509 matches
-
din România, Congresul era un organ legislativ, Comitetul Central - organ consultativ și de control, Comitetul executiv (Executiva) era organ executiv. Existența unei secțiuni sioniste în orașul Dorohoi nu a însemnat că mișcarea sionistă din Dorohoi a avut un caracter unitar. Sionismul nu a fost un fenomen de amploare printre evreii din Dorohoi, organizațiile sioniste au fost înființate ca urmare a influenței exercitate la un moment dat, de anumite personalități sioniste și în contextul unor evenimente care aveau loc în Palestina. Organizațiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizațiile sioniste au fost înființate ca urmare a influenței exercitate la un moment dat, de anumite personalități sioniste și în contextul unor evenimente care aveau loc în Palestina. Organizațiile sioniste nu aveau un număr mare de membri, ceea ce demonstrează că sionismul era pentru evreii din Dorohoi mai mult o stare de spirit decât o mișcare cu o dinamică proprie. Despre organizațiile sioniste din Dorohoi sunt puține informații, mai ales din fondul de arhivă care se constituie din procese-verbale de ședințe, acte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că aderă la cauza sionistă. După datele consemnate în situațiile trimise poliției sau autorităților locale, numărul membrilor a fost cel mai mult de 250 în anul 1931 și cel mai puțin 80 în anul 1935. Ca urmare, putem afirma că sionismul nu a fost un fenomen de amploare printre evreii din Dorohoi, era mai mult o stare de spirit. Se explică de ce la Dorohoi nu a fost înființat un Partid Sionist, iar la alegerile din 1937 voturile obținute de sioniștii din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un raport al Inspectoratului general de siguranță Iași, se precizează că „la 12 aprilie a fost o întrunire publică în sala Oir Achaim la care au participat 300 evrei din toate stările sociale. Au vorbit profesori de la școala primară despre sionism și Meirovici profesoară la școala evreiască din oraș, despre rolul femeii evreice de a crește copii cu principii sioniste. Studentul Natansohn spune despre suferințele studenților evrei de la studenții creștini din cauza mișcărilor antisemite care sunt în creștere. La fel, într-o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de educație haluțiană. Autorizațiile pentru desfășurarea diverselor activități erau cerute în numele organizației sioniste „Carmel”, recunoscută legal și îndreptățită să desfășoare activități potrivit scopurilor sale. Activitățile organizației sioniste „Carmel” erau dedicate sărbătoririi sau comemorării unor personalități sioniste, precum Theodor Herzl - fondatorul sionismului sau Ch.N.Bialik - poet evreu. La 19 iunie 1933, prefectul județului, cu adresa nr.7711 comunică poliției că, a aprobat organizației Carmel sărbătorirea a 60 de ani de viață a poetului național Ch.N.Bialik în localul școlii izraelite. La 28
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că a aprobat organizației sioniste Carmel ca pe 1 iulie să se adune pe terenul Macaby pentru o procesiune, str.I.C.Brătianu, Sinagoga Mare, spre a oficia un tedeum pentru împlinirea a 30 de ani de la moartea lui Theodor Herzl promotorul sionismului. Și în 15 iulie 1935, președintele M.Sigal cere aprobare pentru un miting sionist în 21 iulie pentru 31 de ani de la moartea lui Theodor Herzl și a poetului național N.Bialik. La 9 martie 1935 cu adresa nr.3038
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este în numele evreilor din Diapora, dar, pentru a crea posibilitatea ca imigrația în Palestina să ia proporții, trebuie educația evreilor pentru nevoile Palestinei prin Keren Hayessod și Keren Kajenuth. Fiecare evreu trebuie să contribuie la formarea opiniei despre Palestina prin sionism. Propaganda sionistă se intensifică în 1926, în Dorohoi organizația sionistă face conferințe și mitinguri la care participă, la 18 aprilie 1926, Rorlich din Botoșani, M.Duff de la București; la fel, în data de 2 ianuarie 1926, în sinagoga Beth Solomon
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi organizația sionistă face conferințe și mitinguri la care participă, la 18 aprilie 1926, Rorlich din Botoșani, M.Duff de la București; la fel, în data de 2 ianuarie 1926, în sinagoga Beth Solomon vine H.Breizis și Iacob Maghid reprezentanții sionismului din România, iar în aprilie 1926 au venit Iehuda Velinschi din corpul diplomatic englez, Z.Franklin din Chișinău, rabin Roller din Buhuși, Zwi Lawaison din Zurich jurnalist spaniol, toți au vorbit despre emigrația în Palestina și sionistul local Moișe Moscovici
