1,909 matches
-
cu aceeași creștere în efort la nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute; creșterea fracției de sânge ejectat în timpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute; creșterea fracției de sânge ejectat în timpul efortului. Ca un indicator al unei bune stării funcționale cardiovasculare, Drosescu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un volum sistolic mai mare; scăderea consumului de oxigen la 20-35 cm3 O2/minut față de 30-50 cm3 O2/minut la neantrenat; îmbunătățirea circulației miocardice creșterea în lungime și diametru a capilarelor, Jogging de la A la Z II 13 creșterea numărului de capilare funcționale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
durată și sistematice; capacitățile funcționale ale aparatelor care participă la recepționarea și transportul oxigenului, și care sunt reprezentate de câțiva parametrii: ventilația pulmonară maximă și capacitatea vitală; coeficientul de utilizare a oxigenului la nivelul plămânului; debitul cardiac maxim și debitul sistolic. 2.7. Transport de oxigen - PH-ul sanguin tensiuni musculare jogging Studiile efectuate de-a lungul ultimelor decenii în domeniul biologiei moleculare au evidențiat faptul că desfășurarea optimă a activității funcțiilor celulare este dependentă de echilibrul acidobazic al lichidelor din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
înjumătăŃire este de 2-4 ore în timpul zilei și poate ajunge la 8 ore în timpul nopŃii. Efectele acute ale monoxidului de carbon provenit din fumul de Ńigară determină creșteri ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în timpul nopŃii. Efectele acute ale monoxidului de carbon provenit din fumul de Ńigară determină creșteri ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se și o creștere a presiunii sistolice aortice și brahiale. Studiile au evaluat și efectele expunerii cronice la fumul de Ńigară asupra rigidităŃii peretelui arterial. S-a constatat că rigiditatea arterială crește proporŃional cu expunerea la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ale tensiunii arteriale reprezintă o provocare. Perspectiva istorică a hipertensiunii arteriale plasa tensiunea arterială diastolică drept unic predictor al morbidității și mortalității cardiovasculare (1). Această ipoteză s-a conturat în primele ghiduri Joint National Committee (JNC) care nu includeau hipertensiunea sistolică izolată în clasificarea HTA (2, 3). Pe baza acestor principii, primele studii clinice randomizate asupra HTA prezentau drept criteriu de definiție și includere în studiu, invariabil, tensiunea arterială diastolică. De asemenea, beneficiau de tratament antihipertensiv pacienții cu valori ale tensiunii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
diastolice mai mari de 90 mmHg, fiind considerat drept unic criteriu de indicație a acestei terapii (4). Multiple studii populaționale au demonstrat că riscul de morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
unic criteriu de indicație a acestei terapii (4). Multiple studii populaționale au demonstrat că riscul de morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera a inclus 500 subiecți cu hipertensiune arterială fără terapie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la momentul actual. Această definițieconform cu ghidurile hipertensiunii arteriale ale European Society of Hipertension (ESH), European Society of Cardiology (ESC) și JNC este prezentată în tabelul 1 (12, 13). Definiția hipertensiunii arteriale Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a valorilor TA sistolice mai mult de 140 mmHg și/sau diastolice mai mult de 90 mmHg la subiecții care nu se află sub tratament antihipertensiv. Evidențele actuale, axate pe medicina bazată pe dovezi, demonstrează necesitatea de a renunța la paradigma dihotomiei normotensiune hipertensiune
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în noile ghiduri, în elaborarea definiției HTA să fie avute în vedere datele dicrepante privind diagnosticul bolii și valorile țintă ale terapiei farmacologice la anumite grupe de risc (17). În prezent, deși hipertensiunea arterială este definită printr-o tensiune arterială sistolică de 140 mmHg sau superioară și/sau o tensiune arterială diastolică de 90 mmHg sau superioară, pragul real de definire al HTA trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui subiect și de prezența sau absența afectării organelor țintă (18, 19). CAPITOLUL 3 CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.1. Clasificare HTA în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală 120-129 80-84 Normal înaltă 130-139 85-89 HTA grad 1 (ușoară) 140-159 90-99 HTA grad 2 (moderată) 160-179 100-109 HTA grad 3 (severă) ≥180 ≥100 HTA sistolică izolată ≥140 <90 Deși ghidul actual
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală 120-129 80-84 Normal înaltă 130-139 85-89 HTA grad 1 (ușoară) 140-159 90-99 HTA grad 2 (moderată) 160-179 100-109 HTA grad 3 (severă) ≥180 ≥100 HTA sistolică izolată ≥140 <90 Deși ghidul actual menține această clasificare conform prevederilor din 2003, aduce anumite mențiuni pe care clinicianul este necesar să le aibă în vedere în momentul evaluării unui pacient. Astfel, evaluarea hipertensiunii arteriale nu depinde exclusiv de valoarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
reactive de oxigen Peptide vasoactive Factori de creștere 19 O valoare "normal înaltă" trebuie tratată ca boală HTA la un pacient cu risc înalt și trebuie considerată ca acceptabilă la un subiect cu risc scăzut. Conform ghidului actual, atunci când tensiunea sistolică și diastolică a unui pacient se încadrează în categorii diferite, se va clasifica în categoria cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ghidului actual, atunci când tensiunea sistolică și diastolică a unui pacient se încadrează în categorii diferite, se va clasifica în categoria cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu înaintarea în vârstă, începând cu vârsta de 30 de ani. TA diastolică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu înaintarea în vârstă, începând cu vârsta de 30 de ani. TA diastolică are o tendință de creștere graduală până la vârsta de 50 ani, ulterior prezintă un platou pe o evoluție de 5-10 ani, iar apoi scade până la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sfârșitul vieții (3, 4). Acest pattern al TA este consecința modificărilor funcției vasculare rezultată ca răspuns la înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]