496 matches
-
incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în V1 + S în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
câmpuri pulmonare clare. - Ecocardiografie: valve îngroșate, cu deschidere redusă, aspect de dom; AD dilatat; Doppler: jet turbulent cu viteză crescută în VD în diastolă; - Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă: unde „a” foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă: unde „a” foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN OBIECTIV - Inspecție, palpare, percuție: - Vene jugulare turgescente și pulsatile (puls venos accentuat în a doua jumătate a sistolei ventriculare); - Reflux hepato-jugular; - Edeme periferice, ascită în forme severe; - Subicter/icter; - Cianoză periferică uneori; - Cardiac: -pulsații vizibile parasternal în sp. ic. III-IV; -matitate precordială mărită - HVD. - Abdomen mărit de volum - hepatomegalie precoce, foarte pronunțată, uniformă, regulată, cu pulsatilitate sistolică - Auscultație
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
însoțit de freamăt cu iradiere spre clavicula stângă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG și examen radiologic - hipertrofie VD, bombarea arcului arterei pulmonare, transparență pulmonară crescută prin irigație pulmonară scăzută; - Ecocardiografie: eco-Doppler - jet turbulent cu viteză crescută în trunchiul arterei pulmonare, în sistolă; - Cateterism cardiac drept: precizarea gradientului transstenotic; - Angiocardiografie: localizarea stenozei. INSUFICIENȚA PULMONARĂ Insuficiența pulmonară se definește ca lipsa de închidere ermetică a orificiului sigmoidian pulmonar, în timpul diastolei, producându-se un reflux de sânge din artera pulmonară în VD [10]. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
are intensitate de gradul 4/6-5/6, cu propagare în toate direcțiile, însoțindu-se de obicei de freamăt; - se accentuează în poziție genu-pectorală sau în inspir forțat. DSV mic prezintă un suflu protosistolic care se termină în treimea medie a sistolei, uneori se poate asculta un suflu mezosistolic de ejecție datorită fluxului sanguin crescut la nivelul valvelor pulmonare. Zgmotul 1 de obicei nu este modificat când shunt-ul este mic, fiind accentuat în caz de DSV mare. Zgomotul 2 este adesea palpabil
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată. Reprezintă expresia auscultatorică a modificărilor anatomice (îngroșarea seroaselor, depunere de fibrină, false membrane). Este un zgomot superficial și aspru, se aude mai bine mezocardiac sau la focarul tricuspidian, se aude și în sistolă și în diastolă. Are caracter fugar, trecător, variază de la o oră la alta și în funcție de poziția bolnavului. Investigații paraclinice [10] Electrocardiograma Modificările electrocardiografice care apar frecvent în pericardite sunt modificările de fază terminală și tulburări de ritm. Pericardul neavând activitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o bătaie sistolică tardivă, când inima este aproape goală și efectuează o contracție aproape izometrică; - pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă, pe măsură ce se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea, pentru determinarea gravității disfuncției ventriculare; - Când abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din artera pulmonară și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful unghiei prin exercitarea unei ușoare presiuni pe vârful ei este cunoscută ca și puls capilar - semnul Lebert și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ale la femei după vârsta de 50 de ani fiind periodică în crize acompaniate de cefalee temporară nocturnă, febră, grețuri și vărsături. Semnul Oliver-Cardarelli-Mac Donnel - coborâri ritmice ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; -pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
precum și posibilele zgomote de etiologie venoasă. Auscultația directă pentru punerea în evidență a modificărilor hemodinamice ale fluxului sanguin se efectuează direct la nivelul arterelor carotide, temporale brahiale, renale, aortei abdominale, iliace, femurale și poplitee. Suflurile au intensitatea audibilă maximă în timpul sistolei, cu o posibilă extensie și în protodiastolă, fiind de intensitate variabilă care depinde de diametrul vasului afectat, având o configurație „crescendo - descrescendo”. Pentru determinarea localizării suflului, examinatorul trebuie să stabilească cel mai proximal loc de auscultație de-a lungul segmentului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu tensiunea diverselor straturi cardiace și cu rezistența vasculară coronariană. O rezistență coronariană normală este dependentă de funcționarea corectă a celulelor endoteliului coronarian și a mușchiului subjacent acestuia. Deși sângele în straturile subepicardice pătrunde atât în diastolă cât și în sistolă, fluxul sangvin către stratul subendocardic al VS are loc doar în diastolă. Conceptul opririi cardiace farmacologice a fost introdus în 1929 de către Hooker, deși capacitatea potasiului de a opri cordul în diastolă era cunoscută de câțiva ani. Aplicarea clemei de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
energetice necesare menținerii integrității membranare și a pompei de transport activ a Na+-K+. Concentrațiile optime, necesare unei mai bune recuperări post-operatorii, se consideră a fi între 25-34 mmol/l. Oprirea în diastolă (depolarizarea) produsă de potasiu, în comparație cu cea în sistolă (hiperpolarizarea) are nenumărate beneficii [75]. Depolarizarea membranei cardiomiocitare prin hiperpotasemie reduce nevoile energetice ale miocitului, chiar dacă anumite pompe membranare rămân deschise pe perioada depolarizării (ATP-aza Ca+2 sarcolemală și sarcoplasmatică și ATP-aza Na+K+). Cohen și colab. [76] susțin că
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
insuficiență renală cronică terminală [Amann et al., 1995; Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială și disfuncția endotelială Prezența disfuncției endoteliale generalizate în uremia cronică contribuie de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare a incompetenței aparatului valvular mitral. Componentele aparatului valvular mitral pot fi afectate de diferite procese patologice cu determinism reumatismal sau degenerativ ce alterează coaptarea cuspelor mitrale. EI grefate pe valve native, mai rar sau în prealabil afectate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mecanice în poziție tricuspidiană se evită pe cât posibil din cauza colmatării și a ratei crescute de tromboză. 25.3.2. Insuficiența tricuspidiană 25.3.2.1. Date generale și evoluție naturală Insuficiența tricuspidiană (IT) definește închiderea incompletă a orificiului tricuspidian în timpul sistolei, cu regurgitarea sângelui din VD în AD și este de obicei rezultatul dilatării VD și a inelului tricuspidian în boala mitrală, HTP primare sau secundare, infarctului miocardic al VD sau boli congenitale ca stenoza pulmonară (SP). În absența HTP, IT
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
umpluturi”. Opera lui Nichita nu e un florilegiu de unicate frumoase, chiar „geniale” să zicem, cum sunt altele, splendide desigur și în veci admirabile, ci e toată o singură mare alcătuire, la facerea căreia artistul, întocmai ca inima în alternanța sistolei și diastolei, alternează în acțiunea sa creatoare verbele perficio și neglego, acesta din urmă nefiind de fapt neglijență, ci adecvata tratare dezinvoltă și sumară cuvenită planurilor secundare, tratare ce echilibrează și menține economia corectă a compoziției. E interesant și revelatoriu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]