500 matches
-
dar o fac deschis, aproape pierzându-și contururile în jubilații coloristice." IOAN IOVAN - "critic și istoric de artă "<br> Din 1987, George Păunescu începe să-și expună lucrările într-o serie de expoziții personale sau de grup. Galeriile de Artă Slatina îi găzduiesc tablourile periodic. De asemenea, îl regăsim la Galeriile „Căminul Artei” din București (1997), Galeriile de Artă Râmnicu Vâlcea (2002), Galeria „Pro Arte” din Balș (2003), Galeriile de Artă U.A.P. Craiova (2005) sau la Galeria de Artă Helios Timișoara
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani, de la Muzeul Național de Istorie a României, București). Săpături arheologice au fost efectuate în situl arheologic
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Buda (astăzi Budapesta). De-a lungul timpului, în această biserică au slujit atât ieromonahi de la Mănăstirea Râșca, cât și preoți de mir. Pe o Evanghelie tipărită în 1794 există următoarea însemnare: "“Aceasta Sfântă Evanghelie s-a cumpărat de satul Valea Slatinei, prin osteneala preotului Constantin și prezbitera sa Maria, ca să fie pomeniți. Decembrie, 1805."” Deoarece comunitatea ortodoxă din sat era destul de redusă numeric, biserica de lemn din Slătioara a funcționat până în anul 1930 ca filie a Parohiei Râșca. Pe măsură ce populația a
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică. Ioan COSTIN, paroh gr.cat. din Baia Mare, este autorul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
12.000 de locuri. Ultima renovare parțială a stadionului a avut loc între anii 2008-2009, atunci când la tribuna I au fost montate scaune. Stadionul se situează pe strada George Poboran, aproape de faleza râului Olt,fiind folosit de ACS FC Olt SLATINA. Primăria municipiului Slatina a anunțat că stadionul va fii renovat în vara anului 2010, pentru o funcționare cat mai bună a canalizării și starea cât mai bună a gazonului.
Stadionul 1 Mai (Slatina) () [Corola-website/Science/319018_a_320347]
-
construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a aparținut familiei cu acest nume din Slatina, ai cărei membri au deținut importante funcții în viața publică a orașului. În prezent se afla în proprietatea Episcopiei Slatinei și Romanaților. Casa este construita în stil eclectic, cu elemente clasiciste, cu un program de „conac” adaptat la mediul urban. La fațadă prezintă bosaje, iar la ferestre ancadramente. Se pot observa frontoane cu elemente florale, coloane din stucaturi cu caneluri
Casa Fântâneanu () [Corola-website/Science/332765_a_334094]
-
suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
îngheț este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost cazul
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost cazul frațlor Lotharingieni (printre care și viitorul soț al Mariei Teresa) s-au rătăcit prin
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Slatina a Universității din Pitești UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană PROFESOR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE MANAGEMENT DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE STIINTE AGRONOMICE BUCUREȘTI - FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană LECTOR asociat Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU, FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană 1976 - 1980 PROFESOR cumulard Predare disciplină „Organizarea și conducerea științifică a muncii (Management)” Grupul Școlar Industrial de Construcții - Montaj Slatina Profesor învățământ liceal 2010 CERTIFICAT DE
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
Organizarea și conducerea științifică a muncii (Management)” Grupul Școlar Industrial de Construcții - Montaj Slatina Profesor învățământ liceal 2010 CERTIFICAT DE ABSOLVIRE „MANAGER de PROIECT” MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE - MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI ; S.C. CLIO 54 S.R.L. SLATINA Studii de formare profesională 2001 DIPLOMĂ de absolvire Studii postuniversitare „MANAGEMENTUL Administrației Publice Locale” Academia de Studii Economice - București Studii postuniversitare 1999 - 2000 Certificat de absolvire Cursul pedagogic Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu Studii postuniversitare; 1998 DIPLOMĂ de acordare a
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
