411 matches
-
The Formation of National States in Western Europe, Princeton, Princeton University Press, 1975, trad. it. parț. La formazione degli stati nazionali nell'Europa occidentale, Bologna, Il Mulino, 1984. Tingsten, H., Political Behaviour, London, King, 1937. Urbani, G., L'analisi del sistema politico, Bologna, Il Mulino, 1971. Verba, S., Nie, H. și Kim, J., Participation and Political Equality. A seven-nation comparison, New York, Cambridge University Press, 1978, trad. it. Partecipazione e eguaglianza politica, Bologna, Il Mulino, 1987. Verba, S. și Orren, G., Equality
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Chicago, The University of Chicago Press, 1908, trad. it. Il processo di governo. Uno studio delle pressioni sociali, Milano, Giuffrè, 1983. Della Porta, D., Lo scambio occulto. Casi di corruzione politica in Italia, Bologna, Il Mulino, 1992. -, Movimenti collettivi e sistema politico in Italia 1960-1995, Roma-Bari, Laterza, 1996. Golden, M., Heroic Defeats. The Politics of Job Loss, New York, Cambridge University Press, 1997. Lange, P., Politiche dei redditi e democrazia sindicale in Europa occidentale, în Stato e mercato, dicembre 1983, pp. 425-474
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Italia 1960-1995, Roma-Bari, Laterza, 1996. Golden, M., Heroic Defeats. The Politics of Job Loss, New York, Cambridge University Press, 1997. Lange, P., Politiche dei redditi e democrazia sindicale in Europa occidentale, în Stato e mercato, dicembre 1983, pp. 425-474. Melucci, A., Sistema politico, partiti e movimenti sociali, Milano, Feltrinelli, 1977. (ed.), Movimenti di rivolta. Teorie e forme dell'azione colettiva, Milano, Etas Libri, 1976. Milbrath, L. W. și Goel, M. L., Political Participation. How and Why Do People Get Involved in Politics
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Torino, Einaudi, 1995. Caciagli, M., Modelli di comportamento elettorale nella Repubblica federale tedesca (1949-1987) e le prime elezioni della Germania unita (1990), în Quaderni dell'Osservatorio Elettorale, luglio-dicembre 1993, pp. 59-100. Caciagli, M. și Corbetta, P. (ed.), Elezioni regionale e sistema politico locale. Italia, Spagna e Repubblica federale tedesca, Bologna, Il Mulino, 1987. Caciagli, M. și Scaramozzino, P. (ed.), Il voto di chi non vota. L'astensionismo elettorale in Italia e in Europa, Milano, Comunità, 1983. Campbell, P., French Electoral Systems
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Systems and Elections since 1789, Hamden, Archon Books, 1965. Carducci, M., Sistemi elettorali misti e rappresentanza, în O. Massari și G. Pasquino (ed.), Rappresentare e governare, Bologna, Il Mulino, 1994, pp. 181-219. D'Alimonte, R. și Chiaramonte, A., Il nuovo sistema elettorale italiano: le opportunità e le scelte, în S. Bartolini și R. D'Alimonte (ed.), Maggioritario ma non troppo, Bologna, Il Mulino, 1994, pp. 37-81. Di Virgilio, A., Francia: doppio turno e Quinta Repubblica, în O. Massari și G. Pasquino
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Study of Twenty-seven Democracies 1945-1990, Oxford, Oxford University Press, 1994. Malavolti, L., La transizione democratica in Ungheria: dalla nuova legge elettorale alle prime elezioni libere (1898-1990), în Quaderni dell'osservatorio elettorale, giugno 1994, pp. 119-157. Massari, O., Gran Bretagna: un sistema funzionale al governo di partito responsabile, în O. Massari și G. Pasquino (ed.), Rappresentare e governare, Bologna, Il Mulino, 1994, pp. 25-53. McKee, P., The Republic of Ireland, în V. Bogdanor și D. Butler (ed.), Democracy and elections. Electoral systems
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
troppo. Le elezioni politiche del 1994, Bologna, Il Mulino, 1995, pp. 13-36. -, Dal pluralismo polarizzato al pluralismo moderato. Il modello di Sartori e la transizione italiana, în Rivista Italiana di Scienza Politica, aprile 1996, pp. 103-145. Pasquino, G., Il nuovo sistema elettorale italiano. Antecedenti, meccanismi, conseguenze, în O. Massari și G.l Pasquino (ed.), Rappresentare e governare, Bologna, Il Mulino, 1994, pp. 221-256. Penniman, H. R. (ed.), Australia at the Polls. The National Elections of 1980 and 1983, Sydney-London-Washington, D.C., George
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
