grosolană pentru a obtine senzaționalul cu orice preț. Conducerea trustului “Intact” a atins culmea manipulării în seara de 18 septembrie, când, în cadrul emisiunii “Sinteză zilei”, realizatorul ei, Mihai Gâdea, a transmis în direct însăși manipularea în stare pură. „Ciutacu, ești mort! Badea, ești mort! Gâdea, ești mort! Ciuvică, ești mort!”. Cuvintele sunt afișate pe ecranul mare din platoul “Sinteză zilei”. Obișnuit să manipuleze opinia
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
18 septembrie, când, în cadrul emisiunii “Sinteză zilei”, realizatorul ei, Mihai Gâdea, a transmis în direct însăși manipularea în stare pură. „Ciutacu, ești mort! Badea, ești mort! Gâdea, ești mort! Ciuvică, ești mort!”. Cuvintele sunt afișate pe ecranul mare din platoul “Sinteză zilei”. Obișnuit să manipuleze opinia publică până într-acolo încât nici el nu mai pot face diferența între realitate și ficțiune, Mihai Gâdea afirmă că cei patru ziariști ar fi fost amenințați, printr-un mesaj, că li se poate întâmpla
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
odată lipsiți de credibilitate, nu mai sunteți buni de nimic. “Domnule Gâdea, textul, chiar dacă f. virulent, era la figurat”! “Nu e o tâmpenie deloc. Băieții știu foarte bine ce fac. Se numește dezinformare și manipulare. Pe bani grei, nu altfel”. “Sinteză zilei” nu este la prima ei făcătură. Cine poate uita mizeria lansată de acelasi Mihai Gâdea atunci când a prezentat pe post așa-numitul scandal cu “poneiul roz”? Dealtfel, Institutul Cultural Român și angajații acestuia au reprezentat, de-a lungul timpului
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
din ghearele uitării pe toți aceia care au pus umărul la buna organizare și desfășurare a acestui Festival... sau pur și simplu, pentru a contribui la menținerea și promovarea muzicii ușoare în rândul tinerilor de etnie română din Voivodina”. Această sinteză monografică a Festivalului ”Tinerețea cântă” are valoarea unui document, fiind o dovadă a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții. Spectatorii au avut ocazia să citească revista ,,Zori senine”, buletinul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
unui document, fiind o dovadă a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții. Spectatorii au avut ocazia să citească revista ,,Zori senine”, buletinul Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Despre prima parte a sintezei monografice a Festivalului ”Tinerețea cântă”, intitulată ” Ritmuri dezlănțuite”, semnată tot de Ioța Bulic, a vorbit Daniela Radu din Uzdin. Din cele scrise despre începuturile acestui Festival, Daniela Radu a citat următoarele: „Multe s-au scris despre primul Festival de Muzică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
mare prozator" (Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990, p. 261). Capabilă să redea "exterioritatea orală" (Limitele..., p. 396) a unui personaj, dar și să-i investigheze adînc interioritatea, prozatoarea a reușit să realizeze în spațiul operei sale o dublă sinteză. Prima constă în îmbinarea dintre proza cotidianului și proza interiorității, în vreme ce a doua rezidă în joncțiunea dintre cele două orientări majore ale prozei citadine românești: orientarea de factură și de proveniență caragialiană, valorificînd toposul și limbajul mahalalei, și orientarea citadinismului
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
al XVIII-lea) sunt elemente emblematice ale spiritualității românești, au preluat credințe și trăiri specifice, pe care le-au transfigurat, conțin cu alte cuvinte reflexe din "întreg complexul vieții material-spiritual românesc", pentru că, urmașe ale coloanelor și stâlpilor cerului, "reprezintă o sinteză ad-hoc între straturile arhaice și cel creștin". Preocupat în primul rând de tipologizarea acestor creații ale artei țărănești, în care preia sugestii din sistematizarea propusă de R. Vulcănescu, autorul albumului pornește de la stâlpii și coloanele cerului, acestea asimilate drept troițe
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
arhanghelii Mihail și Gavril, cei patru evangheliști, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sfinții împărați Constantin și Elena, Sf. Ilie, mucenițele Ecaterina, Paraschiva și Filfoteia, apostolii, Judecata de Apoi, raiul, iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
Academia noastră, deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi bibliografic) în franceză și italiană - constituie, indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
aproape de noi, la Marin Preda și D. R. Popescu. Și încă nu i-am amintit pe toți câți au avut privilegiul de a fi comentați de Vladimir Streinu. Sigur că textele, aș zice capitole, sunt mai întâi studiile lui de sinteză, din păcate, rămase cam în umbră, în comparație cu cele privind poezia. Astfel, în cel intitulat Romanul roman, criticul constată că literatura noastră se găsește pe calea maturizării după afirmarea ca romancier a lui Liviu Rebreanu. Curând, are loc o “lirizare a
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
mijloc artistic”, astfel încât citim “adevărate autobiografii”. Parcă pe urmele lui Ibrăileanu, Vladimir Streinu vede lucrurile echilibrat, ambele formule având îndreptățire într-o construcție armonioasă. Comentatorul “va observa frumusețea «etern actuală» a romanului roman (de acțiune, n.m.), dreapta cumpănire adică în sinteza creației, a dinamicii interioare cu aceea exterioară”. Într-adevăr, evoluează mijloacele de investigație ale prozei, dar în același timp, în strânsă conexiune, și stilul (Note despre stil). Mai întâi, acela al criticilor. “Sinceritatea”, “naturalețea”, “adevărul” devin “autenticitate”, “unitatea-organicitate”. Vechea terminologie
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]