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de siguranță, Pamfil raportează prefecturii că în 21 mai 1929, la școala izraelită a fost o conferință ținută de A.Mibaschan, fost secretar al primăriei din Tel Aviv și acum director Keren Haysodului și a vorbit despre Probleme culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald și se mai spune despre sionism, scopul sionismului, importanța lui din punct de vedere național și cultural pentru poporul evreu și pentru educația tineretului în dogmele vechii religii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de A.Mibaschan, fost secretar al primăriei din Tel Aviv și acum director Keren Haysodului și a vorbit despre Probleme culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald și se mai spune despre sionism, scopul sionismului, importanța lui din punct de vedere național și cultural pentru poporul evreu și pentru educația tineretului în dogmele vechii religii ebraice, pentru că tinerii evrei sunt crescuți în limbile țărilor unde trăiesc. Copii evrei au nevoie de educație evreiască
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Mibaschan, fost secretar al primăriei din Tel Aviv și acum director Keren Haysodului și a vorbit despre Probleme culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald și se mai spune despre sionism, scopul sionismului, importanța lui din punct de vedere național și cultural pentru poporul evreu și pentru educația tineretului în dogmele vechii religii ebraice, pentru că tinerii evrei sunt crescuți în limbile țărilor unde trăiesc. Copii evrei au nevoie de educație evreiască națională altfel
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reuneau cel mult câteva sute de evrei, dar populația evreiască din oraș număra câteva mii. În anul 1936, autoritățile locale își schimbă atitudinea față de organizațiile sioniste, nu mai aprobă desfășurarea unor activități care să reunească un număr mare de evrei. Sionismul pentru evreii din Dorohoi a fost o stare de spirit care a animat în primul rând tinerii evrei și un număr de intelectuali evrei, dar marea masă a evreilor au fost indiferenți față mișcarea sionistă. La alegerile din anul 1937
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o activitate politică propriu-zisă. Organizau întruniri publice, șezători culturale, procese literare, conferințe, în care accentul cădea pe îndemnuri la educația evreiască și pe sensibilizarea față de eforturile de construcție a unui stat evreu în Palestina. De altfel, pentru evreii din Dorohoi, sionismul a fost mai mult o stare de spirit, decât o realitate politică, in acest sens, cel mai bun argument îl oferă faptul că în Dorohoi deși existau un număr de aproape 6000 de suflete, la alegerile din 1937, opțiunile exprimate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1933-1945, traducere carmen Pațac, Editura Hasefer, București, 1999. 330 Florian, Alexandru (coord.), Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Cum a fost posibil? Evreii din România în perioada Holocaustului, Editura Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, 2007. Garaudy, Roger, Procesul sionismului izraelian, Antet XX Press, Prahova, 2004. Geller, Iaacov, Rezistența spirituală a evreilor români în timpul Holocaustului (1940-1944), traducere de Radu Valeriu Oprea, Eitura Hasefer, 2004. Holocaustul evreilor români. Din mărturiile supraviețuitorilor, prefață de Andrei Pippidi, Iași, Polirom, 2004. Iancu, Carol, Evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la 6 februarie conducătorii sioniști sefarzi spanioli cer printr-un manifest o mai bună activitate pentru reclădirea Palestinei. ...în martie organizația sionistă din România a pus bazele unui seminar pentru instruirea sioniștilor unde persoane importante predau ebraica în idiș, istoria sionismului, istoria evreilor, problema Palestinei, geografia Palestinei, problemele sioniștilor. ...la 14 aprilie 1936 la Templul Coral din București are loc o întrunire a populației evreiești, conferința este ținută de Niemirower care spune despre prigoana la care sunt supuși evreii în diferite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6 meseriași, 6 funcționari, 9 intelectuali, 7 comercianți și alți 3 cu ocupații neprecizate”. f. „Nu putem opri sionismul” Această constatare dezolantă o trimisese același Terdiman șefilor ierarhici superiori, În „Raportul de activitate dela 28 iunie la 28 iulie 1946”. În spiritul epocii, liderul găsise și vinovații: „Curentul sionist care este În creștere, se datorează unor lipsuri din partea noastră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prin aceste reîncadrări s’ar pierde mai mult, atunci să nu se facă”. Dând dovadă de un obiectivism maxim, raportorul recunoscuse greșelile astfel: „Ași putea cita multe fapte de acestea cari au rupt populația evreească de noi și Împinse spre sionism”. Continuând tot Într-o