P. Mair (ed.), Western European Party Systems, pp. 29-66. -, The Danish 'Working Multiparty System': Breakdown or Adaptation?, în H. Daalder (ed.), Party Systems in Denmark, Austria, Switzerland, the Netherlands, and Belgium, London, Frances Pinter, 1987, pp. 1-60. Pizzorno, A., Il sistema pluralistico di rappresentanza, în S. Berger (ed.), L'organizzazione degli interessi nell'Europa occidentale, Bologna, Il Mulino, 1983, pp. 351-413. Sartori, G., Parties and Party Systems, New York, Cambridge University Press, 1976. von Beyme, K., Parteien in westlichen Demokratien uberarbeitete Neuausgabe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
B/II, C/III este din nou, semnificativă statistic. în fine, pentru restul de 30 de pacienți care în decursul perioadei de observație au alternat perioade de APL depôt cu cele de APL orale, fără a putea urmări o anumită sistemă sau refuzând orice compliere la tratament, situația s-a dovedit a evolua total nefavorabil: frecvență mare a recăderilor, spitalizări îndelungate, derivă socială și familială...situație ilustrată mai jos: O primă concluzie ce se poate desprinde referitor la riscul individual de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deprins și arta de a naviga cu busola ori de a turna tunurile cele mari și flintele, precum și de a tipări cărți”. Adevărate sau nu, aceste semne ale unei „politii” diseminate îmbracă un avertisment cordial: paginile care urmează - cu o sistemă ce pleacă de la istoric și geografic pentru a îmbrățișa toate structurile însemnate ale unei entități constituite (ce este și o alteritate bine înțeleasă) - au a prezenta cititorului, făcând mereu apel la un referent - civilizația europeană, o mare civilizație. Superpopulată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința în parte, împilarea și nesiguranția în tot feliul”. O altă pricină era „rosieneasca protecsie” care s-a străduit a slăbi în Principate suzeranitatea Porții, pentru a-și întări propria influență în „lucrările din
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Șef de lucrări din anul 1999. Din anul 2001 cercetător senior la Institutul de telecomunicații din Lisabona, Portugalia. Discipline: Procesarea numerică de semnal, Sistema automatice de instrumentatie. Cercetare științifică: algoritmi inteligenți pentru procesarea datelor obținute din măsurări, sisteme de informație geografică. 15 contracte de cercetare științifică interne și internaționale. Publicații: 3 monografii in România, 5 capitole in monografii internationale, peste 100 de lucrări publicate
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
afară din serviciu... mai afirmă că tovarășa... (NB: secretară de partid "pe ramură") a spus că metoda cea mai sigură este să i se spună lui... că-i va rezolva pe oameni (NB: pe noi, cei patru dați afară) în sistema noastră... Important e ca adjunctul să ia legătura cu..., căci e mai bine ca "ordinul" să vină de sus în jos... 21.XI.88 Red. sg. maj. AP Interesant semnul mare de întrebare pus pe marginea primului paragraf al stenogramei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mare reportaj și fapte diverse, atât de instructive pentru cel care vrea să Învețe mai Îndeosebi de la fapte, Întâmplări și experiențe ome nești decât de la o expunere, oricât de frumoasă, a ideilor. Diletanți eclectici și superficiali, prezumțioși uneori și fără „sistemă“, adică pe apucate și pe nemestecate, tot ce voiți, dar nu din vina noastră, ci fiindcă (ăsta-i adevărul!) școala de la Sf. Sava nu ne Învăța nimic, nu ne Îndemna la nimic, această școală care se fudulea cu ai săi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care s-a abandonat În brațele lui, la fel ca o femeie despre care se mai miră unii de ce se dă unui voinic de bărbat și se refuză unui savant chelit În speculații. Este riscant, după cum vedeți, să introducem neapărat „sistemă“, „logică“ și „rațiune“ În toate Împrejurările - rațiunea, spunea Montaigne, fiind mai degrabă „un instrument de plumb și ceară, șchioapă la mers, sucită și șoldâie de șale și care o ia totdeauna alături de realitate. Oamenii care [i] se Încred ei tulbură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea cu sistemă). Mai puțin paradiziacă decât cea din Călugărițelor mi se părea această grădină, fie pentru că era pusă la punct și deci lipsită de mister, fie că eu mai crescusem și veneam aici doar în vizită, fie că n-a dat prilej