este cea de a treia cunoscută în sat. Ea a fost cumpărată și adusă din satul Slatina, așezat peste apă Tisei, în Ucraina, din îndemnarea părintelui Gavriil Timiș. Conform unei însemnări de carte "„în anul 1790 s'au zidit beserica Slatinei”" în locul celei "„ce mai nainte au ars, 1784”". Datarea bisericii a fost verificată dendrocronologic, lemnul pentru ridicarea bisericii fiind tăiat în iarna dintre anii 1788-1789. E posibil că structura construcției să fi fost gata încă din vara anului 1789 dar
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
împărțit în două districte: al Muntenilor și al Frătuților”, rezultând boldurenii, bufenii s-au răspândit până la actuala granița de vest a României unde înființează localitatea Comloșu Mare (anul 1734 consemnând o migrație în masă din regiunea Olteniei, din zona Craiovei, Slatinei și Polovragilor, după cum reiese și din diplomă comemorativa "200 de ani de la venirea oltenilor în Comloș", 1734-1934.) alții s-au stabilit în partea Banatului sârbesc unde înființează localitățile Srediște, Straja, sau chiar în Timac (Timok). Odată cu ocuparea Banatului de către turci
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial piscicol și hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale și slatini, roci de construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru oamenii acestor locuri încă din timpuri străvechi au fost izvoarele, atât cele obișnuite cu apă limpede și rece, cât și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru oamenii acestor locuri încă din timpuri străvechi au fost izvoarele, atât cele obișnuite cu apă limpede și rece, cât și cele clorurate-sodice și mineralizate. Cele mai căutate izvoare cloruro-sodice se găsesc în locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stâng al pârâului Solcuța, sub Muntele Cerbul, există un izvor de apă minerală numit Burcut. Solca este o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de săptămână. Solca reprezenta un târgușor tipic pentru vremurile Bucovinei istorice, iar Sanatoriul și Institutul Hidropatic ofereau “climă subalpină cu schimbări minimale de temperatură; aer curat, balsamic și bogat de ozon; saloane de inhalare cu aburi de molizi și de slatină din Solca; tot felul de ape minerale; massagiu, electricitate, zăr de oi, băi medicinale; scalde de slatină din isvoarele naturale, băi de extract de molizi, malț, tărâțe, pucioasă și nămol”. Stațiunea climaterică Solca ajunge a doua stațiune ca renume a
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
climă subalpină cu schimbări minimale de temperatură; aer curat, balsamic și bogat de ozon; saloane de inhalare cu aburi de molizi și de slatină din Solca; tot felul de ape minerale; massagiu, electricitate, zăr de oi, băi medicinale; scalde de slatină din isvoarele naturale, băi de extract de molizi, malț, tărâțe, pucioasă și nămol”. Stațiunea climaterică Solca ajunge a doua stațiune ca renume a Imperiului Austriac de odinioară, după Meran. Astfel, prin Solca trec împăratul Francisc I, în 1817, și tragicul
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Clinic Județean de Urgență Ilfov 39. Spitalul Județean de Urgență «Dr. C. Opriș» Baia Mare 40. Spitalul Clinic Județean de Urgență Turnu Severin 41. Spitalul Clinic Județean Mureș 42. Spitalul Clinic Județean de Urgență Piatra-Neamț 43. Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina 44. Spitalul Județean de Urgență Ploiești 45. Spitalul de Pediatrie Ploiești 46. Spitalul Clinic Județean de Urgență Zalău 47. Spitalul Clinic Județean de Urgență Satu Mare 48. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu 49. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu 50. Spitalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253370_a_254699]
-
ochiuri de apă sărată, cum ar fi de exemplu la Comănești, jud. Harghita, sau prin băi în lacurile cu apă sărată, neamenajate, cum ar fi de exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
de sus și giumătate în parte de gios, și într-această măsură prin mijlocul câmpului rămâne și siliște tăetă în două și s-au dat giumătate de sat parte de gios în parte mănăstirii despre munții Vicovilor, și cu poiana slatinii ce iaste în munți despre Vicove, și pe această parte a mănăstirii ce iaste pe din gios cuprinde și apa Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul Crasnei
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
sunt: Slobozia, Timișoara, Giurgiu, Alexandria, Botoșani, Deva, Sfântu Gheorghe, Vaslui, Călarași, Ploiești, Cluj-Napoca, Zalău. Din cele 30 de orașe studiate, în 12 metrul cub de apă costă sub 3 lei, în două peste 4 lei ( Buzău 4.04 lei și Slatina 4.96 lei), iar în restul prețul este cuprins între 3 și 4 lei.
Care sunt orașele cu cel mai mic și cel mai mare preț la apa potabilă () [Corola-journal/Journalistic/52752_a_54077]