notă de defetism, Terdiman scrisese: „Datorită acestor situațiuni și lipsei noastre depe teren, curentul sionist este În creștere și chiar o parte din tineret care a vrut să vină la noi a fost Împins În brațele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Continuând tot Într-o notă de defetism, Terdiman scrisese: „Datorită acestor situațiuni și lipsei noastre depe teren, curentul sionist este În creștere și chiar o parte din tineret care a vrut să vină la noi a fost Împins În brațele sionismului”. g. Despre curentul antievreiesc Desigur, că pe ștabii de la București Îi interesa foarte mult atitudinea băștinașilor față de alogenii evrei stabiliți În orașul Huși și județul Fălciu, cel mai probabil pentru a-și stabili strategiile viitoare vizavi de această problemă. Capitolului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lună de la ultima ședință, deja mai apăruse un nume În componența „resortului cultural” și anume Ghidale Schor ce primise valoroasa funcție de „responsabil artistic”. La capitolul dedicat „conferințelor”, tovii Își propuseseră multe: „Maria Waigraih (Ziua internațională a femeii); Bihman Șmil (Combaterea sionismului); Lupu Abramovici, Lazăr Grumberg și Bernard Andrei (Comemorarea luptătorilor antifasciști); Saie Apfelbaum (Rezolvarea așa-zisei probleme evreești În RPR)”. Cum se pare că În intervalul de o lună scurs de la ultima Întâlnire nu s-a reușit mare lucru, mai vechile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trebuie s) te detașezi de aceste aparente „civilizate”. Încercarea de a sc)pa de povară st)rii de insecuritate - aceasta este realitatea În Israel. Naționalismul nu Înseamn) realism. Nu cred c) este corect s) afirmi, așa cum spune George Steiner, c) sionismul a fost creat de naționaliștii evrei care s-au inspirat de la Bismarck și au adoptat un model prusac. Evreii nu au devenit naționaliști pentru c) și-au tras puterea din venerarea a ceva sem)nând cu germanicul Blut und Eisen
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și alte motive, iar unele dintre ele sunt - indirect sau Într-o oarecare m)sur) - religioase. Nedrept)ți precum cele care au fost comise Împotriva arabilor pot fi mai ușor justificate prin iudaism, prin toat) istoria evreilor, decât doar prin sionism. Am plecat la plimbare cu Dennis Silk. Îi citisem poeziile și piesele pentru teatrul de p)puși. M) emoționaser), creându-mi o stare pl)cut), stimulându-mi dorința de a admira priveliștile. Am intrat În Orașul Vechi prin Poartă Damascului
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
categorie r)spunsurile la aceste Întreb)ri dificile? Într-un ziar obscur, un articol al profesorului Tzvi Lamm, de la Universitatea Ebraic), acuz) Israelul c) a pierdut leg)tură cu realitatea 1. Lamm este de p)rere c), desi ideea de sionism, la Începuturile sale, p)rea a fi mai mult utopic) decât practic), a fost totuși de un realism cump)țâț. Conduc)torii s)i au știut exact cât) putere aveau - sau nu aveau - și au r)mas credincioși telurilor lor
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stabilirea noastr) aici și luarea În posesie a teritoriilor vor transforma existența Israelului ca stat Într-un puternic factor de presiune care va uni lumea arab) și va agrava situația noastr) nesigur) Într-o manier) necunoscut) Inc) În istoria noastr).” Sionismul, susține profesorul Lamm, este diferit de alte tipuri de naționalism din secolul al XIX-lea, prin faptul c) nu a fost creat cu scopul de a readuce oamenii Într-o patrie național). „El a ap)rut având drept obiectiv obținerea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
evrei s) se emancipeze. Dar, dup) succesul obținut, accentul s-a modificat; necesitatea de a-i salva pe evrei s-a transformat În altceva - proiectul de „recuperare a p)mântului”. Primii lideri sioniști Încercau s) salveze oamenii. Conducerea realist) a sionismului era dispus) s) accepte divizarea „pentru că evreii s) fie mai degrab) asimilați și salvați În loc s) r)mân) fideli sloganurilor pe care ea Ins)și le inventase”. Salvarea este adev)râtul scop al sionismului - nu „eliberarea” P)mântului F)g
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
s) salveze oamenii. Conducerea realist) a sionismului era dispus) s) accepte divizarea „pentru că evreii s) fie mai degrab) asimilați și salvați În loc s) r)mân) fideli sloganurilor pe care ea Ins)și le inventase”. Salvarea este adev)râtul scop al sionismului - nu „eliberarea” P)mântului F)g)duinței, ci salvarea evreilor, amenințați În mod repetat cu anihilarea. Lamm crede Ins) c) Ben-Gurion a avut un caracter mesianic. În Israel a ap)rut „etnocentrismul” sau un „narcisism” național. Pan) În 1956, Israelul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]