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cei isteți, cum trebuie să fi fost Ion Codru Drăgușanu: după o iarnă întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță Văcărescu: să numim vocalele prin propriul lor sunet (a, e, i
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
împărtășesc opinia că astă reformă este acea mai neapărată a se întroduce la noi amu, pe când ne rămân multe alte a se împlini, totuși, fiindcă s-au publicat întru aceasta multe desertații, ni rezervăm și noi dritul de a încunoștiința sistema noastră în acest obiect [= propriul sistem ortografic cu litere latine]. Iar amu de plăcere ni este a împlini cererea vrednicului campion al cauzei filologhice, împărtășind abonaților noștri coala I a Curierului de ambe sexe, cu îndemnare a favori lucrările literare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Revista "Tribuna Economică" Nr. 19/2001 111. Petrescu I. Managementul resurselor umane, Editura Lux Libris, Brașov, 1995; 112. Picinini A. -Analisi di bilanci e cooperative agrricole Rivista di Politica Agraria, nr2/1988; 113. Poineli M. Organizzazione a carattere interprofesionale nel sistema agro-alimentare comunitario, Revista L'Informatore agraria, nr. 34, 1999 114. Popescu M. Lecții ale tranziției. Agricultura 1990-2000, Editura expert, București, 2001; 115. Popovici D.C. Experiența istorică a României în organizarea, funcționarea și dezvoltarea cooperației agricole. Perspective. Parlamentul României, Camera Deputaților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Zahiu Letiția Management agricol, Editura Economică, 1999; 158. Zan Luca L'economia dell'impresa Cooperativa, Roma, 1995 159. Zane Gh. Memorii 1939 1974. Editura Expert, București, 1996; 160. Zeletin Șt. Cooperație română?, București 1925; 161. *** La cooperazione agricola e il sistema agro-alimentare italiano, INFOCOOP, Editrice cooperativa, Roma, 1984; 162. *** Manuale per la formazione cooperativa, associativa e organizativa in agricoltura, Centro Nazionale di Assistenza dell'Associazionismo e della Cooperazione i Agricoltura, Editura Arti Grafiche, Roma, 1988; 163. *** Le altre forme di collegamento
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o minuțioasă radiografie a receptării critice. Se compartimentează cu sistemă opera, combinând criteriile generic, tematic și valoric și restaurând astfel arhitectura universului artistic, dar, ca în cazul precedent, imaginea de ansamblu nu suferă modificări substanțiale, de vreme ce scrisul lui Caragiale rămâne sub semnul realismului. Adevărata mutație se va produce peste un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
Latinii bătrâni sau barbari ocupau „părțile din nord ale lumii vechi”. Aceștia migrează din Asia în trei valuri populând Europa cu neamul lor de la nord la sud. „Dialectul acestor latini barbari, spune Densusianu, rămăsese mai aproape de originea sa, atât în ce privește sistema consonantelor, cât și forma terminațiunilor. Idioma latinilor bătrâni era mai dulce, mai armonioasă, însă nu avea aceeași mișcare repede în circulațiune și aceeași preciziune în exprimarea gândurilor, pe care o avea dialectul arimic”. Dialectul pelasg prisc-roman este numit arimic pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
așa că trebuia să ai pregătit un ”plan B”... Te-aș întreba mai întâi care îți erau reperele cinematografice acum 20, 25 de ani și, evident, dacă mai sunt tot alea. Liviu Ornea : Ei, eram un simplu amator, vedeam filme fără sistemă. Mi-e aproape rușine s-o spun, dar, una peste alta, am văzut mai multe filme la televizor decât la cinema. Pe atunci mergeam, e drept, la Cinematecă (acum, „după”, aproape nu mai calc pe acolo - și pentru că nu mi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
1820, s-a tipărit la Iași Manual despre metoda alilodidactică, iar în 1818 se tipărea la Buda Pedagogia și methodica lui Villaume, în traducerea lui Naum Petrovici. La Școala de muzică de la Biserica Șelari din București, cântarea se învăța ,,după sistema nouă”. Organizarea și promovarea examenelor a constituit un bun prilej pentru îmbunătățirea procesului de învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]